1,397 matches
-
către partener și spre poartă; - lovirea mingii cu capul de peloc și din deplasare; - preluarea mingii cu piciorul și pe piept; - mișcări înșelătoare (fente; - oprirea mingii (stopul; - conducerea mingii în relație cu adversarul. 2.2. Procedee tehnice folosite în apărare: - deposedarea din față și din lateral; - respingerea mingii cu capul și cu piciorul - jocul portarului 2.3. Acțiuni tactice folosite în atac: - demarcajul; - pătrunderea; - depășirea; - încrucișarea - așezarea pe posturi în atac - centrarea; CAPITOLUL VIII AUTOEVALUAREA REZULTATELOR CERCETRII La finalul activităților derulate
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
al V-lea). Ultimul paragraf continuă pe modul non-ambreiat, însă la perfectul simplu asociat cu pronumele eu. Această trecere de la prezentul narațiunii la perfectul simplu permite sensibilizarea ieșirii dintr-un episod suicidar pe care "Piciul" îl trăiește ca pe o deposedare de sine (Tot ce i se întâmplă i se pare un vis): întoarcerea la viața normală coincide cu întoarcerea la o narațiune clasică la perfectul simplu, al cărei erou este eu, și nu dublul său negativ, Piciul. ▪ 3.2 Tema-titlu
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
să declare că i-a plăcut 931. Fata oferă, prin tot ceea ce face, o definiție patriarhală femeii medievale: simplu obiect sexual, văzut ca o proprietate masculină. Violul se putea interpreta, în contextul epocii, mai mult ca un furt, ca o deposedare, decât ca o ponegrire a trupului femeii, o ofensă, dar nu adusă sexului slab, ci tot unui bărbat, deoarece femeia intra în proprietatea cuiva, de obicei tatăl sau soțul. În cazul unei fecioare, violul îi denatura nu ființa, corporalitatea, „ci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de piață. Ultimul subcapitol va creiona specificul locuirii urbane înainte și după 1989. 5.1.4. Naționalizare/privatizare; colectivizare/reîmproprietărire Dincolo de interpretarea ideologică, proprietatea privată reprezenta pentru comuniști un pericol în sine. Extinderea malignă a controlului asupra indivizilor reclama și deposedarea de bunuri: locuințe, spații comerciale, fabrici, bijuterii, obiecte de artă. Libertatea proprietarului de a dispune de propria locuință fără opreliști trebuia fie limitată prin impunerea unor chiriași, fie anulată prin asumarea de către stat a proprietății, fără oferirea de compensații. „în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
a dificultății de a se deghiza, datorită înălțimii neobișnuite pe care o avea pentru acea epoca: 185 centimetri. <footnote Hutton, Ronald Charles ÎI: King of England, Scotland, and Ireland, Clarendon Press, Oxford 1989, passim footnote> Pe langă pierderea tatălui, pe lângă deposedarea de avere și aflat în postura de apatrid, viața urma să-i mai dea o lecție grea. În ciuda legăturilor de sânge și a relațiilor bune pe care le avea cu toate casele regale europene, spre marea să dezamăgire, Olanda și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
123 Arhitecturi ale dorinței / 153 Deliciile surprizei / 156 "Doliul rozelor" / 172 Un singur castel. Despre un castel și despre un viol: Rousseau și ospitalitatea / 189 Pipăitul ospitalității: Gustave Flaubert / 217 Secret și constrângeri / 257 Străinul și secretul / 262 Ostilitate și deposedare / 290 Umbra și harta / 292 Ospitalități constrânse / 296 Kafka sau oaspetele care nu se simte bine / 309 Hârtia pentru muște sau "este tare rău să locuiești cu părinții" / 312 Hotel occidental / 341 Spion fără rădăcini / 367 Asemănătorul neasemănător / 380 Oaspetele
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
legat de o prezență feminină. Tipologia intrusului, a oaspetelui neașteptat și nedorit, este bine sesizată de Maupassant într-o povestire, precum Amicul Joseph care pune problema intruziunii parazitului într-un spațiu domestic și reformulează ospitalitatea în termeni de ostilitate și deposedare. Deși pare aproape un oximoron, ospitalitatea constrânsă sau chiar furată poate fi o variantă a actului de ospitalitate; astfel în povestirea lui Vercors, invadatorul, un ofițer german, este impus ca oaspete unei familii franceze. În ciuda politeții și amabilității ofițerului neamț
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este separat), a ceea ce induce o punere la distanță, o exclusivitate care este și excludere, a ceea ce vrea să fie insula de nepătruns și rezervată a sinelui duce la construirea intimității ca secret. Furia bătrânului atestă această angoasă a unei deposedări de ceea ce constituie fundamentul însuși al identității sale. Și totuși, în strania familiaritate care pare să existe între cei doi protagoniști (fiindcă pe lângă unele semne de conivență - și înrudirea pe care o întrețin prin aceeași dragoste -, naratorul se gândește că
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu analitatea și chiar prin aceasta cu problemele darului, ale datoriei, ale schimbului, ale luării în posesie și stăpânirii. Avariție sau generozitate, de la retenție la cadou, ospitalitatea ne invită să considerăm toate resorturile psihice care sunt în joc. Ostilitate și deposedare Sosirea unui oaspete neașteptat, cu caracter presupus ostil, poate să repună în cauză apartenența însăși la teritoriul său a celui care îl întâmpină. Cel care se invită, ca în nuvela lui Maupassant , "Prietenul Joseph", publicată în Le Gaulois pe 3
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se invită, ca în nuvela lui Maupassant , "Prietenul Joseph", publicată în Le Gaulois pe 3 iunie 1883, apare deja înainte de Horla ca o amenințare pentru zona proximală, spațiul de identitate și de intimitate al proprietarului, uzurpate de către parazit. Obsesia unei deposedări de sine caracterizează fantasma de intruziune a unui parazit în spațiul domestic, după cum vedem mai întâi cu vechiul prieten regăsit care se instalează, busculând modurile de viață de gândire ale cuplului gazdă care, în cele din urmă, își părăsesc propria
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu mai îndrăznește șă-și invite cunoștințele fiindcă puterea le-a scăpat din mâini (oaspetele spune prietenului vorbind despre preot: Știi ceva, de altfel te rog să-mi faci plăcerea să nu mi-l mai aduci pe omul ăsta în timpul mesei"). Deposedarea nu e numai materială, ci și intelectuală: invitatul face propagandă republicană în acest cămin catolic și monarhist, care vede cu groază că le sosesc jurnale detestate care le violează spațiul domestic. Parazitarea a ajuns să inverseze rolurile și cuplul termină
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu o frumoasă negației el răspunde femeii: "Eu nu vreau nimic de la voi, îmi văd de ale mele, vedeți-vă și voi de ale voastre". S-ar părea că ideea însăși de a fi găzduit dă naștere la ideea de deposedare. Să fii primit înseamnă să pierzi ceva și el se gândește apoi că riscă să fie furat. "Oamenii ăștia nu aveau de loc aerul că sunt hotărâți să fure pe cineva. Și atunci ce ar putea să aibă cu mine
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Valoarea actuală se poate determina astfel: valoarea actuală = min. (costul curent; valoarea recuperabilă), unde valoarea recuperabilă = max. (valoarea realizabilă netă; valoarea de utilizare). Din modul de determinare a valorii actuale reiese că valoarea actuală reflectă mai mult o valoare de deposedare a activului (Haller et al., 1997). Cadrul contabil IASB recomandă patru baze de evaluare a elementelor situațiilor financiare: costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă Și valoarea actualizată. Ne punem întrebarea: de ce valoarea justă nu este definită de cadrele contabile conceptuale
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
lăsând să apară surpriza, nonsensul nu și apăsarea din literatura absurdului. Fabulantul cu excelentă imaginație combinativă (dramaturg la fel de ingenios) păstrează o anumită bonomie, un zâmbet de copil mare. Perpetua sobrietate a discursului ca la un Jacques Prévert sau la Ungaretti, deposedarea miturilor de sugestiile lor inițiale, nota zeflemistă toate pendulează între deconstrucție și montaj inedit; citatul livresc și faptul divers orientează spre viziuni sucite, răsturnătoare. Fac impresie în Poeme câteva creații soresciene fundamentale pagini reprezentative în întregul context poetic al celui
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
plîngerii. La fiecare poartă, Iștar este deposedată, ca și Inanna, de însemnele divine. Probabil că trecerea timpului, de la o variantă la alta, de la Inanna la Iștar, le-a opacizat simbolismul, pentru ca unele să dispară cu desăvîrșire. Dumuzi semnalează cu durere deposedarea însemnelor păstorești, de aceea dă impresia că se află chiar în interiorul mitului, înconjurat de personaje - simbol, benefice și malefice; păstorul carpatic ne apare și el însingurat, înstrăinat în imensitatea cosmică. Pierderea însemnelor lasă loc unui pasaj dramatic, în care zeița
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
instrument al morții”. Ceea ce se confirmă perfect în conflictul Inanna-Ereșkigal. Se poate reține și un pasaj mioritic din Luduș (ca multe altele din corpus-ul lui Fochi), de tipul: „- Nu mă pușcați, Nu mă tăiați,/Numai capul mi-l luați. Deposedarea de însemnele cultice depășește înțelesul de moarte ca moarte. Păstorul carpatic putea fi „împăcat” dacă însemnele își găseau loc alături. Fluierul, vîntul și oile, în cîntarea lor „mîndră”, puteau să întrețină iluzia circuitului vieții. CAPITOLUL III ARS MORIENDI A. Moartea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
au Încercat s... apese pe coardă naționalist... opunîndu-se cererii formulate de asociațiile germane și austriece, cît și de Partidul popular austriac al lui Jörg Haider, de a se abroga „Decretele Beneš”. Semnate În 1945, acestea au dus la expulzarea și deposedarea de bunuri a circa 3 milioane de germani și a 100 000 de maghiari din Sudeți. Inițiativa celor dou... partide a primit un r...spuns ustur...tor, concretizat Într-o petiție a intelectualilor semnat... de 500 000 de persoane și
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
principiile reformei, ca și o parte a celor ce au adoptat ideile eretice. Ideile principale ale ereziilor pot fi identificate și între direcțiile protestante în diferite forme, dar chiar și în sânul bisericii. Ideile anticlericale, lichidarea ierarhiei bisericești cât și deposedarea Bisericii de averi sunt unele dintre principiile reformiste. Ideea purității în sensul nedeținerii de posesiuni și a unui ascetism religios au fost principiile călugărilor: dominicanii, franciscanii și mult mai târziu a iezuiților. Această cenzură a fost realizată pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
tensiunii, în forma secundară a frustrării, starea de privațiune este finalizată și conștientizată fie atribuind altei persoane intenția de a ne deposeda de un bun sau de un drept, fie având conștiința unor cauze de ordin subiectiv, intrapersonal, a unei deposedări de ordin natural, ereditar. La acești doi poli ai finalității explicative, se adăugă și o poziție mai puțin determinată, mai difuză, când subiectul trăiește acut starea de privațiune fără a o lega de o cauză adecvată, reală. În acest ultim
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
înclinată să caute un prilej de descărcare a tensiunii, oricât de neadecvată ar fi ea, creând, astfel, prilejuri de conflicte reale și obiective cu semenii” (Rudică, 2006, pag.28). V. Pavelcu folosește termenul de frustrare când se referă la „condițiile deposedării, la starea organismului sau la formele de reacție. În fața unei piedici, a unei bariere, elevul trăiește un sentiment de deposedare, schițând o reacție de apărare sau de agresiune”(Pavelcu, 1968, p. 51). Conform definiției sale, se desprind următoarele elemente ale
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
reale și obiective cu semenii” (Rudică, 2006, pag.28). V. Pavelcu folosește termenul de frustrare când se referă la „condițiile deposedării, la starea organismului sau la formele de reacție. În fața unei piedici, a unei bariere, elevul trăiește un sentiment de deposedare, schițând o reacție de apărare sau de agresiune”(Pavelcu, 1968, p. 51). Conform definiției sale, se desprind următoarele elemente ale frustrării: 1. necesitatea 2. contrarierea trebuinței 3. caracterul aproape de neînvins al obstacolului 4. două forme de obstacol: extern sau intern
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
vorbi de frustrare: nu toate situațiile în care rezultatul acțiunii este resimțit ca insucces, sau ca eșec, determină apariția sentimentului de frustrare. Este necesar ca situația frustrantă respectivă să fie însoțită de un efect puternic și de conștiința privațiunii, a deposedării de un drept, de un bun individual. Cu acest înțeles, fenomenul frustrării este specific lumii umane, implicând, de cele mai multe ori, un raport social direct în care bariera, obstacolul se identifică cu persoane concrete considerate, pe drept sau pe nedrept, rău
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
un raport social și conștient între ceea ce ni se cuvine și ceea ce datorăm noi, între drept și obligație. Pentru toate celelalte situații, în care obstacolul are un caracter impersonal, în care eșecul, insuccesul nu este resimțit sub forma sentimentului privațiunii/deposedării, adecvați sunt alți termeni: sentimentul eșecului, senzația propriei neputințe. Frustrarea este resimțită ca insatisfacție, iar aceasta este percepută ca nemulțumire sau ca suferință morală. „Se produce concomitent un fenomen care, ca prim efect, intensifică și dramatizează frustrarea: idealizarea valorii absente
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
când se acumulează în timp. „În această situație, frustrarea se poate transforma într-un factor profund perturbator, generator de tulburări psihonevrotice” (ibidem). Se poate vorbi de frustrare numai în cazul în care elevul se simte deposedat de un drept. Această deposedare creează o reacție firească în sensul de restabilire a dreptului, respectiv cu ajutorul acțiunii, de revendicare, de luptă care nu înseamnă neapărat agresiune. Dezvoltarea copilului poate fi privită ca o afirmare progresivă a independenței personale, legată de conștiința răspunderii și a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
la zi / 274 Bibliografie selectivă / 287 Introducere "Piața", "statul" și "societatea civilă" joacă roluri importante în organizarea prezentului și a viitorului societății. Logica de fond rămâne cea a dezvoltării societății și omului prin exploatarea naturii, plusvaloarea are rădăcini tot în deposedarea puterii, averii sau cunoștințelor celuilalt, celorlalți... Se vorbește de integrare europeană, de conectarea spațiului local la cel european în care fiecare vrea să aibă mai mult decât celălalt, mai bun, sau altceva, dar societatea de consum (nechibzuit) care ne-a
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]