2,278 matches
-
instalații de curățire a apei. În schimb, în Orient, nobilii trăiau în lux și rafinament, având băi, instalații sanitare și grădini. Țăranii purtau haine croite din pânză groasă, lână și piele. Ei purtau ca încălțăminte saboți din lemn sau umblau desculți. Hainele nobililor erau elegante, făcute din materiale mai scumpe (mătase, stofă subțire) și purtau ghete din piele groasă sau cizme înalte. Din anii 1400, femeile purtau pălării înalte, numite ,hennin’’, care semănau cu turlele de biserică. Țăranii se bazau pe
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
în momentul în care un călugăr, Desiderius, a pretins că a avut o viziune sfântă în timpul căreia ar fi fost instruit cu privire la tactica care trebuia urmată pentru a cuceri orașul în 9 zile. Cruciații au postit și au mers în desculți într-o procesiune de jur-împrejurul zidurilor orașului pe 8 iulie, urmând exemplul biblic al asediului Ierihonului. Între timp, militarii genovezi de sub conducerea lui Guglielmo Embriaco, își demontaseră corăbiile cu care navigaseră din patrie până în Țara Sfântă, folosind cheresteaua pentru a construi
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
litoral. De asemenea, sunt înregistrate noi piese: „Urâre", „Tânără dimineață". Urmează marele succes „La fereastra ta". Iarnă anului 1983 aduce cu sine despărțirea de Ghiță Ciolac, care pleacă în Germania. Este cooptat un nou membru, Dumitru "Teaca" Căpușan. Se înregistrează „Desculț în iarbă" și „Spune-mi cine ești". '83 - '84: turnee + litoral. „Teaca" părăsește formația, căsătorindu-se și stabilindu-se la Craiova. La finele lui 1985 Ștefan Boldijar se retrage din formație. Între 86' și '88, Semnal M activează în formula
Semnal M () [Corola-website/Science/306882_a_308211]
-
domnule Bleahu, când bunicul celui mai bun prieten al meu - Costea Teicanu se numea - a fost ucis Într-o noapte de doi frați care veniseră să-i fure grâul din magazie. Auzind zgomotul, bătrânul a ieșit afară În cămașă și desculț. L-au lovit cu furca În cap, l-au lăsat În neștire și au fugit. Bătrâna, adică bunica lui Costea, a aprins felinarul și a Început să-l strige prin curte: „Omule! Bărbate!“ Când s-a apropiat de magazie, l-
Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
o frustrare. Au existat clipe când mi-aș fi dorit să dispar pur și simplu. Nu să mor. Să dispar. Să se stingă lumină. Cum să scoale un polițist de 35-40 de ani pe un copil care doarme la metrou, desculț, îmbrăcat cu niste pantaloni vai de capul lui, și doar cu o bluză pe el, pe un frig de mori, cu bastoane la tălpi? Cum să dea într-un copil în halul ăla? Pe mine m-a spart asta! Asta
„Orice om pe lumea asta trebuie să aibă un loc unde să doarmă, să mănânce și să se spele” () [Corola-website/Science/296060_a_297389]
-
popor purta un pantalon strâns deasupra pulpei, o bluză, o vestă largă strânsă la gât, totul de culoare închisă: roșu sau violet. Când nu umbla cu capul gol, ceea ce era regula, purta o pălărie neagră. În picioare, când nu umbla desculț, purta sandale de pai sau, pe vreme de ploaie, sandale de lemn fixate pe două plăci transversale, care formau talpa. Foloseau și umbrele de hârtie sau de pânză, impermeabilizate cu ulei. Femeile îmbrăcau un kimono simplu cu mâneci scurte, strâns
Țăranul Japoniei medievale () [Corola-website/Science/302868_a_304197]
-
să se mai bată cu popii”". În vara anului 1848 a fost arestat de autoritățile revoluționare maghiare și întemnițat la Abrud, ca agitator. Casa în care a fost închis la Abrud a luat foc, iar preotul Balint a putut scăpa desculț și cu capul descoperit. Soldatul galițian Tutsek care-l păzea l-a scăpat dintr-un tumult popular iscat cu ocazia incendiului, după ce a arătat că nu Balint poartă vina pentru casa arsă. Ulterior a fost mutat la Aiud. A fost
Simion Balint () [Corola-website/Science/306147_a_307476]
-
ajunsese într-un punct critic. Papa îl excomunicase pe Henric, fapt care a condus la o slăbire evidentă a sprijinului avut de acesta în Germania. Regele romano-german a traversat Alpii în acea iarnă, compărând la începutul lui 1077 ca un desculț penitent în zăpadă la porțile castelului Matildei de la Canossa, unde papa rezida în acel moment. Acest faimos episod, "Penitența de la Canossa", marcând o imensă victorie morală a papei, nu a rezolvat însă problema "Luptei pentru învestitură" decât pe termen scurt
Matilda de Toscana () [Corola-website/Science/324696_a_326025]
-
Văzând că ardoarea lor nu este apreciată nici de șeful creștinătății, cruciații, deznădăjduiți, deprimați de inutilitatea unei acțiuni declanșată cu atât elan, au făcut cale întoarsă. Întoarcerea a fost lamentabilă. Autorul analelor Marbacenses o descrie în tonuri sumbre: înfometați și desculți, unul câte unul, în tăcere, se strecurau pe drum; mulți au murit, singuri și părăsiți, cadavrele lor zăceau în piețele publice, erau privite cu curiozitate și dezgust, dar nimeni nu le îngropa. În orașele pe unde treceau foștii cruciați, murdari
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
snobului român (În aceea perioadă, el desfășura cursuri la Universitatea din Chicago. Aferim!). În aceeași tonalitate a constatărilor, G.S. afirmă că anumiți scriitori din exil, publicând În Occident, au contracarat (cumva!) cărți ale realismului socialist - Mitrea Cocor, de Sadoveanu sau Desculț, de Zaharia Stancu. Dacă Mitrea Cocor ilustrează o temă de actualitate a timpului comunist - confiscarea moșiilor celor bogați și Împroprietărirea celor săraci, prin reforma agrară din 6 martie 1945 - autorul ar fi trebuit să vadă istoria anului 1907, a răscoalelor
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_388]
-
În 1915, întreprinderea tatălui, care era negustor de textile, a dat faliment, și familia a trebuit să se mute la Logroño, unde tatăl și-a găsit alt loc de muncă. În acest oraș, după ce a văzut în zăpadă urmele picioarelor desculțe ale unui călugăr, Josemaría a înțeles că Dumnezeu aștepta ceva de la el, deși încă nu știa bine ce anume. S-a gândit atunci că, pentru ca să afle, cel mai bine ar fi să se facă preot. A început să se pregătească
Josemaría Escrivá () [Corola-website/Science/324997_a_326326]
-
lor. Personalitatea puternică a profesorului-sculptor Romul Ladea domina plastica anilor ’30 -’40. Lucrările sale pline de avânt, demonstrează cunoașterea temelor tradițional-populare, dar și o stăpânire desăvârșită a materialelor alese pentru realizarea lor. Portrete grave de țărani bănățeni, figuri de copilași desculți dovedesc legăturile nezdruncinate cu lumea zonelor natale, siluete de tinere țărănci pot fi descoperite în Maternitatea, plachetele sau portretele rondo-bosso semnate de el redau impresionant galeria corifeilor școlii de artă (Portretul lui Tasso Marchini, Aurel Ciupe, propriul Autoportret). Modelele sale
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
Pe 15 septembrie 1958 a avut loc, la Teatrul „Fani Tardini” din Galați, premiera spectacolului Mireasa desculță, în regia lui Valeriu Moisescu. Textul Mireasa desculță, scris de Sütő András, în 1950, are ca temă procesul de colectivizare, desfășurat în România în perioada 1949-1962, după modelul sovietic, care presupunea înglobarea terenurilor agricole în ferme colective. În România, colectivizarea
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
Pe 15 septembrie 1958 a avut loc, la Teatrul „Fani Tardini” din Galați, premiera spectacolului Mireasa desculță, în regia lui Valeriu Moisescu. Textul Mireasa desculță, scris de Sütő András, în 1950, are ca temă procesul de colectivizare, desfășurat în România în perioada 1949-1962, după modelul sovietic, care presupunea înglobarea terenurilor agricole în ferme colective. În România, colectivizarea a constat în confiscarea proprietăților agricole și comasarea
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
constat în confiscarea proprietăților agricole și comasarea lor în gospodării administrate de stat. Începută în 1949, colectivizarea a cunoscut o perioadă de stagnare între 1953 și 1956, după care a fost reluată agresiv, consecințele fiind dintre cele mai dezastruoase. Mireasa desculță respectă canoanele ideologiei și esteticii proletcultiste, centrate pe teme și idealuri muncitorești, pe coborârea artistului din „turnul de fildeș” în fabrici, uzine, șantire, cooperative agricole de producție, și pe un stil realist frust, care să reflecte viața de zi cu
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
centrate pe teme și idealuri muncitorești, pe coborârea artistului din „turnul de fildeș” în fabrici, uzine, șantire, cooperative agricole de producție, și pe un stil realist frust, care să reflecte viața de zi cu zi a oamenilor muncii. Spectacolul Mireasa desculță a fost jucat de nouă ori la Teatrul din Galați și o singură dată la București, în cadrul Decadei Teatrale, după care a fost cenzurat. În spectacolul regizat de Valeriu Moisescu se auzea, la un moment dat, discursul lui Gheorghiu Dej
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
colectivizăii. În timpul acestor revolte extrem de violente, țăranii și-au ars cererile de intrare în Colectivă și au devastat sedii ale PMR. Unii dintre ei au fost omorâți, alții au fost închiși și li s-au luat toate bunurile. Spectacolul Mireasa desculță a avut premiera la un an de la revoltele țăranilor și de la reprimarea lor. Motivul opririi spectacolului nu a fost niciodată clar enunțat, argumentele estetice - faptul că montarea era prea estetizantă, formalistă și poetică, și că nu respecta redarea realistă a
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
prea estetizantă, formalistă și poetică, și că nu respecta redarea realistă a acțiunilor, folosind „artificiile teatralității” - fiind cele care au predominat. În 2012, regizorul Alexandru Berceanu și regizoarea Ioana Păun au conceput o instalație pornind de la istoria cenzurării spectacolului Mireasa desculță. În 1958-1958. Instalație submersivă și subversivă, primim niște instrucțiuni de folosire a materialelor așezate ordonat pe o masă, semnăm un proces verbal, citim o bandă desenată (creată de Sorina Vazelina), pe care putem să o cenzurăm, facem un referat, mâncăm
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
cenzor specialist, afiliat la Comisia de Îndreptare Culturală. Instalația pune în discuție limbajul epuizat de sens pe care rapoartele de ieri și de azi îl au în centru. În continuare, vă prezentăm un comentariu al regizorului Valeriu Moisescu despre Mireasa desculță și o analiză a reacțiilor după reprezentația de la București. De asemenea, vă invităm să citiți un fragment din piesa Mireasa desculță. Furtuna (Ostrovski) și Mireasa desculță au stârnit atâtea discuții, încât cronicarilor dramatici nu le mai ajungea spațiul, afectat cu
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
și de azi îl au în centru. În continuare, vă prezentăm un comentariu al regizorului Valeriu Moisescu despre Mireasa desculță și o analiză a reacțiilor după reprezentația de la București. De asemenea, vă invităm să citiți un fragment din piesa Mireasa desculță. Furtuna (Ostrovski) și Mireasa desculță au stârnit atâtea discuții, încât cronicarilor dramatici nu le mai ajungea spațiul, afectat cu generozitate de gazete, pe o perioadă de aproape doi ani. Calificative ca „teatralitate excesivă”, „virtuozitate gratuită”, „teatrul de agitație piscatorian”, „formalism
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
în centru. În continuare, vă prezentăm un comentariu al regizorului Valeriu Moisescu despre Mireasa desculță și o analiză a reacțiilor după reprezentația de la București. De asemenea, vă invităm să citiți un fragment din piesa Mireasa desculță. Furtuna (Ostrovski) și Mireasa desculță au stârnit atâtea discuții, încât cronicarilor dramatici nu le mai ajungea spațiul, afectat cu generozitate de gazete, pe o perioadă de aproape doi ani. Calificative ca „teatralitate excesivă”, „virtuozitate gratuită”, „teatrul de agitație piscatorian”, „formalism”, alături de laude uneori exagerate, au
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
unui regizor de scandal. Mai târziu, un cronicar m-a numit pilot de încercare și trebuie să mărturisesc că această caracterizare m-a flatat. Valeriu Moisescu, Persistența memoriei, Fundația Culturală Camil Petrescu, Revista Teatrul Azi, București, 2007, pag.29 Mireasa desculță avusese parte, încă de la premiera de la Galați, de o presă de excepție, iar comisia de selecționare îl vizase pentru Premiul I. I se făcuse atâta reclamă încât toată lumea era curioasă să-l vadă (n.r.la București). Moisescu se afla la
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
colectiviști? Acest punct de vedere, odată exprimat, a circulat ca telefonul fără fir, spre dezamăgirea tuturor. Ion Focșa, din volumul Persitența memoriei de Valeriu Moisescu, Fundația Culturală Camil Petrescu, Revista Teatrul Azi, București, 2007, pag.28 Extrase din piesa Mireasa desculță de Sütő András TABLOUL III MAMA lui DANI: Dani, tu ești? DANI: Eu îs. Ce veghezi până noaptea târziu? MAMA: Îmi veghez necazurile dragul mamii. Șezi și mâncă. De când te tot aștept, s-a prins fasolea de oală. DANI: Nu
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
județul Olt, într-un sat în care "“oamenii se întâlneau după-amiaza pe uliță și citeau ziarele. Erau foarte interesați de ce se întâmpla“". Copilăria nu i-a fost lipsită de griji, lovindu-se de lipsuri de tot soiul. "“Eram un copil desculț, născut într-o casă unde nu exista bibliotecă, din părinți neștiutori de carte“". Erau trei frați, Dumitru Tinu fiind mezinul. Ceilalți doi frați nu au atins faima lui "“Mitru“", cum îl dezmierdau acasă, ei neavând șansa de a face o
Dumitru Tinu () [Corola-website/Science/302183_a_303512]
-
muncesc mai mult decât alții. Aveam și de recuperat destul“". Cariera lui Dumitru Tinu, "“un adevărat maratonist“", cum este caracterizat, nu se datorează "“originii sale sănătoase“". Au fost atâția alți băieți, proveniți din aceleași medii, care au intrat in Capitală desculți... În perioada studenției nu a avut niciodată pantofi și haine corespunzătoare pentru a ieși la vreo reuniune. Primii pantofi i-au fost făcuți de un cizmar din sat, iar primele haine cu care putea ieși în lume le-a avut
Dumitru Tinu () [Corola-website/Science/302183_a_303512]