7,856 matches
-
precum sportivul trebuie să fie pregătit a se supune unei discipline a ordinii și punctualității, nemaicunoscută de alte culturi. Nu ajunge ca fiecare individ să decidă conștient, în fiecare zi, că vrea să muncească, să ajungă la timp, − căci orice deliberare conștientă a acestei reguli ar duce la mai multe excepții decât funcționarea armonioasă a societății ar putea admite, amenințarea și forța nemaifiind suficiente, căci în cadrul sarcinilor diferențiate ale societăților moderne nu mai pot fi îndeplinite decât de oameni liberi. În
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
plimbîndu-se pe Champs Elysees cu Eleonore Duplay, Robespierre a privit liniștit soarele ce cobora în spatele arborilor și a spus: Va fi timp frumos mîine". Semn că nu se temea prea tare de adversarii săi... În aceeași seară, în sala de deliberări a Comitetului Salvării Publice, care fusese dormitorul reginei, Saint-Just, a cărui prietenie cu Robespierre era binecunoscută, își redacta discursul pentru a doua zi sub privirile îngrijorate ale celorlalți. "Tu scrii acolo actul nostru de acuzare, nu-i așa?" l-a
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
deslușindu-se pe albul hârtiei, ca filigrana. Am plecat în oraș cu sufletul pustiu. Așa cum te simți după o înfrîngere sau o speranță năruită. Am luat-o în neștire, pe Calea Victoriei în jos, privind absent la vitrine, apoi, fără nici o deliberare, am intrat într-un debit să cumpăr țigări. N-am cumpărat nici o țigară, în schimb am cerut un plic și hârtie. După aceea am luat-o spre Cișmigiu și acolo, pe o bancă, i-am așternut Mihaelei o nouă scrisoare
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
chiar rapidul de Constanța. S-a uitat lung la el, cu un fel de tristețe în priviri. Atunci mi-a scăpărat prin minte o idee, ca un fulger: ― Aimée, știi ce? Haidem la Constanța! ― Haidem! rosti ea spontan, fără nici o deliberare, parcă în clipa aceea ni se încrucișară în minte două gânduri gemene. ― Când pleacă trenul spre Constanța? am întrebat pe un ceferist. ― Cinci și douăzeci și cinci, răspunse laconic omul. Mai aveam opt minute. O-ho! timp berechet! ― Urcă-te în tren
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
a fi înfățișat spre vizarea autorităților străine competente. Dat în Iași, la 17/29 octomvrie 1858. [... ] {EminescuOpXVI 516-534} {EminescuOpXVI 535} [NUMIREA PROVIZORIE LA BIBLIOTECA CENTRALĂ DIN IAȘI. I] N-o 20 Jurnal Astăzi 23 august 1874, Consiliul Miniștrilor luând în deliberare referatul d-lui Ministru Cultelor și al Instrucțiunii publice sub N. 7719, prin care se propune numirea d-lui M. Eminescu, doctorand în filozofie, în postul de bibliotecar al Biblioteci[i] Centrale din Iași; în virtutea dreptului ce ni se acordă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Mihail M. Eminescu, pentru care finit vă rog ca, în caz de a încuviința d-le voastre acestă propunere, să binevoiți a semna anexatul jurnal. Ministru Instrucțiunii Publice și al Cultelor. Jurnal. Astăzi... august anul 1874, Consiliul Miniștrilor, luând în deliberare referatul d-lui Ministru al Instrucțiunii Publice și Cultelor sub N... prin care se propune numirea d-lui M. Eminescu în postul de bibliotecar al Bibliotecei Centrale // din Iași; În virtutea dreptului ce-i acordă înaltul decret al Măriei Sale Domnitorului N.
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Rector, Ștefan Micle p. secret. Universităței, Nicolescu Domniei sale Domnului Ministru Cultelor și Instrucțiunei Publice București [DECIZIA DE NUMIRE PROVIZORIE LA BIBLIOTECA CENTRALĂ DIN IAȘI. II] București 28 august 1874 Consiliul Miniștrilor Jurnal Astăzi, 23 august 1874, Consiliul Miniștrilor luând în deliberare referatul d-lui ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice sub N-o 7719 prin care se propune numirea d-lui M. Eminescu, doctorand în filozofie, în postul de bibliotecar al Bibliotecei Centrale din Iași. În virtutea dreptului ce ni se acordă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Lahovari 1876 octombrie 11 Conform acestui jurnal se va înapoia espusul inventariu, cu esplicațiunile cuvenite spre a depune în acel termen inventariul în regulă. Grădișteanu 22 1876 octom. 22 4860 D-lui Petrino, bibliotecar central din Iași. Puindu-se în deliberarea Curței inventarul depus de d-v. pe lângă adresa cu n. 49, din 29 sept. a. c., Curtea, prin încheierea cu N. 305, a decis a vi se înapoia acel inventar cu invitare ca d-v. să formați și să depuneți la
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Compturi 42 Alegerea veniturilor și cheltuielelor bibliotecei centrale din Iași pe anul 1874 girată de d-l M. Eminescu Referendar E. Butoianu 43 Înalta Curte de Compturi secțiunea II ședința de la 27 aprilie 1878 N-o 93 [... ] Puindu-se în deliberarea Curții referatul d-lui consilier raportore G. Văleanu, înregistrat la N-o 1595/78, relativ la comptul prezentat privitor pe d-l M. Eminescu, directorul Bibliotecei Centrale din Iași pe anul 1874, {EminescuOpXVI 599} Curtea - în unire cu concluziunele d-lui
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Coca era totuși casă de om gospodar. Când Coca al ei sosea pe două cărări, babica îi ieșea înainte cu o vărguță de alun ca să-l mâie pe cea bună ; altminteri omul avea nărav să se oprească și, după o deliberare scurtă, o alegea din nou pe cea care îl scotea la crâșmă. Chiar și așa Coca se oprea ca să explice babicii că el s-a îmbătat și leac la asta nu poate fi decât tot un „cui”. Fără vorbă, dânsa
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
nu-mi pot imagina că există cineva care se aruncă în gol de la etaj, își pune ștreangul de gât sau înghite un pumn de somnifere pentru a mima disperarea ori neputința de a mai trăi. Probabil, și sinuciderile impulsive au deliberări chinuitoare în urma lor. În clipa în care cineva începe să nu mai fie sigur că viața are un sens, el a făcut, deja, un pas periculos. Problema e după a cui imagine alergi. A ta, cum n-ai reușit să
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
voi trăi. Descumpănit, am rămas pe ultima scândură a gardului, între două destine aș zice azi. Nu avusesem niciodată atâția bani în mână. Nu mai țin minte ce calcule îmi voi fi făcut în acele clipe și cât a durat "deliberarea". Fapt e că, până la urmă, m-am dat bătut. N-am rezistat ispitei și am acceptat "tranzacția". Am ținut să evoc și aici acest episod fiindcă, altădată, l-am supraestimat, cred. Mi-a plăcut să spun că am ieșit "contra
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
între două drumuri. Unul e cel pe care am mers în viață. Altul e cel pe care aș fi putut merge dacă nu plecam cu "unchiul George". Numai că nu eu am ales. Sau n-am făcut-o după o deliberare. Sunt aproape sigur că, de fapt, voința mea s-a frânt brusc deoarece nu eram pregătit să-mi duc intenția până la capăt și apăruse un pretext onorabil pentru a mă supune sorții. Nu eram atât de viteaz încît să-mi
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
cum mă îndemnase "unchiul George". De regulă, înghițeam, însă, pagină după pagină, pe nerăsuflate, fără să mă ridic din pat. Și, din ce în ce mai mult, corvoada pregătirii lecțiilor devenea un obstacol supărător. De aceea, într-o noapte, am luat, după o scurtă deliberare, o decizie eroică, poate singura hotărâre fermă din viața mea. Am înșirat pe o foaie de hârtie toate materiile școlare. Apoi, fără să-mi tremure mâna, am tăiat cu o linie groasă jumătate dintre ele. Contam pe capacitatea memoriei mele
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
puțin și să i-l facă tot așa, despletit și fără bucle cum Îi plăcea ei, fiindcă mîine o să joace tenis ori o să călărească, Încă nu știa. Maruja prezentase și ea parada model, dar asta fusese anul trecut, cînd după deliberarea juriului a obținut premiul doi la concursul „Toate plajele țării mele dragi“ ca reprezentantă a fetelor din Huaral. S-a făcut vînătă de ciudă cînd au Încununat-o cu premiul Întîi pe cealaltă și chiar a declarat că pierduse fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
însă nu sunt primiți în sală pe motiv că asistența e contrarie canoanelor, judecarea Sinodului fiind „mai mult o spovedanie intimă decât o judecată publică“. Mitropolitul respinge acuzațiile și înmânează Sinodului o întâmpinare scrisă, apoi se retrage. Sinodul intră în deliberări, „respinge punctele de apărare ca nejustificate“ și Mitropolitul este condamnat la „pierderea darului de preot“ și „caterisirea din rangul de Mitropolit“, redevenind simplu călugăr la Căldărușani, sub numele de monahul Ghenadie Petrescu. 24 mai: Procopiu sublinie ziua, socotind că aici
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
conduite agresive, fiindu-i teamă de propria violență și dorință; b) personalitatea dizarmonică sau psihopatică cu următoarele particularități: comportament delincvent prin inadaptări sociale; mare potențial de asocialitate; comportament delictual polivalent; spontaneitate în acțiunile delictuale care decurg nu din incapacitatea de deliberare, ci din cea de satisfacere imediată a pulsiunilor instinctiv-emoționale și imaturitate afectivă. Acest tip de personalitate este caracterizat printr-o agresivitate exacerbată, un rol de inductor negativ, activ, sociopatic, tendința de bravare și de simulare. c) personalitatea psihotică dezvoltă o
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
se înclină și se retrase. Bărbatul care intră în birou poseda demnitatea proprie unei anumite categorii de bețivi și se ținea atât de drept, încât părea mai degrabă înclinat pe spate. Mișcările îi erau săltate, făcute cu mare efort și deliberare și era precedat de un miros de votcă. Fața roșie și tremuratul ușor care era perceptibil în trăsăturile sale sugerau că era un băutor înveterat. Smocuri țepene de păr cărunt ieșeau din capul său chel, pe care îl ținea drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
fost convinși de puterea lor și de faptul că, numai să-și propună, și i-ar fi aruncat pe albi în râu. Își dădea seama că erau doar supărați și puțin descumpăniți. După o jumătate de oră și după serioase deliberări, Correcaminos - „Curierul lui Dumnezeu“ - i se adresă din nou. — Oamenii mei spun că dacă faci întotdeauna ce făgăduiești, trebuie să promiți că vei merge pe pământul albilor, unde e Guvernul lor, și să le reamintești că trebuie să respecte Tratatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
criticii față de poezia călinesciană, bănuită de inautenticitate. Doar că, pe aria întreagă a lirismului călinescian, mimetismul, pastișa, imitația se revelează ca forme ale posturii, ale disimulării, ale "privirii indirecte". Ele nu reflectă o sărăcie, ci o caznă, o impoziție, o deliberare din adâncime, o estetică ce se manifestă implicit prin elogiul meșteșugului (virtuozității), inspirației luciferiene (condeiul arde "ca fosforul lui Mefistofel"): "Azi suflu meșteșugește / În spuma grea diafană, / Și strofa adesea plesnește/Ca sticla venețiană". Suntem pe calea alexandrinismului, manierismului călinescian
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
viri, senatus romanus mala bestia, toți senatorii sînt oameni de bine, dar Senatul roman e un dobitoc prost. Astfel defineau ei contrastul ce opunea calitățile probabile ale fiecărui senator considerat separat, lipsei de înțelepciune, de considerație și rigoare morală, caracteristică deliberărilor comune ale ilustrei adunări de care depindea în acele vremuri pacea sau războiul lumii antice. Reluînd proverbul, exclama și Albert Einstein: "Cîte nenorociri nu se fac în numele umanității! Ea e izvorul războaielor ce umplu pămîntul de durere, de amărăciune și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
care are la bază consensul indivizilor. Ambele sisteme sînt întemeiate pe principiul șefului, al autorității care nu discută și nu se lasă pusă în discuție căci nimeni în afara de această autoritate anume nu ar putea făptui o astfel de lucrare. Deliberările pro și contra, obstacolele în calea voinței de a acționa ar distruge ceea ce i-ar putea conferi autoritatea unui Cezar. Dăltuit și cumva ivit din și prin propria sa vrere, generalul de Gaulle își definise dintru începuturi condițiile de acțiune
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
populație, sau b) cel puțin trei sferturi din numărul statelor membre, necesare pentru a constitui o minoritate de blocare, anunță opoziția lor la adoptarea unui act de către Consiliu cu majoritate calificată, Consiliul va delibera asupra problemei în cauză. Pe parcursul acestor deliberări, Consiliul va depune toate eforturile pentru a se ajunge, într-un termen rezonabil și fără a aduce atingere limitelor obligatorii de timp stabilite de dreptul Uniunii, la o soluție satisfăcătoare, care să răspundă îngrijorărilor exprimate de membrii Consiliului care au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Europene au invocat art. 24(5) din Tratatul asupra Uniunii Europene, în sensul că ele au nevoie să efectueze procedurile constituționale, înainte ca aceste documente să le angajeze; deși parte la Acorduri este Uniunea Europeană, li s-a permis statelor membre deliberarea în prealabil cu privire la asumarea angajamentului ceea ce poate fî explicat prin specificul raporturilor dintre Uniunea Europeană și statele membre. Ca factură generală, a fost urmată regula cunoscută în domeniu: fiecare dintre cele două Acorduri prevede modul în care va avea loc intrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în limbile engleză și franceză. El avea să fie depus a doua zi dimineața la secretartiatul finlandez al Consultărilor, fiind înregistrat ca primul document oficial al Reuniunii. Astfel, participanții la Consultările Multilaterale erau puși în situația de a-și începe deliberările prin examinarea și adoptarea unor reguli de procedură referitoare la desfășurarea lucrărilor. Întrucât înțelegerea anterioară a ambasadorilor acreditați la Helsinki nu era înregistrată ca act oficial, formal adoptat, documentul propus de România urma să fie primul luat în discuție, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]