28,239 matches
-
în cadrul generației '70: una de manieriști, cu ce are bun și rău acest termen. Și la Dorin Tudoran putem constata o rupere a firelor și filiațiilor, dar într-un proces decantator mai lung. În cazul lui Mircea Dinescu, e mai degrabă o revoluție decât o reformă: cu un formidabil instinct de mare creator, fără lecturi și alte complicații ale culturii apte să-i susțină (prin precedente) cauza, el face poezie pornind de la sine însuși, radiind versuri așa cum un candelabru radiază lumină
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
avem granițe lingvistice, dar, așa cum spune un vechi proverb de la găgăuzii din Toronto: hiecari păsări pi limba ei chiere!... Dar, daca pasărea are orbu găinilor, atunci nu vede!... Nu vede nici o posibilitate de unificare a canadienilor cu românii și, mai degrabă a americanilor cu românii decât a românilor cu românii. Asta nu vede el, nu vede nici Lucinski și nici alți canadieni de la Chișinău, care se trag din tribul pieilor foarte roșii. Așa că, până una-alta, de pește Prut, eu vă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
o amintesc dracii din pizmă și dacă le-ar sta în putință te-ar alunga și din chilia ta. Dar Dumnezeu nu le îngăduie să pună stăpânire pe tine. De aceea nici nu au putere. Dumnezeu te-ar putea ușura degrabă, dar în acest caz nu ai putea să te împotrivești nici altei patimi<footnote Sfinții Varsanufie și Ioan, op. cit., p. 297. footnote>. Sfântul Ioan Casian recomandă rugăciunea smerită și stăruitoare, ca să stingem cuptorul trupului nostru pe care Împăratul Vavilonului îl
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
pe cel ce căiește spre Dumnezeu, dându-i un fel de simțire a putorii, a poverii și a nebuniei lui. Dar pe cel ce nu vrea să se aplece spre pocăință, nu-l împinge spre Dumnezeu, ci ținându-l mai degrabă în puterea sa, îl leagă cu lanțuri de nedezlegat, făcând mai tari și mai năprasnice poftele pierzaniei<footnote Sf. Ioan Carpatinul, Capete de mângâiere, cap. 56, în Filocaliaă, vol. IV, p. 140. footnote>. În toate aceste lupte este nevoie însă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote>. Femeile diferă în intensitatea emoțiilor și a gravității simptomelor pe care le prezintă. Experiența psihoterapeuților i-a dus la concluzia că riscul apariției sindromului post - avort este mai mare la anumite femei, cum ar fi: cele care sunt mai degrabă adolescente decât adulte; femeile care au deja copii; cele care au făcut avortul în al doilea sau al treilea trimestru de sarcină; femeile care au trăit sentimente contradictorii înainte de avort; cele care intră în conflict cu sistemul de valori morale
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
lucru deosebit de important, și anume faptul că în In canticum ... stadiul al treilea are loc întru întuneric și se bazează pe Ieșirea 20, 21, pe când în De vita Moysis acest stadiu se petrece tot în întuneric, însă cu insistență mai degrabă pe ideea infinității, decât pe cea a incomprehensibilității lui Dumnezeu; iar autorul valorifică Ieșirea 33, 20-23 în sprijinul Comentariului său. Cu alte cuvinte, schema întreită a celor două ascensiuni este diferită. Pe de altă parte, este adevărat și faptul că
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
spus, îi pasă, dar nu falsifică, nu exagerează și nu deformează și nu lasă deoparte pentru asta nici un detaliu. 2. Pentru că tonul său senin, de cercetător pursânge, credibil, este din ce în ce mai rar astăzi, când cărțile și autorii lor au devenit mai degrabă pretexte pentru manipulări de tot soiul. 3. Pentru că, deși își numește, cu modestie, demersul, biografie, acesta este mult mai mult decât atât: o monografie temeinică prinsă pe fondul unei istorii zbuciumate, astfel încât cititorul să înțeleagă bine că omul e subt
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
care ridică glasul, făcînd, în clase și cancelarii, atît de familiarele crime de lez-urbanitate, însemnările despre Pupăza, sau despre ce nu trebuie să iasă din gura unei profesoare. Și alții, figuri după figuri, personaje de tablou breughelian, ca Limbricul, mai degrabă nefericiți de plîns, care-și ratează destinele lor și le-ncurcă pe-ale altora, decît siluitori, pasibili de condamnare, ai școlii românești. Una de care autorul a vreo 200 de pagini dezamăgite, cunoscător de franceză, germană și latină rătăcind prin
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
încă mai important ce facem cu el. Revistele literare și paginile culturale ale ziarelor se străduie să țină aprinsă torța pâlpâindă a interesului pentru cultură. Adeseori, o face inadecvat, ca să nu spun contraproductiv. Ca unul aparținând unei generații care mai degrabă a contestat decât a fost contestată, îmi permit să spun că inițiativa de a pune în stare de adversitate două entități pur abstracte - ,Generația expirată" versus ,Generația așteptată" - e sociologic naivă și estetic prostească. A vedea lucrurile prin prisma limitativă
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
creație foarte inegală, dominată de lucrări comune, lipsite de personalitate. Multe dintre portretele lui Girodot se înscriu în această din urmă categorie. Din punct de vedere al privitorului de astăzi, pictorul englez Samuel Palmer a ,înotat", ca și Girodet, mai degrabă la periferia fluviului istoriei decât în centrul lui. În plus, Palmer face parte din rândul acelor artiști care păreau să promită imens la începutul carierei lor pentru ca, mai târziu, să se piardă în mediocritate. O retrospectivă - ,Samuel Palmer, viziune și
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
perfect omogene”, Ramaut-Chevassus, op. cit., pp. 62-63. footnote>, integru, fără „fisuri” și „inegalități”, un stil care, pe întreaga desfășurare a vieții compozitorului, și-a păstrat un nivel constant al consistenței structurale, expresive, valorice. Fără abateri, alegerile făcute fiind de natură mai degrabă „conformistă” (la nivelul genurilor abordate), însă investite cu un indescriptibil și „inevaluabil” spor de creativitate, ingeniozitate și fantezie, la nivelul concepției structurale și expresive deopotrivă. Această formulare o putem explica și prin caracterul sintetic pe care îl deține creația lui
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
filosofia personale) nu sunt suficiente pentru a explica natura și calitatea radicală a acestei diferențe? Răspunsul este evident și, în egală măsură, surprinzător: ambii compozitori, fiecare în parte, nu au existat în aceeași ordine a lumii sau, altfel spus, mai degrabă în două lumi diferite, chiar dacă aparent este vorba despre același spațiu al Germaniei secolului al XVIII-lea. Iar criteriul de diferențiere îl reprezintă contextul istoric al Iluminismului. Stilul „monolit” bachian și stilul beethovenian, „defoliat” pe criteriul „antropomorfic”, se prezintă în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
reprezintă ceva mai mult, deoarece nu este limitat la identitatea de gen, ci se prezintă ca un mediu natural de realizare a concepției organice. O singură diferență se impune, însă, deoarece Asafiev nu recurge la metafora creșterii organice, ci, mai degrabă, la ideea elanului vital care străbate întreaga operă muzicală<footnote Gavin Thomas Dixon, Polystylism as dialogue: A bakhtinian interpretation of Schnittke’s symphonies 3, 4, and his concerto grosso no.4/Symphony no.5",Goldsmiths College, PhD, 2007, p. 37
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Mediu, Renaștere, Modernitate (modernism) sau Postmodernitate (postmodernism); (2) în al doilea grup intră termeni periodizanți cu referire la conținutul stilistic al perioadelor istorice - Baroc, Preclasicism, Clasicism, Romantism, Postromantism, Impresionism și Expresionism; (3) al treilea grup conține termeni cu referire mai degrabă la aspectul componistic-tehnic, procedural intra-stilistic: atonal, dodecafonic, serial, neo-modal, neo-tonal, stocastic, minimalist, aleatoric etc. Astfel, dacă muzica lui Johann Sebastian Bach este definibilă univoc drept muzică barocă (a Barocului), muzica lui Ludwig van Beethoven se identifică drept muzică clasică
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
structurii stilistice, care presupun o „uzură” temporală și, implicit, morală, a acesteia din urmă. Această „uzură” sau „erodare” a rezistenței stilului este cu atât mai mare cu cât mai extinsă este perioada temporală parcursă, deși, de fapt, este vorba mai degrabă despre uzura termenilor elaborați pentru a descrie ce este și ce poate stilul ca imagine și discurs. Bineînțeles, poate fi vorba și despre etape succesive de re-inventare ale unor definiții stilistice tot mai eficiente, mai încăpătoare și mai permeabile la
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
presupune reducerea la un numitor comun ce ar privilegia anumite fenomene în detrimentul altora. De fapt, este vorba despre constatarea funcționării unui fenomen de diferențiere gradată a accepțiunilor care vizează fenomenul stilistic, acesta văzut nu atât ca definiție standard, cât mai degrabă ca fenomen viu, flexibil, în calitatea lui de coeficient al mutațiilor din planul gândirii muzicale și al relației vizând transformările din planul realității exterioare. Această atitudine în egală măsură confirmă și contestă afirmația Marciei Citron, deoarece, pe de o parte
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
o energie tot mai mare a acesteia în procesul deplasării cronologice progresive? Un răspuns (cumulativ și, până la urmă, ipotetic) la ultima întrebare implică imaginea dominantelor valorice specifice fiecărui context istoric și a dinamismului evolutiv al acestora. Însă le implică mai degrabă în calitatea lor de referenți canonici. Iar relaționarea referenților canonici cu tipologiile stilistice funcționează pe principiul de convertor, deoarece schimbarea statutului unei structuri din stilistică în canonică - ceea ce înseamnă o „transpoziție” la un statut superior și, în același timp, o
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ideale meta-stilistice și pe care o putem racorda într-un mod potrivit la realitate prin termenul hiper-stilism sau hiper-stilistică. Titulatura uzuală adoptată în definirea muzicii lui Schnittke apare ca fiind viciată de o anumită neutralitate și pasivitate descriptivă, potrivită mai degrabă metodei lui Berio - o autentică aglomerare stilistică în termeni de multitudine sincronă, pe când termenul hiperstilistică „devoalează” la modul propriu conținutul și tensiunile interioare ale metodei componistice și a idealurilor perspectivale ale lui Alfred Schnittke. Diferența între tipul de abordare a
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
construit de Lalalilu pentru a evada cu tot cu vecini în Occident și un balon făcut din gumă de mestecat străină care se înalță deasupra micului cartier. Aceste mici inserturi suprarealiste nu se transformă într-o demonstrație de virtuozitate, ci sunt mai degrabă o extensie firească a lumii care se trăiește prin lumea care se visează. În același timp, Cătălin Mitulescu se disociază de modalitatea de face film ŕ la Kusturița care, din păcate, a început să se manierizeze - de la Pisica albă, pisica
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
cînd s-a hotărît să traducă în românește toată opera lui Kierkegaard, și-a propus un scop ambițios, ar însemna să rostesc un eufemism convențional și răsuflat, a cărui semnificație, sub cuvînt că seamănă cu o laudă, ar aduce mai degrabă cu o bagatelizare. Căci scopul tinerei traducătoare nu e ambițios, ci este de-a dreptul neomenesc sub unghiul cantitativ al nevoințelor pe care le va îndura. În această privință, cel puțin pentru scara de performanță a traducerilor românești din Kierkegaard
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
în ambele cazuri, cunoașterea finalului este extrem de la îndemîna spectatorului. Diferența e că al Mariei-Antoaneta îl știi din cultura generală, dar nu-l vezi pe ecran (mă rog, eventual foarte metaforic), iar al celor din Propunerea ți se sugerează - mai degrabă, ți se bagă pe gît ca la endoscopie - sistematic, începînd cu genericul... Îl și vezi pe ecran și nu e pentru cei slabi de înger (sau de stomac, firește). E o paralelă de la care mi-e greu să mă abțin
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
observăm că semnificația lui diferă de cea pe care eram înclinați să i-o dăm. Gelu Negrea nu se înscrie în șirul detractorilor lui Caragiale, ci ia distanță față de o anumită grilă de interpretare a comediilor acestuia. Anti-Caragiale e mai degrabă anti-caragialiana: o calmă, meticuloasă, documentată corectură făcută comentariilor tendențioase și exceselor critice. O versiune clasică, rulată timp de decenii, este aceea conform căreia Caragiale satirizează o lume îmbâcsită de politicianism și impregnată de imoralitate. Corolarul: personajele lui prezintă un comic
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
am urât doar pe Ceaușescu. N-aș putea să spun, la repezeală, mai mult de doi sau trei oameni care i-au fost apropiați - unul dintre ei fiind inenarabilul Miki Șpagă, iar al doilea, momentan invizibilul Ristea Priboi. Ambii, mai degrabă ofițeri ai poliției politice decât politicieni. Îmi aduc perfect aminte cuvintele lui Emil Hurezeanu, cel care a fost vreme de câteva luni consilier al lui Adrian Năstase. La plecarea din post, binecunoscutul comentator vorbea de "singurătatea premierului", de adevăratul "cerc
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
putere care devenea garantul propriei sale impunități - între timp, după cum se bănuia și după cum începe să se dovedească, Marele Motan își vârâse adânc lăbuțele în oala cu smântână -, el și-a pierdut acuitatea necesară studierii unui câmp de bătălie mai degrabă vâscos decât solid. Astăzi, individul arogant ce conducea la modul discreționar un partid hipnotizat de mișcările sale de baghetă are probleme să intre chiar pe lista reprezentanților PSD din București în Consiliul Național al partidului. Cu alte cuvinte, Adrian Năstase
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
arăți și să te porți altfel, dar nimic mai mult. Cititul nu aduce o garanție a bunei-cuviințe sau a bunului-simț. Te mobilează, fără să țină locul celor șapte ani de-acasă. Așa se explică prezența multor nesimțiți cu școală, mai degrabă culturalizați decât culți. Unii se manifestă larg în spațiul public. Îi vedem la televizor, îi auzim la radio, îi găsim prin ziare și ne dăm seama că, în cazul lor, cititul a pierdut lupta cu nesimțirea. Simpla fluturare a diplomelor
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]