3,459 matches
-
Grecia, apoi în SUA, este activistă politică și profesoară. E evident că prin spiritul ei de revoltă, prin dârzenia și militantismul ei, Sarit Larry are afinități cu personajul Nirei. O amenințare insidioasă se strecoară în film, dar e greu de deslușit în ce constă ea în mod concret. Yoav este jucat de Avi Schnaidman care în realitate nu avea decât 5 ani la turnarea filmului. Blond, bucălat, peltic, o dulceață de copil pe care îți vine să-l strângi în brațe
HA GANENET ��' UN FILM DESPRE O JIHADISTĂ A POEZIEI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362856_a_364185]
-
nu venise să cumpere, dar ei erau tot vioi și hotărâți să vândă unor clienți ce nu aveau să mai apară. Erau tot bucuroși că de dimineață și pic de oboseală și deznădejde pe fața lor nu am putut sa deslușesc. Am izbucnit, nu am mai rezistat, m-am dus țintă la primul și l-am întrebat. S-a uitat lung la mine, a zâmbit și și-a continuat lucrul. Nu știam ce să fac și cum să mă comport, am
TÂRGUL de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363018_a_364347]
-
și în ce împrejurări sau condiții, aflăm că iubirea (dragostea) există înainte de întemeierea lumii. Nu, nu trebuie să vă surprindă această afirmație! Este greu de acceptat, la prima vedere, mai ales dacă vom judeca acest aspect prin înțelesul, greu de deslușit pentru mulți cititori, al primului capitol („Facerea”). Mai întâi trebuie să-L căutăm pe Dumnezeu, să înțelegem ce este El și să-L cunoaștem. Iar pentru aceasta cred că este necesar să apelăm la un text fundamental pentru că, orice s-
DARUL IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363229_a_364558]
-
Și frământări de clape- În suflet port tristețea planetelor ce-apun, Și-n cântece, tumultul căderilor de ape...” Mulți comentatori au evidențiat farmecul poeziei depărtărilor, lucru valabil câtă vreme poetul cultiva peisajul. Peisajele lui excelează în străluciri violente, unde se deslușesc numai formele gigantice. În „Roamnța soarelui” se desfășoară o perspectivă planetară: „Dau fluviilor gratii de reptile, Dau marilor priviri fosforescente, Iar munților dau zare, aspecte de gorile, Si brazilor, pe coaste, poziții indecente.” El face din romanța o mică enciclopedie
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
am căzut de acord, să stau o săptămână de probă, să vedem cum decurg lucrurile mai departe. Am învățat să vorbesc cât de cât italiana, destul de repede, ce nu înțelegeam desenam și doamna mai tânără care era fiica bătrânei, mă deslușea. Ea a stat cu mine toată săptămâna și așa am învățat cum să spăl bătrâna, cum să-i dau să mănânce și ce să-i dau, de ce medicație avea nevoie și bineînțeles rânduiala casei. Aș spune că am avut noroc
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
noastră concretă, care se află în adâncul nostru, un univers pe care pictorul l-a sugerat strecurând picuri de sfințenie și de smerenie, un univers care te îndeamnă la contemplare și la rugăciune. Stând de vorba cu pictorul, i-am deslușit câteva trăsături pe care i le bănuiam. Profunda sa religiozitate i-a sădit în suflet dragostea de om, de adevăr, de dreptate, de frumos, de curățenie și puterea de a lupta pentru aceste valori. Idealul său în artă este acela
„CEASUL DE TAINĂ” AL PICTORULUI MIHAI TEODOR OLTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362453_a_363782]
-
zei numiți kami, divinități locale, dar și personificări de monumente sau fenomene naturale, precum Muntele Fuji sau Amaterasu - zeiță soarelui. Kami este puterea creatoare și susținătoare a tot ce există sub soare, iar cele două silabe împreunate ale cuvântului Shinto deslușesc înțelesul de Cale a Zeilor. Pregătirea mea științifică nu exclude umanismul de mare inspirație și clarviziune. Am simțit imediat cum devin mai bun și am ocolit cu grijă furnicile uriașe care încercau să se suie pe picioarele mele de “Gulliver
GHEIŞELE DIN KYOTO – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “JAPONIA 1999”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362498_a_363827]
-
-l atârnă la gât și care o protejează de tot răul. Drept pentru care ea spune: „O port cu drag și simt că urc spre cer/ Ating în treacăt norii prin albastru/ Iar drumul lin ce duce spre mister/ Îl deslușește-ncet mărețul astru.// Lumina vie-n suflet dă putere/ Să birui orice urmă de-ntristare/ Cu floarea de salcâm uit de durere/ Parfumul ei sublim e alinare”. (Salcâmii-au înflorit târziu). Florile de tei, răspândind miresmele tari ale iubirii, constituie
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
unde vor și de câte ori vor, că nu mă interesează. - Atunci? - Cum atunci? - Atunci de ce crezi că ar umbla cu două iubite în același timp? Și de ce eu aș fi una dintre ele? De unde, până unde? - Nu știu. Asta vreau să deslușesc. Care-i adevărul? Cu cine este de fapt cuplat Condurache? - Nu te mai prosti și hai în clasă că acum apare domnișoara Lepădatu după colț și ne mai ia și în vizor. Ai pregătit eseul? - Am pregătit pe dracul. Numai
HORTICULTORUL AMATOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362514_a_363843]
-
nu i se dă crezare câteodată când pune formulă magică; ► iubirea este alegere matura permanenta, o opțiune bazată pe acea conștientizare a alegerilor, de aceea nici nu acceptă cuvinte cu dublu înțeles, sau chiar triplu, dar le tolerează până le deslușește; ► îndrăgostirea este astfel starea în care predomina stările confuze, îndoielile și incertitudinile, dar poate fi pista de lansare a unei mari creații și cu siguranță este rampa de lansare a iubirii; ► iubirea este plan/proiect pe baza acelei conștientizări/alegeri
EGALITATE ÎNTRE IUBIRE ŞI ÎNDRĂGOSTIRE?? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361093_a_362422]
-
lacrimă, mugur și adevăr. Petale de nufăr în ploaie, o mângâiere cu mir unsă pe pielea de aur și smirnă, o țiteră dintr-un colț ciupită de-o pală de vânt. Noaptea este așteptată de cei ce știu să-i deslușească lumina. Când, la fereastra mea, stelele foșnesc, vestesc că au un poem printre ele. În casa aceea este un rug ce arde în forma inimii tale. Ferice de cel ce are bucata lui de cer și culoarea vie din aripa
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
nu va uita generozitatea casei noastre. Am închis ușa în spatele lui, dincolo de mackintosh-ul protector. Nu am putut înca întelege cum de folosește computerul, cum de conduce mașina sau de ce are nevoie de telefon mobil. Singurul fapt pe care l-am deslușit este abilitatea cu care putea aduna trecutul și prezentul în aceleași mișcari ale mâinilor. Unele părți ale corpului ne trădează întotdeauna. Suntem înca vulnerabili și linistiți. Mi-a înapoiat caietele la câteva săptămâni după premieră, rugând un prieten din Berlin
PETRECEREA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361191_a_362520]
-
Natalița, încă, de pe la ora prânzului. Intră în odăița unde-și făcea ea lecțiile. Dormea cu capul pe masă... stiloul era desfăcut din capac, iar lângă el se aflau cei zece lei, mototoliți. Sub capul fetei, caietul era deschis. Încercă sa deslușească titlul. Oare ce se întâmplase? Parcă a plouat pe caietul fetei! Descifră cu mare greutate titlul: „N-am să mai spun minciuni niciodată!" Și, acum, mă duce gândul la scriitorul care a spus că „veșnicia s-a născut la sate
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360800_a_362129]
-
Theodorei și apoi prin viu grâi de la monsieur G. însuși. Dar iată că Theodora adusese discuția despre Echim. De unde să fi avut eu habar că Alexandra Milea scrisese despre Echim? Poate că atunci m-aș fi încăpățânat totuși să-i deslușesc scrisul. Musafira mea ședea sprijinită de tăblia patului, sub o icoană imensă a Maicii Domnului, fixată de pat, nu de perete. Icoana era lucrata preponderent în albastru și argintiu. Fecioara avea un chip adolescentin, nu-și purta pruncul în brațe
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]
-
salcâmului plângeam în vânt / Noaptea-mi arăta Calea Robilor. Pe buze simțeam bucuria stropilor / Când sărutam flori și păpuși de pământ” - ce dovadă mai clară a legăturii cu locul în care a fost plăsmuit, vrem, oare? Mai bine să-i deslușim frământările ce transpar din următoarele versuri: „Anii m-au fugărit și m-au pierdut în vreme./ M-am îmbătat cu picurări de flaut / Ca între stele și ceruri să mă caut, / Dar din uitare, cine-o să mă cheme?” Într-
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
a apărut Capela Sixtină. Michelangelo Buonarotti, la vârsta de 90 de ani, sus pe schele, privea extaziat pe Dumnezeul nostru, creatorul tuturor văzutelor și nevăzutelor - pe care-l imortalizase pentru eternitate -, iar pe bolta senină, luminată de stele strălucitoare, am deslușit o figură dragă mie... pe ilustrul profesor Viorel Cosma, care se apropia întruna, lua dimensiuni din ce în ce mai mari, avea pe față surâsul zeilor din Olimp, căci în ziua aniversării (30 Martie 1923-2013) pe diorame stropite în pulbere diamantiferă se profilau zecile
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
după cum îl privea cu neîncredere. Îi vorbea din ce în ce mai rar și numai dacă era necesar. Ramona s-a hotărât să facă o cercetare personală asupra cazului. Simțea că ceva nu este în regulă cu soțul său și parcă a început să deslușească semnificația mai multor gesturi și comportări din partea lui față de Săndica, la care nu a dat importanță până acum. Nu dorea să fie considerată paranoică, așa că a preferat să nu le ia în considerare deocamdată. A plecat la magazia de uruială
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
prieteni la fel de «nebuni» - scrie Miron Manega, în «Predoslovia unui pelerin» (prefața la volumul «Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate» - lucrarea de licență a părintelui stareț Teoctist Moldovanu) - este mult mai înflăcărat în credința că aceste oseminte aparțin Voievodului, ba chiar deslușește un înțeles dumnezeiesc în această descoperire: «Eu spun că Dumnezeu a vrut ca, odată cu capul, să fie cinstit și trupul Sfântului Voievod, nedescoperit încă la acea dată.» (...). «În vara anului 2010, trupul (osemintele) a fost descoperit, în mod miraculos, la
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
se întâmplă. În râul de care mă despart am văzut urcând pești sclipitori spre munții care se îndepărtează. Un praf mai fin ca nisipul se ridică de pe drumul tot mai îngust, marginile-s de-acum invizibile încât nu mai pot desluși punctul cardinal spre care mă îndrept, totu-i pierdut și-s rătăcit. Unde-i femeia care mă întoarce din drum? Referință Bibliografică: Unde-i femeia... / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 927, Anul III, 15 iulie 2013
UNDE-I FEMEIA... de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364257_a_365586]
-
multe alte aspecte, o mărturie a unor stări de fapt trecute dar, în același timp, constituie și lumina salvatoare în ceea ce privește comportamentul nostru și atitudinea noastră pentru viitor, felul, modul în care reușim, sau nu, să asimilăm, să înțelegem și să deslușim aceste date și informații cutremurătoare ce alcătuiesc istoria noastră recentă, care a marcat a doua jumătate a veacului al XX - lea și nu numai!... Lucrarea în cauză, este, deci, între multe altele, o mărturie, in memoriam sau pro memoria, fiindcă
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP CALINIC AL ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI, ACUM, LA ÎMPLINIREA A 73 DE ANI DE VIAŢĂ PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363102_a_364431]
-
că totul se poate întâmpla unde nimic nu-i întâmplător. Dintr-o dată se naște ideea păsării mai presus de pasăre înălțată dincolo de limite. Inima-mi rămâne rotitoare cum stelele pe cer îmbracă noaptea-n imagini ciudate pe care nu le deslușesc. În timpul care se grăbește câte ceva se rupe din vise și capătă trup cu gândirea clară trecând peste înțelegere. Referință Bibliografică: Nimic nu-i întâmplător / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1048, Anul III, 13 noiembrie 2013. Drepturi
NIMIC NU-I ÎNTÂMPLĂTOR de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363176_a_364505]
-
dar și de amintiri de aur cu Părintele Profesor Dumitru Stăniloae sau Părintele Profesor Constantin Galeriu. O ușă masivă și grea, brodată în vitralii, lasă ochiul să descopere încăperea minunată a Bisericii „Sfântul Silvestru“ din București. Cu greu reușești să deslușești siluetele din interior, cât timp retina mai poartă încă imaginea albului prea alb de pe exteriorul lăcașului. Zarva și căldura de afară nu au ce căuta înăuntru. Rămân prizoniere în lumea cea mare și urlă pe la geamuri și uși sub formă
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
-n dar Omul de zăpadă! (Din volumul "Captiv pe tărâmul copilăriei") Îți amintești? Îți amintești cum așteptam ninsoarea Cu palmele-căuș sub pomii de pe-alei? Ne întreceam să urmărim mișcarea Cristalelor gingașe-n dans de funigei... Prin voalul iernii-ți deslușeam candoarea Și gingășia pur-a jocului de miei... Îți amintești cum așteptam ninsoarea Cu palmele-căuș sub pomii de pe-alei? Valsam într-un ocean de alb sub zarea Cu străluciri de stele-n ramuri de polei Și îți sorbeam sărut
D ALE IERNII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363267_a_364596]
-
09 august 2014 Toate Articolele Autorului Rămân captivă-n foaia plină de gânduri, încerc să înțeleg, privindu-mă-n profund, vorace timp ce-mi scrii pe suflet rânduri, posibil este, oare, în pânza-ți să m-afund? Încerc a-mi desluși chemarea, mai caut în ochii mamei, pe tata-l mai ascult în gând, sufletu-mi răspunde precaut: deschide-te! Plece în lume-al tău tumult! Cu cheile iubirii redeschid cuvântul pentru că, nu-i așa? Nimic nu e ca el! Când
FORŢA CUVÂNTULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368294_a_369623]
-
în: Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Prof. Dr. Cornelia Păun Heinzel : Haiku Cornul lunii noi Spinteca marea neagră, În întuneric. Crengile de brad , Un început de viață vestind finalul. Toarce pisică, Tainele întregii vieți le deslușește. Soarele arzând , Dorește dintotdeauna Să vadă luna. Topește valea Cântecul de greiere, Dus de furnică. Vulturul mândru Atinge înălțimea, Mereu solitar. Referință Bibliografica: PROF. DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL: HAIKU / Cornelia Păun : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2000, Anul VI
HAIKU de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368382_a_369711]