1,017 matches
-
activitatea la manevră grea. Seria 40, ale cărei locomotive cântăreau 17,2 ț erau prea grele pentru infrastructura CFR. Acesta este unul din motivele pentru care locomotivele din seria 40.000 nu au cunoscut o răspândire atât de mare în depourile din țară și motivul pentru care calea ferata română a căutat o soluție, prin adoptarea unui model puternic dar care să solicite mai puțin calea de rulare. Soluția găsită a fost adoptarea modelului prusac G10. Că și modelul G8.1
Locomotive cu abur în România () [Corola-website/Science/318366_a_319695]
-
Buzău-Nehoiașu. Punctul terminus inițial al acestei linii de cale ferată a fost gara Drăgaica, aflată la aproximativ 1 km spre vest, dar, după amenajarea peronului liniei terminus 20 în gara principală, ea nu a mai fost folosită, acolo fiind un depou de vagoane. Gara Buzău Sud se află în afara orașului, și a fost folosită în trecut pentru trenurile de călători ce veneau dinspre Focșani și plecau spre Făurei, dar astăzi este folosită pentru trenuri de marfă, dar și ca haltă pentru
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
demers. Predomina concepția că jocul tinerilor cu mingea era ceva neobișnuit și rușinos pentru acele timpuri. S-a primit, totuși, ajutor de la conducerea unităților comerciale, documentele vremii menționându-i pe: inginerul Mesko Ianos (șeful Atelierelor MAV), inginerul Szeitz Sandor (șeful Depoului de locomotive) și pe Balazs Arpad și pe conducătorii firmelor de cale ferată. Un articol datând din 15 august 1909 relatează că în ziua de duminică, 12 august același an, la Deva a avut loc meciul amical de fotbal între
CFR Simeria () [Corola-website/Science/319116_a_320445]
-
autoturisme) și Jerzy Rogowski (pentru cascadorii). Multe cadre care aveau loc în film pe teritoriul României au fost filmate în județul Sibiu. La filmări au fost folosite următoarele locomotive: 50.204, 50.171, 50.397 și 50.497 - toate aparținând depoului Sibiu. Vagoanele tractate de aceste locomotive au fost filmate circulând pe linia Vințu de Jos - Sibiu, între Săliște și Orlat, precum și pe linia Sibiu-Avrig, între Sibiu și Podu Olt, secvența opririi trenului în tunel a fost filmată în tunelul Teliu
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
o biserică luterană și o sinagogă, dar nici o biserică ortodoxă. După Unirea Bucovinei cu România, unii locuitori de etnie neromână s-au repatriat în țările lor, stabilindu-se aici români din satele din apropiere pentru a lucra la Gara și Depoul de locomotive din Ițcani. Denumirea localității a fost schimbată din Ițcani (în ) în Aron Pumnul, după numele cărturarului român mort la Cernăuți. În anul 1930, populația satului Ițcani-Gară era de 1.708 locuitori, dintre care 592 germani (34,66%), 413
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ițcani () [Corola-website/Science/316615_a_317944]
-
Motor de 155 KW, echipament de tracțiune KIEPE ELECTRIC. Viteză maximă 58 km/h. Fabricat într-un singur exemplar, probabil datorită costurilor mari, atractivitate redusă, preț mare. Singurul exemplar fabricat se află în posesia RATB și este utilizat pe traseele depoului Bujoreni. DAC 122E sau 123E - Troleibuz de 22 sau 23 m , derivat din DAC 117 E. A existat un singur exemplar, #7091 în cadrul ITB/RATB. Acesta a fost construit de către URAC și uzinele Autobuzul , la mijlocul anilor 80. Deși se zvonește
Rocar () [Corola-website/Science/318732_a_320061]
-
perioadă de secetă care a frânat dezvoltarea orașului, populația ajungând să fie de numai 7.180 loc. Prin îmbunățirea condițiilor climatice, a urmat o nouă perioadă de dezvoltare, construindu-se o școală High School, noua clădire a poștei și un depou nou al companiei Burlington & Missouri River Railroad (1902). Marea criză economică a fost o perioadă caracterizată printr-o scădere dramatică a activității economice mondiale, care s-a făcut simțită și aici, urmat de un tornado din anul 1930 care a
Hastings, Nebraska () [Corola-website/Science/318779_a_320108]
-
din timpul facultății, după stagiile de practică, a muncit pe șantiere ca topometru sau în echipe de constructori la trasări, verificări și măsurători de lucrări. Și-a început activitatea profesională pe Șantierul Național Salva-Vișeu unde a condus execuția lucrărilor de la depoul de locomotive Vișeu, atras și de faptul că remiza de locomotive era proiectată pe o soluție nouă, cu acoperișul din plăci subțiri autoportante de formă hiperbolică, soluție similară cu cea din proiectul său de diplomă. În componența sa, depoul de
Nicolae Mănescu () [Corola-website/Science/320906_a_322235]
-
de la depoul de locomotive Vișeu, atras și de faptul că remiza de locomotive era proiectată pe o soluție nouă, cu acoperișul din plăci subțiri autoportante de formă hiperbolică, soluție similară cu cea din proiectul său de diplomă. În componența sa, depoul de locomotivă avea remiză de locomotive, ateliere, placă turnantă etc. Aici a experimentat și a folosit cu succes un produs nou pentru hidroizolații de acoperiș pe bază de bitum și hidroxid de calciu, numit irazbit. ENERGO-CONSTRUCȚIA Studii de teren pentru
Nicolae Mănescu () [Corola-website/Science/320906_a_322235]
-
de 11,8 km cale simplă , deservită de 10 tramvaie dublu - articulate tip ITB V3A - C. Între 1984 și 1986 se dau în folosință alte trei linii de tramvaie (101 , 101B și 102) însumând 27,5 km cale simplă , precum și depoul de tramvaie situat la capătul Străzii Industriale , cu halele de reparații și întreținere . În 1990 I.J.T.L. Constanța se transformă în Regie Autonomă , iar activitatea de transport persoane cu taximetrul și cea a autoutilitarelor de transport marfă și speciale se desprind
Regia Autonomă de TranSport Constanța () [Corola-website/Science/317329_a_318658]
-
de-al Doilea Război Mondial și al instaurării unui nou regim politic în România. În anii celui de-al Doilea Război Mondial, mai precis în anul 1943, un grup de activiști ilegaliști comuniști aruncă în aer depozitul de muniție de la depoul CFR dintr-un mic oraș moldovenesc. Conducătorul grupului, Pavel Golea (Traian Stănescu), este rănit la braț de o schijă și trebuie să fie dus de urgență la un medic care să-i trateze rana. Activiștii comuniști reușesc să se strecoare
Surorile (film din 1984) () [Corola-website/Science/328895_a_330224]
-
de Vagoane de marfă de pe Calea Aurel Vlaicu a fost desființat odată cu derularea proiectului de reabilitare a infrastructurii de transport BERD I, creându-se în același timp un nou racord cu noua Fabrică de tramvaie a Astra Vagoane amplasată în spatele depoului de tramvaie UTA. Singura porțiune neutilizată în mod frecvent o constituie bucla veche din cartierul Micălaca, unde întorceau linile 17 și 18 înainte de crearea pasajului pe sub calea ferată spre Timișoara. La momentul actual CTP Arad operează un număr de 16
TranSportul public din Arad () [Corola-website/Science/325340_a_326669]
-
final al istoriei căii ferate înguste Arad-Pogoria, odată cu închiderea exploatării segmentelor de cale Ghioroc - Pâncota și Ghioroc - Radna. Serviciile către Pâncota și Radna se înlocuiesc cu autobuze. Astăzi există servicii frecvente până la Ghioroc întreținut cu parcul de tramvaie arădean din depoul Ghioroc. Parcul rulat al CFÎAP îl constituia un număr de 15 unități motoare, cu patru motoare de 375V (45 CP), cu patru osii, de clasa a II-a, cu 48/55 de locuri pe scaune fabricate la GANZ Budapesta. Acestea
Calea ferată îngustă Arad-Podgoria () [Corola-website/Science/325368_a_326697]
-
a transportat: Linia a funcționat neoprit ca și linie ferată de interes local cu regim de transport mixt prin două războaie mondiale. În anii ’50 locomotivele originale au fost casate, înlocuite cu 11 locomotive cu aburi tip Reșița de 300cp. Depoul de la Govăjdia a fost demolată și un alt depou construit la ieșirea din Hunedoara (depoul de azi). Clădirea originală a gării de vest din Hunedoara a fost demolată și o altă clădire construită în alt stil. Stația finală de la Retișoara
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
ferată de interes local cu regim de transport mixt prin două războaie mondiale. În anii ’50 locomotivele originale au fost casate, înlocuite cu 11 locomotive cu aburi tip Reșița de 300cp. Depoul de la Govăjdia a fost demolată și un alt depou construit la ieșirea din Hunedoara (depoul de azi). Clădirea originală a gării de vest din Hunedoara a fost demolată și o altă clădire construită în alt stil. Stația finală de la Retișoara a fost desființată în 1970 după ce un alt tunel
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
de transport mixt prin două războaie mondiale. În anii ’50 locomotivele originale au fost casate, înlocuite cu 11 locomotive cu aburi tip Reșița de 300cp. Depoul de la Govăjdia a fost demolată și un alt depou construit la ieșirea din Hunedoara (depoul de azi). Clădirea originală a gării de vest din Hunedoara a fost demolată și o altă clădire construită în alt stil. Stația finală de la Retișoara a fost desființată în 1970 după ce un alt tunel a fost construit între mina subterană
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
aburi o parte erau casate, o parte vândute și ce a rămas au fost trase pe linie moartă. O singură locomotivă cu aburi a fost modificată pentru a servi ca cazan mobil pentru încălzirea vagoanelor de călători. În 1990 la depou lucrau 120 angajați cu tot cu personalul de întreținere, manevranți, mecanici, etc. Serviciul de călători a fost sistat definitiv în 1990. Se mai efectuau transporturi de călători doar la cerere. Viaductul original peste valea Zlaștiului a fost casat și înlocuit în 1992
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
ultimele două locomotive diesel-hidraulice tip L45H împreună cu ultimele zece vagoane de marfă la un investitor austriac stabilit în Brad, jud. Hunedoara. Materialul rulant a fost transportat la Atelierele Centrale de la Crișcior. În decembrie 2009 s-au vândut și macazele din fața depoului pentru a fi recondiționate și montate pe alte căi ferate înguste din țară. În Februarie 2010 au vândut părțile metalice al viaductului din vecinătatea castelului Corvinilor pentru a fi montați tot pe alte căi ferate cu ecartament îngust din țară
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
asocierea împreună cu Consiliul Județean Hunedoara pentru a accesa fonduri europene pentru reabilitarea liniei. În vara lui 2011 acest statut temporar a expirat și autoritățile locale tot nu au furnizat la timp actele necesare. În ciuda protestelor tinerilor în toamna lui 2011 depoul de locomotive și balustrăzile viaductului au căzut pradă hoților de fier vechi. Tinerii din Hunedoara continuă să lupte pentru salvarea și reabilitarea al acestui obiectiv. Astăzi a rămas însă viaductul peste valea Zlaștiului și un singur pod metalic (original din
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
viaductului au căzut pradă hoților de fier vechi. Tinerii din Hunedoara continuă să lupte pentru salvarea și reabilitarea al acestui obiectiv. Astăzi a rămas însă viaductul peste valea Zlaștiului și un singur pod metalic (original din 1900) la Govăjdia, terasamentul, depoul, clădirea gării de la Hunedoara, picioarele și culeele podurilor dezafectate și tunelele. Terasamentul în mare parte este invadată de vegetație și în unele zone sunt căderi minore de piatră. În alte zone se mai pot vedea și traversele din lemn lăsate
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
o nouă baza sportiva.Stadionul avea o capacitate de 500 locuri cu o tribuna din metal, o locuință pentru administratorul bazei, dar și vestiare pentru gazde, oaspeți și arbitrii construite din lemn.De obicei însă echipa gazdă se echipa în depou unde lângă dormitoarele CFR era și o magazie cu echipament sportiv. Echipa din Fetești avea atunci cea mai bună suprafață de joc și drenaj deoarece au fost introduse zeci de tone de piatră de cale ferată și zgură de la locomotivele
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
rezultate pozitive printre care amintim pe Petcu Ovidiu, Miky Mihăilescu, Gaby Sandor, Cozma Ludovic, Roibu Alexandru, Humis Constantin și profesorul Pestrira Ion. La conducerea asociației au fost oameni cu suflet care erau mereu cu sufletul alături de echipa:Dan Petrescu (șef depou), Dan Grigore (șef RCM), Petre C Ion (șef revizia vagoane), Stănescu Dumitru(șef gară) Titi Constantinescu cel care dădea bani jucătorilor să participe la balurile din oras.Dupa fiecare meci suporterii își continuau discuțiile despre meci la o partidă de
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
RCM), Petre C Ion (șef revizia vagoane), Stănescu Dumitru(șef gară) Titi Constantinescu cel care dădea bani jucătorilor să participe la balurile din oras.Dupa fiecare meci suporterii își continuau discuțiile despre meci la o partidă de popice în incinta depoului CFR Fetești. După anul 1950 la Fetești apar și alte echipe de fotbal cum sunt:Locomotivă 2, Spartac, Avicola, Șoimii Bărăganului și UM Jandarmeria.Dupa anul 1963 echipa de fotbal Locomotivă se mută pentru câțiva ani pe terenul de la Jandarmerie
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
București)-sub conducerea căruia echipa a jucat un baraj de promovare la divizia B însă l-a pierdut. Au venit însă anii după Revoluție în care echipa a avut și părți bune dar și mai puțini bune.Restructurarea apărută la depoul CFR Fetești face ca și echipa să aibe de suferit deoarece mulți angajați sunt disponibilizați și susținerea financiară a clubului are mult de suferit. În cele din urmă la finalul sezonului 1992/1993 echipa reușește să câștige campionatul județean și
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
sunt două baze petrloiere medii: SA „Lucoil Moldova” și „Tirex-Petrol” cu capacitatea de depoziatare de 17 400 m și, respectiv, 23 500 m. Există și un depozit de produse petroliere administrat de ÎS „Calea Ferată din Moldova” amplasat pe teritoriul depoului feroviar cu o capacitate de numai 320 m . Industriei constructoare de mașini îi revine 8,6% din volumul total industrial al municipiului, din care 4,6% revine producției de mașini și aparate electrice. Numărul întreprinderilor din acceastă subramură industrială este
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]