1,551 matches
-
transcendent capricios, ce se joacă, amuzat, cu omul, strivindu-l, numai pentru a înscena o ingenioasă comedie metafizică". Dar în acest caz nu stăm în fața doar a unei demonii, a ceea ce însuși dl Vartic numește ,o profunzime de-a dreptul demonică"? Metafizica adusă la starea de ,comedie" nu e o drastică relativizare a metafizicii? Transcendentul care se ,amuză" nu e cumva unul pus sub semnul dizolvantei îndoieli? Unul compromis? Reflectăm la Psalmii lui Arghezi de-o analoagă circumspecție joculară, probînd ceea ce
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
global" an care se reflectă o epocă, ăn care se regăsesc câțiva din protagoniștii ei. ămpletindu-se cu criteriul politic, cel al valorizării intelectuale funcționează ca un bici: "Legionarii, niște posedați, ăn sens dostoievskian (cf. 833). Nu cred. Nu-i simt demonici. (Demonic a fost Nae Ionescu, dar legionar numai din oportunism.) E ceva mai sărac: s-au lăsat fanatizați, cu bună credință, de idei simpliste. De aceea, spre deosebire de Mircea Eliade, Cioran n-a fost legionar propriu-zis, am mai spus. Nu s-
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
an care se reflectă o epocă, ăn care se regăsesc câțiva din protagoniștii ei. ămpletindu-se cu criteriul politic, cel al valorizării intelectuale funcționează ca un bici: "Legionarii, niște posedați, ăn sens dostoievskian (cf. 833). Nu cred. Nu-i simt demonici. (Demonic a fost Nae Ionescu, dar legionar numai din oportunism.) E ceva mai sărac: s-au lăsat fanatizați, cu bună credință, de idei simpliste. De aceea, spre deosebire de Mircea Eliade, Cioran n-a fost legionar propriu-zis, am mai spus. Nu s-a
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
Lucia Demetrius, Anișoara Odeanu, Cella Serghi, Ioana Postelnicu, Sorana Gurian ) constituie în cartea Biancăi Burța-Cernat obiectul unor „studii de caz”. Absentează de aici nemotivat, ca să vorbim astfel, Georgeta Mircea Cancicov, prozatoarea prețuită de G. Călinescu, în Istorie, pentru „realismul fantastic, demonic, de un sălbatic humor”. Dar am văzut că opțiunile marilor critici, ca și respingerile lor, nu fac legea pentru noua cercetătoare. „Studiile de caz” sunt critice și totodată recuperatoare, în beneficiul celor opt prozatoare interbelice care suportaseră efectele marginalizării . Poate
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
tot așa (a se citi cvartetul Izgonirea din poezie). Și toate astea deoarece pentru Ion Mureșan existența în limbaj este un coșmar din care nu se poate trezi, dar nici el nu se lasă și se transformă într-un comediograf demonic al fenomenologiei scrisului. Se-nțelege că această chestiune presupune suferință tragică, cum să nu, când intuiești limbajul doar ca „propoziții, întunecate smârcuri în capul omului”. Hotărât, poetul își edifică lumea cu destulă cruzime. Pare-se, acest poet își sancționează condiția
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
sensul lui Hocke), stupefiat mereu de arătările subteranei. Biologia infernală Populația infernului cuprinde pe nebun și pe idiot, întrupări ale spiritului poetic, evoluând într-o comedie întunecată. Deși presupune sacrul, mitologia poetică a acestei cărți se împlinește prin reprezentări ale demonicului, în seriale ritualuri de exorcizare. Demonicul triumfă în excesele senzualității. O formă extremă a acesteia ține de regimul vâscozității. Palpitațiile materiei evidențiază o biologie teratologică. Configurațiile moi, placide, grele au parcă regimul ambiguu al unor fantasme proiectate. Un erotism nocturn
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
arătările subteranei. Biologia infernală Populația infernului cuprinde pe nebun și pe idiot, întrupări ale spiritului poetic, evoluând într-o comedie întunecată. Deși presupune sacrul, mitologia poetică a acestei cărți se împlinește prin reprezentări ale demonicului, în seriale ritualuri de exorcizare. Demonicul triumfă în excesele senzualității. O formă extremă a acesteia ține de regimul vâscozității. Palpitațiile materiei evidențiază o biologie teratologică. Configurațiile moi, placide, grele au parcă regimul ambiguu al unor fantasme proiectate. Un erotism nocturn penetrează toate reprezentările organicului. Aderența la
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
una din cele mai calde înțelegeri ale călugărului, apar în carte și demonstrații strînse, perfect logice (vezi argumentul tomist al existenței îngerilor). Nu de puține ori splendide formulări aforistice articulează cîte o idee: “Ești ceea ce știi să-ți adaugi”; “Boala demonică prin excelență este fascinația de sine”; “Intelectul omenesc e intelect angelic adumbrit de trup”; “Departele e materia primă a tuturor utopiilor, dar e și intuiția cea mai la îndemînă a transcendenței”;”Cultivi sublimul și abisalul și ratezi întîlnirea cu imediatul
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
consideră periculos pentru sine. Stă la Agapia, predă franceza, crede în Dumnezeu, este de o desăvârșită cuviință, și-și face lucrul său cât mai bine cu putință, cum ar lucra pentru Creatorul a toate și nu pentru oameni. "în vârtejul demonic al încăierării verbale și al subminării virtuale - ne mărturisește Gheorghe Simon în puțina sa scrisoare către noi - aici, la Mânăstirea Agapia, respir aerul primenitor al ascezei mântuitoare. Vă mulțumesc pentru cuvintele care au însoțit poemele mele de acum doi ani
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
-ncape nicio îndoială” (I, 1258). Trecând acum la inventarul lecturilor personajelor lui Marlowe din Tragica istorie a Doctorului Faust, regăsim și aici același eclectism care alătura tomurile magiei naturale, aparținând „înțelepților Bacon și Abano”, sau „abilului Agrippa”, de cărțile magiei demonice, amintite aici prin sintagme de genul „cărțile de vrăjitorie”, „cartea blestemată” sau pur și simplu „Cartea” pe care Mephistophilis i-o înmânează lui Faust, spunându-i: „Uite, ia de citește Cartea asta bine (îi dă o carte). Repetarea ăstor rânduri
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
o religie politică de expresie soteriologic-seculară, o himera cu capacitate de mobilizare și seducție. În partea instrumentala, cănd ideologia a devenit regim politic, explozia de resentiment social a dus la institu- ționalizarea urii, pe care a susținut-o în ritmul demonic caracteristic bolșevismului prin ostilitate în fața valorilor și prin anihilarea memoriei. „Saltul din imperiul necesității în imperiul libertății” rămâne fatal agățat în mitul egalitarist marxist, care încă mai cerșește revoluția cataclismică. Credință mesianica și escatologica în utopie era un fenomen greu
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
traversări recuperate documentar ale infernului securistic dintre toate cele publicate după decembrie ’89. O primă chestiune pe care aș dori să o lămuresc după lectura acestei cărți privește identificarea actorilor ei. Avem, pe de o parte, Securitatea: un personaj colectiv, demonic, cu o forță colosală de destrucție fizică și psihică, servită de un organism aflat în surbordinea aparatului comunist și care îi includea atât pe angajații instituției, cât și pe numeroșii și foarte activii turnători. De cealaltă parte se află personajul-țintă
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
scriitoarea, pentru că o înfricoșează abisul fizic insuportabil și insultător prin misterul pe care gîndul și imaginația nu-l poate supune". Scenariul biblic întors pe dos cu ajutorul instrumentelor naturaliste este irecuzabil. Tumoarea uterină a Lenorei îi conferă acesteia aspectul unei "gravidități demonice": "Cu vitalitatea paralizată și dorința ucisă, femeia se de-sexualizează, deși, paradoxal și cinic, cutremurați de fiorul spaimei, am putea spune, parafrazîndu-l pe Sfîntul Ieronim, că cea cu pîntecele în suferință era însărcinată cu propria ei moarte". Într-un sens
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
cu cît, fixată pe cazuri deviante și morbide, are o tonalitate implacabilă, ni se înfățișează ca un fapt demoniac, la nivelul subiectului care i se consacră cu o subiacentă conștiință a degradării ce se măsoară pe sine: "Sexualitatea (...) devine propriu-zis demonică (...) atunci cînd spiritul o ia în stăpînire, o contaminează, o denaturează sau îi aduce un cult obsedant" (Denis de Rougemont). Dar declasarea feminității e consemnată nu numai pe plan fiziologic, ci și pe cel psihologic. Golită de sentimente, femeia devine
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
ocoli monstruosul, dar îl va cultiva, cu tendința, doar la prima vedere insolită, de a-l exhiba și statornici, ca mod de a fi și prolifera. Și, întocmai cum, în caz de conflicte, fiecare popor își consideră adversarul imoral, criminal, demonic, în mai restrânsa politică vizând ierarhii locale, aceleași mecanisme vor declanșa identice reacții de excludere. Ce ar însemna, atunci, a face o bună politică? se întreba, cu decenii în urmă filosoful balt Keyserling, emițând ipoteza că, din punct de vedere
Un roman al hipersimțurilor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16119_a_17444]
-
Din fascinanta Martha Bibescu, antologatorul optează pentru întîlnirea prințesei cu Marcel Proust, un text scurt, de o expresivitate și de o forță analitică sclipitoare. Cu o fin-malițioasă admirație Dan C. decupează din amintirile Marucăi-Cantacuzino portretul pe care aceasta îl face demonicului Nae Ionescu de care a legat-o o scurtă și dramatică relație amoroasă. Prințesa simte o atracție irepresibilă față de profesorul care seamănă sau cum i se pare memorialistei poate chiar e diavolul însuși. În însemnările ei Maruca îl face de
România lui Dan C. Mihăilescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8995_a_10320]
-
duh titular al individului(devenit la creștini înger păzitor), cu o putere intermediară între cea a zeilor și cea a oamenilor, cu un caracter inspirator. Pe o cale socratica, Blaga asocia geniul cu demonia (Daimonion, 1926), socotind că dacă există demonic fără geniu, nu poate exista geniu fără demonic. Goethe atribuia geniului trăsăturile contradictorii ale umanului potentat, exaltat, inconvertibil, acel ceva "ce nu se poate istovi cu intelectul și cu rațiunea". Demonicul nu e opus divinității, căci prin forță să creatoare
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
păzitor), cu o putere intermediară între cea a zeilor și cea a oamenilor, cu un caracter inspirator. Pe o cale socratica, Blaga asocia geniul cu demonia (Daimonion, 1926), socotind că dacă există demonic fără geniu, nu poate exista geniu fără demonic. Goethe atribuia geniului trăsăturile contradictorii ale umanului potentat, exaltat, inconvertibil, acel ceva "ce nu se poate istovi cu intelectul și cu rațiunea". Demonicul nu e opus divinității, căci prin forță să creatoare nu e decît o înfățișare a acesteia, capabilă
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
geniul cu demonia (Daimonion, 1926), socotind că dacă există demonic fără geniu, nu poate exista geniu fără demonic. Goethe atribuia geniului trăsăturile contradictorii ale umanului potentat, exaltat, inconvertibil, acel ceva "ce nu se poate istovi cu intelectul și cu rațiunea". Demonicul nu e opus divinității, căci prin forță să creatoare nu e decît o înfățișare a acesteia, capabilă a se reintegra în matcă. Distrugător, dar și creator de forme, daimonul se află în opoziție cu satanicul, exclusiv negator, steril. Atît Goethe
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
să creatoare nu e decît o înfățișare a acesteia, capabilă a se reintegra în matcă. Distrugător, dar și creator de forme, daimonul se află în opoziție cu satanicul, exclusiv negator, steril. Atît Goethe cît și Blaga relevă valentă pozitivă a demonicului. Un citat din Blaga: "Demonicul nu este decît ipostază magică a divinității sau divinitatea, întrucît ea își păstrează latitudinea de a se contrazice și întrucît ea nu încetează de a crea". Să mai amintim că Mircea Eliade tratează, ca și
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
o înfățișare a acesteia, capabilă a se reintegra în matcă. Distrugător, dar și creator de forme, daimonul se află în opoziție cu satanicul, exclusiv negator, steril. Atît Goethe cît și Blaga relevă valentă pozitivă a demonicului. Un citat din Blaga: "Demonicul nu este decît ipostază magică a divinității sau divinitatea, întrucît ea își păstrează latitudinea de a se contrazice și întrucît ea nu încetează de a crea". Să mai amintim că Mircea Eliade tratează, ca și Blaga, relația de "simpatie mutuala
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
dați în judecată. Ploaia de procese care s-au abătut asupra lui Theodor Stolojan, chemat la tribunal în diverse părți ale țării în aceeași zi și la aceeași oră, arată în ce măsură personajul nu era doar malign, ci de-a dreptul demonic. Adrian Năstase nu și-a dat seama că, simultan, devenise un pericol pentru însuși partidul pe care-l conducea. El n-a ținut seama de legăturile subterane existente între pesedei și reprezentanți ai partidelor din opoziție. Amestecați, adeseori, până în gât
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
dinlăuntrul lor - nu a fost comentatorul, ci actorul care trăiește fiecare rol - totul este joc ambiguu, comic tragic, al conivențelor și adversităților. Soartă, fatalitate. "Cum se poate spune că Mozart și-a compus Don Giovanni" - declara Goethe lui Eckermann... "Spiritul demonic al geniului său îl domina în asemenea măsură, încât era obligat să execute ceea ce acesta îi impunea". Este o performanță rară faptul că tânărul dirijor Kesslyŕk Gergely semnează și regia. Cu atât mai mult cu cât orchestra, altă formație muzicală
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]
-
e destul de obișnuit: bărbuță - cheliuță - burtică - dar niște ochi scormonitori - deși lascivi - care te pătrund de după lentile, și un nas ,,oriental încovoiat", care pare să adulmece totul. I-am comunicat observația mea că în unele fotografii are o mină oarecum demonică și mi-a răspuns că știe, e vorba de un truc fotografic, publicitar, pe care, pînă la urmă l-a acceptat. De la bun început mi s-a plâns că a fost literalmente scăldat în băi de întrebări și răspunsuri, că
Cu Salman Rushdie la un pahar de vin by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/6632_a_7957]
-
apelul cel mai poruncitor ce mi s-ar putea adresa". Această "muțenie" a Demiurgului n-ar fi decît un mod de încercare a credinței, un spațiu ambiguu în care albul și negrul se amestecă, în care se ivesc solicitări diverse, demonice ispite cu o mișcare centrifugă. Natură complicată, reverberînd formula umanității generice, Dan Damaschin nu plonjează într-o adorație totală, nu se fixează în luminiscența extazului, împrejurare ce-l duce la transcrierea unor stări frămîntate, la mărturisirea unor contradicții. Ele au
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]