1,194 matches
-
de rachete antibalistice. În declarația comună de la Helsinki, a președinților Rusiei (Boris Elțîn) și SUA, cu privire la problemele apărării antirachetă, din 21 martie 1997, se preciza că era vorba de un acord de principiu destinat rezolvării problemei privind trasarea liniei de demarcație dintre un sistem național antirachetă, care intra sub incidența restricțiilor din Tratatul ABM, și sistemele pentru teatrul de acțiuni destinate asigurării protecției împotriva atacului cu rachete cu rază scurtă de acțiune, care nu făceau obiectul tratatului 346. Republicanii din Congres
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
antirachetă să fie tentat să recurgă la contralovitură. În consecință, statul care s-ar simți amenințat ar putea fi determinat să treacă la dezvoltarea sistemelor de atac, astfel reluându-se cursa înarmărilor. În plus, exista și problema trasării liniei de demarcație dintre un sistem național antirachetă, care intra sub incidența restricțiilor din Tratatul ABM și sistemele din ce în ce mai puternice pentru teatrul de acțiuni, destinate asigurării protecției împotriva atacului cu rachete cu rază scurtă de acțiune, care nu făceau obiectul tratatului. Realizarea sistemului
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
vor desfășura rachete în Polonia, statele baltice sau Marea Barenț. De asemenea, a explicat ce se înțelege prin sectorial, și anume întărirea zonelor de responsabilitate a fiecărui participant la sistem, toate speculațiile potrivit cărora Rusia ar propune noi linii de demarcație în Europa nefiind simple speculații, ci speculații periculoase 441. Cooperarea în ceea ce privește scutul antirachetă rămâne neclară, NATO vizând interacțiunea în domeniu, iar Rusia, un sistem comun. În această accepțiune, o apărarea antirachetă eficientă, capabilă să facă față chiar mai multor potențiali
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
buticurilor cu bijuterii sau suvenire cădea pe carosabil, unde tălpile săniilor cu cai trasau dâre paralele. Și ferestrele de la Grand Hotel se umpleau de o lumină albastră, care îți permitea să distingi slabele contururi ale zăpezilor alpine drept linie de demarcație a unei suprafețe mai întunecate. Pe urmă se luminau mai întâi câteva, apoi șiruri întregi de dreptunghiuri, strada rămânea pustie și în noapte licăreau lumini stinghere ca niște înțepături de ac din depărtare. Albul, care fusese ziua întreagă de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
-l iubeam atât și care mă atrăgea mereu și mereu: să înaintez până la linia care despărțea uscatul de apă, și era vegheată de sălcii puternice, de buruieni și de un cordon de trestie, unde se deschidea apa. La punctul de demarcație se afla limba țărmului, în parte spălată, în parte acoperită de apă până la genunchi. Mirosea a alge, prin sălcii sufla vântul și trestia foșnea, în timp ce pe sub frunziș, în oglinda apei, apărea o lume de frunze, ramuri, pietre. Trebuia să cercetezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
În viitor, și Doamna Mao va plăti pentru asta și i se va arăta faimoasa fotografie. Iar ea va refuza să comenteze. Ceea ce va spune, totuși, va fi că atunci când era o tânără actriță a tras o linie clară de demarcație între viață și actorie. De fapt, însă, adevărul este că, pentru Doamna Mao, nu există o linie între viață și actorie. Revoluția Culturală este o scenă vie, care respiră, iar Mao este dramaturgul ei. Istoria va dovedi că Wang Guang-mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Acest fapt se simte pretutindeni - deci se simte și în România. Odată cu schimbarea sus-pomenită, se vede tot mai limpede cordonul care separă două generații, două vârste, două tipuri de abordare culturală. Am scris „cordon“, și nu „prăpastie“, fiindcă linia de demarcație nu e nici fixă și nici impenetrabilă. Pur și simplu există, iar polul lingvistic la care fac raportarea cele două vârs-te evidențiază - poate mai puternic decât alte diferențe - cum se despart apele și cum se decide cine sunt „ei“ și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
gardieni era stranie chiar și pentru cineva lipsit cu totul de spirit de observație [...]. Priveam cu nesaț colinele somptuos Împodobite de aurul toamnei ce Însoțeau lunga depresiune a Mislei. Șoseaua șerpuitoare Îmi apărea ca o netă și brutală linie de demarcație Între două planuri de existență, complet diferite. Rămâneau În urmă copilăria și adolescența cu umbrele și luminile lor și se deschidea În față hăul Închisorilor comuniste, care avea să ne surpe tinerețea (sau chiar viața) pentru cine știe cât timp și cu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Sandu fiind închis în garsoniera sa, iar Dania distrându-se în stațiunile alpine din Tirol, sau în hotelurile luxoase din Nisa. După ce este anunțată o temă, ea este lăsată să dispară, topindu-se în tema următoare, fără semne clare de demarcație. Astfel bărbatului care scrie i se adaugă tema „scriiturii femine”: „Dania are plicuri și scrisori foarte elegante, aduse desigur din străinătate de la magazinul cel mai la modă și cel mai scump. Hârtia este prețioasă, poartă un nume rar pe care
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
de rezistenți. Ei fac parte dintr-o generație a speranțelor și aspirațiilor legate de viitorul lor și de cel al națiunii. Dar nu o fac în unanimitate. Acest studiu a identificat patru segmente distincte care compun tineretul american. Liniile de demarcație dintre aceste segmente sunt schițate pe baza nivelului de pregătire pentru viitor și prin urmare, a posibilității atingerii viitorului succes. TENDINȚELE SPECIFICE TINERETULUI AMERICAN În general, tineretul american este optimist în legătură cu viitorul. Deși patru din cinci tineri sunt optimiști în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
de bună creștere“. Bietul Ștefan, avea dreptate când spunea că în moravurile acestei țări nu intră decât ingratitudine pentru cei ce fac un bine public. „Obștea nerecunoscătoare“ - mai ții minte ? — întotdeauna i-am reproșat lui Ștefan că nu face o demarcație între străini și familie ! Cum mai poți să ai pretenții de la niște străini, când obligația ta de bărbat, primă, este față de familie, nu față de obștea publică... în fine... Dar când propriul lui copil... — Dar, Sophie, biata Yvonne e un copil
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
am terminat-o cu tine. Jack Îi aruncă În față ginul rămas În pahar. — Dumnezeule, tare aș vrea să fie așa! CAPITOLUL 45 — ...și sîntem mai mult decît exemplele de moralitate de care vorbea deunăzi comandantul Parker. SÎntem linia de demarcație dintre vechiul stil de lucru din poliție și cel nou, dintre vechiul sistem de promovare, pe baze tutelare și cu impunerea legii prin intimidare, și un nou sistem: un corp de poliție de elită, care Își exercită autoritatea imparțial, În numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
platonismului la Părinții Bisericii. "Îi reproșez autorului un singur lucru: că, prezentîndu-l pe Platon în primul capitol, îl înțelege tocmai în sensul în care a fost transformat mai târziu de Părinții Bisericii: pe linia acelui chorismós, a liniei ferme de demarcație între ideal și real care în Platon nu există și pe care doar Aristotel o introduce în înțelegerea platonismului. Ideile lui Platon nu existau la Platon în zona lui ekei, a unui "acolo" rupt de realitatea lui "aici". Augustin, cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
au avut și suportul politic necesar. R.T. Nu, eu am întrebat de președintele Traian Băsescu. V.S. Prima intuiție și cea mai importantă, și aici a făcut un lucru foarte serios, a înțeles că trebuie trasă, în sfârșit, o linie de demarcație între oligarhie, între cei care, într-un fel sau altul, au fost profitorii tranziției, între cei care, într-un fel sau altul, au fost profitorii fostelor structuri ale regimului comunist și cei care doresc într-adevăr reforma României. Și el
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
aceste forțe oligarhice, conservatoare, antireformiste. A avut această intuiție politică chiar la începutul mandatului, a spus-o foarte clar și foarte tranșant, și până acum nu s-a dezmințit. R.T. Și vi se pare că s-a și realizat? V.S. Demarcația s-a realizat, pentru că frontul anti-Băsescu existent astăzi, dincolo de cei care sunt de bună-credință, de cei care nu-l simpatizează pe Băsescu, de cei care nu l-au iubit niciodată, de cei care nu cred în el, este format chiar
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
prin căutări continue, negocieri, acțiuni reparatorii pentru a „mulțumi pe toată lumea” . Decizia unanimă este foarte costisitoare atunci când avem în vedere decizii obișnuite . Dar aceste mecanisme de ajustare a opiniilor, de alterare a preferințelor fac dificilă păstrarea unor linii ferme de demarcație între ceea ce este admis și ceea ce nu este admis, între ceea ce e permis și ceea ce nu este permis. Ca urmare, unanimitatea uzează principiile: ele nu mai rămân pietrele dure de temelie ale regulilor; dimpotrivă, devin laxe, iar granițele între acceptat
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
poliției, generalul se gândea la gloanțe în termeni pedagogici. Din punct de vedere etic, rasele cu pielea închisă la culoare sunt ca niște copii, iar generalul îndeplinea sarcina primară a unui alb în Asia, adică trăgea o linie clară de demarcație. Gloanțele lui aveau scopul să le amintească prevederile legii. Repetați după mine. După zece minute sau cam așa ceva, generalul dădu ordin de retragere. Când se întoarse la masă, vulturii și ulii dădeau târcoale. Morții erau așezați în stive de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
personajele diferenței. Comedia neagră propusă de Afrim e mai degrabă un spațiu de intersecție a acestor povești personale, traume vizibile sau pur și simplu postgândire, automatism cerebral. Să zicem că tot spațiul din cubul negru a fost unificat, nu există demarcații între cameră și hotel, afară și înăuntru. Spațiul devine sunet: prezența frigului de afară, a ninsorii suedeze, a exteriorului e marcată doar de deschiderea frigiderului și de sunetul de vijelie care vine dinspre acesta. E-o lume de desene animate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
lichid negru, asemănător cu o lună mică Învăluită În ceață... Trecînd prin fața bibliotecii, lăsă haina pe un colț de masă și-mi Întinse ziarul. Se așeză pe același scaun ca și aseară, oarecum Într-o poziție diferită, iar linia de demarcație dintre bibliotecă și perdeaua lămîiatică Îi pica acum la nivelul urechii drepte, fragilă ca un vas de porțelan cu care trebuie să umbli foarte atent. Unii bărbați probabil ar fi tentați s-o protejeze, alții poate s-o sfărîme În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
-i provoace scârbă. Astfel, este obligat să dezvolte strategii pentru a preveni pierderea puterii de acelui obiect. În cazul În care contextul banal este dezvăluit, riscă să devină impotent. Acesta este motivul pentru care fetișistul preferă spațiile Întunecate, circumstanțele voalate, demarcațiile neclare. Seamănă un pic cu un roman polițist: tensiunea se menține pînă când luminile se aprind și soluția e dezvăluită. — Vrei să spui că sexologul e un polițist? Dora avea un ton ironic. — Poate. La acest gând Karp zâmbi. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
se declară un freelancer al reciclării de gunoaie. Gunoaie politice pe care nimeni nu le numește așa pentru că toți le integrăm sistemului nostru. A trebuit să apară un marginalizat fără revoltă, cu un imaginar acid care să tragă linia de demarcație între fals și credibil. Cu cât sunt mai false istoriile personajelor sale, cu cât acestea au reușit să păstreze marasmul comunist, cu atât Ion Bârlădeanu e mai credibil. Pentru că el însuși și-a construit exterioritatea, mult mai liberă decât vom
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
sfărâmă. Omul nu mai e om. Infernul pune stăpânire pe sufletul lui. E aspră și nobilă lupta dusă ca să tămăduiești asemenea oameni. Fiecare pacient vindecat e un om smuls din infern. Aici sânt chiar pe linia frontului, pe linia de demarcație dintre viață și moarte. Eu sânt un soldat al cântecului adevărat din om. Dar, vai. Sânt un rău soldat. N-am destui curaj să mă uit la un om în cămașă de forță. Când îi văd prin curte îmi vine
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
încă nu ruină, dar deja lipsită de tot ce fusese al ei mai deosebit: ea este femeia energică, mama ei? În privirile celuilalt descopea certitudinea, gândind mai departe: se află în pragul sau chiar a trecut dincolo de irevocabila linie de demarcație, în decrepit, cămașa ei fină, ca și ciorapii și hainele în general, jilave acum, doar aduc aminte de ce fuseseră și de ce fusese cea care-și pierduse aerul semeț, încăpățânat, un amestec de feminitate și duritate masculină, extraordinar de atrăgător, explicând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
singur, nu se putea bucura nici de liniște, nici de singurătate, simțind o apăsare ca o primejdie ce urma să vină. Al nouălea cerc Toate continuau, dar era ca și cum ar fi rămas suspendate, pentru că trecuse, el, dincolo de acea linie de demarcație, gravă și implacabilă, în teritoriul în care lucrurile se continuă, dar fără importanța de până atunci, toate rutină, prin urmare le privești cu indiferență, dacă le mai privești. În acel teritoriu în care nu lucrurile reprezintă esențialul, ci așteptarea. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
parabolă neterminată găsită printre scrierile lui Ben Haas avînd titlul Povestea cu maestrul și discipolul, fiind, așadar neterminată, nu putea avea deci o morală În sine. Poate doar următoarea sentință: Între Plenitudine și Aparența plenitudinii este greu să faci o demarcație netă din perspectivă morală. „ Nu i-a reușit nici chiar celui numit Maestru“, zicea Franckel. „Aplecîndu-se peste abis, nici el nu și-a putut Înfrîna mulțumirea deșartă de a Încerca să-l umple cu Sens.“ De aici ar putea rezulta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]