32,003 matches
-
pentru practică, această strălucită minte a ars ca o torță pentru idealuri la care românul îndeobște strâmbă nasul: înaltă competitivitate, cultul instituției și al valorii, primatul inteligenței. Nu știu dacă fascinanta personalitate a lui Papahagi sau înțelegerea reală a importanței demersului său l-au făcut pe Radu Vasile să se comporte altfel decât politicianul român. Cert este că, întors acasă, el a dispus să se ia măsurile necesare și, după selecție, studenții chiar au plecat la studiu în cele două fabuloase
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
ce-l frămîntă. Nu știu dacă el a ieșit mai îmbogățit, mai împlinit. Frații de la Brașov m-a tulburat profund. La București, am urmărit dimensiunea tehnică, evoluția rece, seacă a protagoniștilor și mi-am lăsat mintea să analizez în special demersul regizoral, scenografic, plastic, muzical, coregrafic, aparițiile episodice dar consistente ale actorilor importanți ai trupei de al Odeon. Smart și Teatrul Odeon, Proiectul Theorem-Helbel Theater-Berlin: Frații de Sebastian Barry. Traducerea și adaptarea: Carmen Croitoru. Regia: Alexandru Dabija. Scenografie, light-design și grafică
Legăturile văzute și nevăzute ale unui altfel de cuplu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16687_a_18012]
-
Scriitorilor și revista "Contemporanul". Însemnările de mai jos își propun să-i informeze pe cititorii noștri despre ce s-a discutat la Colocviu și prea puțin să prezinte un punct de vedere propriu asupra situației romanului românesc. Acest al doilea demers ar fi reclamat desfășurări pe care spațiul de care dispun nu mi le îngăduie. Chiar și așa voi fi cât se poate de rezumativ, selectând din tot ce s-a spus la Sinaia câteva probleme. Nu voi putea nici măcar să
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
le furnizeze informații și să-i orienteze în arhiabundenta producție editorială de pe piață. Pentru a fi în spiritul timpului, criticul de azi se vede obligat să renunțe la a mai vorbi despre sine și la ceea ce s-a numit cândva demers creator în critică. Rolul său ar fi în prezent acela de a se rezuma strict la operațiuni de informare și triere. Nu toți participanții la Colocviu, ba la drept vorbind destul de puțini, au împărtășit în totul această poziție, considerată prea
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
ulei cît și în grafică, pictorul se plasează la distanță egală, dar și cu un interes egal, față de două mari provocări: materia și spiritul, perisabilul și inalterabilul, imanența și idealitatea. Iar aceste binoame nu sînt doar simple artificii retorice ale demersului critic, ornamente analitice cu un presupus potențial metafizic, ci componente intrinseci și explicite ale viziunii plastice a lui Onisim Colta și ale strategiei lui de creație. La un prim nivel, lucrările pictorului sînt adevărate performanțe de iluzionism, de acuratețe descriptivă
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
răspunsului. Dacă textul ar fi fost epurat de unele expresii care nu-l fac nici mai atractiv și nu fac nici spectacolul mai strălucitor, dacă lucrul cu actorii ar fi fost o preocupare a regizorului și nu sprijin important al demersului artistic, atunci poate Cu capu' de nicovală să fi fost mai mult decât o ilustrare a unei piese cu farmec. Așa rămâne doar un exercițiu. Probabil că regizorul și-a asumat firesc acest risc. Teatrul Nottara: Cu capu' de nicovală
Fierari din toate țările, uniți-vă! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16739_a_18064]
-
și prostie multă") și în legende de felul celor culese de Tudor Pamfile. Demonstrației nu i se poate reproșa decît foarte îngusta bază "documentară". Se pot găsi oricînd texte sau expresii potrivnice. Dar e drept, pe de altă parte, că demersuri de acest tip nu au nici o șansă dacă autorul ar dori să epuizeze bibliografia. Ele nu sînt propriu vorbind științifice. Speculația (în care Noica este maestru) reprezintă în astfel de abordări aproape totul. în orice caz, ambele idei merită o
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
nu e sigur, în absența unui minim contact interpersonal și ca atare a posibilității unui - în terminologie psihanalitică - transfer afectiv. Chiar în sine luat, cu specificul la vedere în titlul-îndemn și detaliat de subtitlul explicativ al ediției românești (perfect găsit), demersul dovedește o inconsecvență copilărească. Mi se pare foarte ciudat și contradictoriu să argumentezi despre necesitatea și mijloacele unei relansări afective a individului recomandând ca soluție tocmai "controlul sentimentelor" și "modelarea gândurilor"! Căci aici e toată problema: obstacolele care apar în
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
mijloc de continuitate materială între ediții, și ca pe un eveniment artistic și spectacular care implică un alt nivel al așteptărilor și al exigențelor decît expoziția curentă, dar și ca pe o formă de investigație și de cunoaștere a unor demersuri artistice pentru care, inițial, nu existau foarte multe repere. în acest context, trebuie reamintit faptul că selecția artiștilor pentru premii se face pe baza unei informații foarte restrînse, doar pe aceea pe care o poate oferi un număr mic de
Salonul internațional de gravură mică (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16771_a_18096]
-
în afara interviurilor, și trei studii de factură antropologică și de imagologie etnică, semnate de Rudolf Gräf, Valeriu Leu și de coordonatoare. Orizont ne prezintă fragmente incitante din ele. Astfel, Smaranda Vultur, în Despre buna folosire a memoriei, după ce își justifică demersul prin importanța pe care o are pentru viitor acumularea unei arhive de istorie orală, scrie: "ceea ce te frapează și cucerește ascultând biografiile personale este extraordinara explozie a diversității experiențelor, atitudinilor, trăirilor și investirilor identitare și în cele din urmă a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
vedere personal, ci se mulțumește să treacă în revistă, conștiincios, teoriile altora. De altfel autorul își precizează încă de la început intențiile: "Strădania mea a fost tocmai aceea de a inventaria, pe cât mi-a stat în putință cu maximă obiectivitate, aceste demersuri critice ale istoriografiei noastre actuale, ca într-o veritabilă agendă de lucru a unui critic literar atent la tot ce se mișcă în jurul lui în acest pasionant perimetru al ideilor literare." Cât despre specificul propriului demers, un punct de rezistență
Din nou Caragiale... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16800_a_18125]
-
cu maximă obiectivitate, aceste demersuri critice ale istoriografiei noastre actuale, ca într-o veritabilă agendă de lucru a unui critic literar atent la tot ce se mișcă în jurul lui în acest pasionant perimetru al ideilor literare." Cât despre specificul propriului demers, un punct de rezistență este, fără îndoială, permanenta raportare a operei lui Caragiale la prezent, redimensionarea ei prin prisma realității actuale, preocuparea de a surprinde în eseurile discutate tocmai ceea ce este simptomatic pentru o etapă sau alta din evoluția societății
Din nou Caragiale... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16800_a_18125]
-
din evoluția societății noastre. În rest, volumul poate părea destul de anost, opțiunea pentru formula aceasta, de tip compilație, trădează o doză considerabilă de prudență, iar "fascinanta tentație" a confruntării cu textul caragialian este sistematic reprimată. Aceasta nu înseamnă însă că demersul său este cu totul lipsit de utilitate; dimpotrivă, cartea poate prezenta interes pentru oricine dorește să se inițieze în vasta exegeză consacrată operei lui Caragiale (în primul rând pentru elevi și studenți), cu condiția să nu se oprească numai la
Din nou Caragiale... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16800_a_18125]
-
își propune să îl definească ca reuniune de persoane-stagii legate între ele printr-o strictă cauzalitate psihologică (John Perry). Nevoite însă să lucreze cu noțiunea de persoană-stagiu și să furnizeze criterii de continuitate între mai multe stagii ale aceleiași persoane, demersurile non-reducționiste propun de regulă două mari variante: cea a unei continuități corporale (sînt același individ în măsura în care corpul meu rămîne, în linii mari același, recognoscibil mie și celorlalți), sau a unei continuități psihologice, care de regulă apelează la memorie ca liant
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
a unor categorice deformări ale textului, pe care nu ne putem mulțumi să le socotim inevitabile cîtă vreme citatele sunt reluate de la un autor la altul." Logica suspiciunii și derapajele argumentative discutabile ale celor ce s-au simțit lezați de demersul lui Gabriel Liiceanu de a invoca, în omagiul adus lui Sebastian, propria experiență din timpul comunismului sînt relevate de autorii introducerii. Ei recapitulează toate datele polemicii, inclusiv teza lui George Voicu din "Le Temps Modernes", rezumată în modul știut de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
și fost, odată însă cu atâția alții. Unii și-au construit, cu aplomb, o imagine de foști opozanți politici, în temeiul căreia s-au agitat mult, reclamând recunoașterea meritelor și răsplătirea lor. Au și fost răsplătiți, ca urmare a neobositelor demersuri, cu burse, cu premii, cu traduceri în limbi de circulație. Astfel încurajați, unii au prins să spere - și mai speră - să dobândească Nobelul. De ce nu? Spre deosebire de aceștia, Virgil Duda și-a fructificat numai literar condiția de emigrat, transpunându-și experiențele
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
gînditorului român, dar este implicit acesteia. Tocmai căutarea acestui sistem, în nivelurile imanente ale operei, pare a-l fi intrigat cel mai tare pe semnatarul recenziei din "The Journal of Religion", pentru caracterul cu aer de New Criticism, chipurile, al demersului, într-o epocă a deconstrucției textuale. Bryan Rennie este însă de părere că de-construcția postmodernă (nu ca principiu metodologic de abordare a lui Eliade, ci principiu inclus în chiar sistemul de gîndire al acestuia) se află, mai ales la
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
viziuni culturale sau științifice? Familiar cu imensul volum de texte eliadești - mai puțin cunoscută fiindu-i beletristica lui Eliade, exceptînd traducerile din engleză și franceză - , Bryan Rennie subliniază diferența calitativă dintre diversele moduri de interpretare ale operei gînditorului și scriitorului: "demersul radical critic, iconoclast al multor contemporani poate prea lesne să împiedice înțelegerea subtilităților fundamentale ale unui gînditor talentat, printr-o țesătură de obiecții liliputane. Pentru a pătrunde pe deplin gîndirea unui hermeneut ca Eliade [...] nu e productiv să se aplice
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
de curând în cazul lui Jung și al lui Einstein - culme amuzantă a reducționismului intrinsec acestei modalități - ca un volum de benzi desenate cu principalele idei ale respectivilor). Trebuie precizat că Panofsky nu face nici un efort pentru a simplifica un demers care se anunță oricum destul de complicat. Și cu toate acestea, prin nu se știe ce ecuație alchimică, plumbul împovărător al interpretărilor ermetic savante se va transforma în aurul unei cunoașteri luminoase, directe, solare (operație de natură să înlăture, pe de
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
densitatea sau rarefierea versului, rolul "bestiarului" blagian în configurarea viziunii sale specifice ("excepții" de la această "regulă": descifrarea unei Gnoze în poezia barbiană, a întrepătrunderilor celor două "fețe" ale poetului Ion Pillat, linia eroticii voiculesciene și unitatea operei sale poetice). Caracteristică demersului critic al lui Șt. Aug. Doinaș este căutarea legăturilor între volume, refacerea unui portret și a unei viziuni a celui studiat din cioburile poemelor (cu rare, totuși, inserții biografice), identificarea, normal, a temelor și a esteticii în care se înscrie
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
nici pe cele ce urmăresc conflicte arhetipale (paricidul sublimat Freud - Jung), nici pe cele ce schițează lecturi în cheie hermetică (acela dedicat romanului lui Ken Kesey ori cel în care sunt decriptate șapte trepte de combustie prezente în Cartea Oltului ). Demersul critic înregistrează o "cădere "(în nici un caz valorică) în contemporaneitate o dată cu eseul despre "nostalgiile integrării", eseu în care se constată inexistența deschiderilor ontologice românești către democrație; volumul se încheie cu "două texte despre despărțire și moarte" - evocări ale lui Augustin
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
o lume de indivizi unici în sens absolut. O lume în care fiecare din noi este stăpînul său, în care nu dăm socoteală nimănui decît nouă înșine. Lăsînd deoparte subtextul de iluminism tîrziu al unei asemenea pledoarii filozofice, există în demersul lui Hill cîteva idei interesante, nu neapărat în sine, ci mai curînd prin contextul mai larg în care apar ele, și mai cu seamă prin tendințele de gîndire pe care le deconspiră. Hill încearcă să scrie o filozofie sociologică, implicată
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
mari dezbateri. Ea le merită însă, cu atît mai mult cu cît nu privește numai figura - și opera - lui Caracostea, ci încearcă să redimensioneze peisajul critic al perioadei interbelice prin plasarea discuției în perspectiva europeană a curentelor critice, unde importanța demersului teoretic, miza pariului (pierdut de altfel pe termen scurt, cum recunoaște autoarea) se judecă după alte criterii. Cartea Ioanei Bot, consacrată lui D. Caracostea, teoretician și critic literar 1), urmărește de fapt să descrie și să explice partea esențială a
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
a acestui domeniu, cărora le spunem astăzi antropologie culturală, respectiv cercetare antropologică, bîntuie întreaga operă a lui D. Caracostea, diversă, inegală și greu de parcurs, ca o obsesie fertilă pentru viitor, dar nocivă pentru propria carieră critică și pentru ecourile demersurilor sale în public. Căutările disproporționate în domeniul metodologiei, nevoia de a se explica și de a-și căuta justificări de ordin filosofic grevează textele sale și le fac confuze în ochii cititorului obișnuit, cel care stabilește pe termen scurt ierarhiile
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
de a ușura lectura unui text pe care îl parazitează cu considerații abstracte. Ioana Bot știe să extragă din această cascadă de intenții, justificări și căutări neterminate grupuri coerente de motivații și să le ordoneze, tematic și cronologic, într-un demers care se dovedește a fi marcat întreaga viață a lui Caracostea și a fi motivat subteran întreaga sa operă, dincolo de tema precisă a fiecărei cărți. El apare astfel nu doar drept cel mai "modern"critic din generația lui, mai accesibil
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]