1,116 matches
-
plin de mistere! Pe măsură ce se înlătură valurile necunoscutului, imaginația oamenilor devine tot mai săracă... Supranaturalul scade ca un lac secătuit de un canal; știința, pe zi ce trece, restrânge limitele miraculosului... Pământul nostru îmi apare astăzi asemenea unui univers obsedant, desuet și nud. S-au dus credințele care-l făceau să fie poetic" scria Guy de Maupassant într-o nuvelă, amintind de povestirile lui Turgheniev care, acasă la Gustave Flaubert, spunea: "Nu ți-e într-adevăr teamă decât de ceea ce nu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
comercializabil și necomercializabil se deplasează mereu... Cu timpul, tot mai multe lucruri devin comercializabile. Nici cutiile nu mai sunt ce au fost odată. Vechea ipoteză conform căreia tot ce poate fi Împachetat poate fi implicit comercializat a devenit cu desăvârșire desuetă... Acum, pachetele de date digitale pot juca rolul pe care-l jucau deunăzi cutiile, drept pentru care multe servicii sunt comercializabile și Încă și mai multe vor deveni la fel. Dacă mi se permite o previziune Îndrăzneață... Pe viitor - și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de lucrători, În principal În acele domenii unde ne confruntăm cu șomaj cronic, ca rezultat al factorilor tehnologici, pe o perioadă de 4 ani -, În scopul de a Înlocui acele meserii pe care automatizarea și progresul industrial le-au făcut desuete, cu noi calificări, cerute de noile proiecte“. Amin. Și noi, la rândul nostru, va trebui să facem lucrurile altfel. Va trebui să ne hotărâm ce păstrăm, la ce renunțăm, ce adaptăm, ce adoptăm, În ce domenii să ne intensificăm eforturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
la viață și la integritate fizică și psihică, precum și ale art. 23 privind libertatea individuală, deoarece, consideră autorul excepției, "nimeni nu poate fi supus la o pedeapsă sau tratament inuman sau degradant, respectiv libertatea nu poate fi privată pentru infracțiuni desuete". De asemenea, se apreciază că art. 307 din Codul penal generează o incriminare excesivă și artificială a acelorași relații sociale că și dispozițiile art. 271 și 306 din Codul penal. Instanță de judecată, exprimându-și opinia, apreciază că excepția este
DECIZIE nr. 153 din 10 mai 2001 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 307 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135627_a_136956]
-
dimensiune: A1 - măsurile 1 10; A2 - măsurile 11 20 ; A3 - măsurile 21 31. Tonalitatea generală de și frecventa utilizare a cadenței perfecte, aspecte ce se disting ca opțiuni de scriitură conceptual clasice (de cele mai multe ori, respinse de către limbajul debussyist ca desuete și restrictive), se dovedesc de această dată a fi purtătoare de profunde semnificații metaforice în demersul de proiectare a acestor timpuri îndepărtate. Printr-o logică firească a unității de limbaj, expresia tempo-ului Lent et grave, doux et soutenu (lent
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pare a fi uitat. Este vorba despre distanțarea omului de magie, de religios și de salvare a sa prin rațiune și raportare la realitate. Banul ne vorbește despre acest efort de emancipare .Nu vom cădea însă într-un "istoricism"11 desuet în care să considerăm că doar prin luarea în considerare a faptului istoric vom găsii explicațiile căutate. Vom păstra istoria doar ca pe un fundal al judecăților, iar matematica drept baza acestor judecăți. Raționamentul uman și logica își vor găsi
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
profeție" s-a dovedit mai mult decât utopică și că acesta este motivul pentru care ea a eșuat atât din punct de vedere teoretic, dar, mai ales, practic. Exprimându-și punctul de vedere asupra acestei realități, Dr. Frei confirmă statutul desuet al gândirii marxiste în aprecierea evoluției societății capitaliste contemporane. Istoria economică a societății, în general, și, ca atare, a sistemului economic capitalist, este privită prin prisma unei evoluții bazate pe acumulări cantitative mai lente sau mai rapide și cu salturi
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
a rentei prin exploatarea muncitorilor, la necesitatea luptei de clasă și a lichidării capitalismului prin acțiunea proletariatului "revoluționar" ca "gropar" al societății capitaliste, a avut un caracter pur propagandistic, și că, în condițiile unei economii moderne, ea a devenit total desuetă. Teoria marxistă, își va putea păstra locul doar în categoria doctrinelor economice și politice istorice. Asemenea teorii nu vor mai fi luate în considerare decât ca referiri istorice, atunci cînd se va discuta despre cauzele diverselor evenimente economice din secolele
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
În schimbul unei clipe Transparentă, Casantă Și inconsistentă! REVENIRE Am gândul incolor și transparent Trecutul nu-mi mai e dator, Prezentul trist și indecent Petrece clipe-n viitor. Acum mi-e gândul străbătut De tonuri de albastru vinețiu Și-n sunet desuet și neștiut Dansez și cântă Pentru că știu! De aș uita de gândul meu târziu De sunetul ce-a fost și nu mai este Voi ști că pot încă să fiu Doar eroina principalăă. Din poveste! UITARE Ți-am rătăcit chitara
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
climatul din organizație; * persoane din departamentul de HR care să aibă ca responsabilitate explicită managementul diversității; * acțiuni de multiplicare a obiectivelor privind diversitatea în eforturi de educație și dezvoltare pentru toți membrii organizației. Capitolul 4 Discriminarea De fapt, este aproape desuet să vorbim despre discriminare în zilele noastre: acum fenomenul este mult mai bine cunoscut ca un foarte slab management al oamenilor. 4.1. Ce este discriminarea? Discriminarea înseamnă să: * faci diferențe între persoane, grupuri și comunități, în dezavantajul unora dintre
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
O evocare emoționantă Ce poate fi mai emoționant, în toate timpurile, decât a-ți evoca mama? Fiecare scriitor a făcut-o în culori blânde și dulci, dar mai ales în culorile duioșiei și ale lacrimii. S-ar putea să pară desuet, dar consider că e o datorie morală a omului, de a o cinsti cum se cuvine pe cea care i-a dat naștere. Și nu poate ieși un tablou mai tulburător decât acesta, indiferent de modalitatea de expresie, de talent
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
mateini, cu excepția lui Pirgu? Nu este Manicatide un astfel de personaj, contrafăcut și livresc, caricaturizat ideologic, dar altfel cu croiala unui alt timp? Cinismul său și poza aristocrată, însoțite de afirmații pe măsură, sunt menite să evoce un modus vivendi desuet, dar nicidecum lipsit de farmec, care, sugerează autorul, este asumat de întreaga clasă burgheză în diferite grade de elevație. Iată câteva mostre din catehismul hedonist al lui Manicatide, care are oroare de muncă, păstrând într-un sertar o diplomă de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
univers de semnificații nu numai complexe și profunde, ci totodată îndelung meditate, reinterpretate și adesea pe cale de a deveni obscure, aproape de neînțeles, în anumite cazuri, primele texte care ne sunt accesibile reprezintă amintirea aproximativă a unor creații religioase imemoriale, devenite desuete sau pe jumătate uitate. E important să nu pierdem din vedere că grandioasa spiritualitate neolitică nu e "transparentă" prin documentația de care dispunem. Posibilitățile semantice ale documentelor arheologice sunt limitate și primele texte exprimă o viziune a lumii puternic influențată
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lirica interbelică (Arghezi, Blaga), astfel Orașul pierdut (1943), Un om așteaptă răsăritul (1946) fac elogiul progresului în noua societate. Dacă debutul poetic al lui Victor Eftimiu stă sub semnul simbolismului, iar încercările lirice din interbelic sub cel al unui tradiționalism desuet, fiind, mai degrabă, o poezie ocazională decât una cu adevărat reprezentativă pentru sensibilitatea creatorului, poemele postbelice (13 Decembrie și alte poeme, 1947) reflectă și de această dată un poet angajat. Se evocă zilele de foamete și de frig, se anunță
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o anumită orientare. Dezamăgirii exprimate în numărul anterior i se substituie, în articolul Proză pentru poeți, afirmarea tranșantă a necesității reorientării poeților care s-au izolat de comunitate în "turnul lor de fildeș" și care continuă să scrie o poezie desuetă. Sunt refuzate astfel clișeele literaturii. Și de data aceasta, luna (mult ridiculizată de avangardiști și nu numai) este transformată într-un simbol al poeziei sentimentale, meditative de o calitate îndoielnică. Cotidianul va fi așadar preferabil avânturilor imaginației, chiar dacă "și printre
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lirismului subiectiv: "Să lăsăm acum suspinele și dorurile personale, să neglijăm încondeierile cu cuvinte smălțuite și frazele de paradă, o recuzită de carnaval, meschină, neserioasă. Îndemnându-ne unii pe alții la chibzuire, la seriozitate, la cumințenie; să domolim învăpăierile lirismului desuet și frugal". Dorința aceasta de a subordona literatura unor concepții extraliterare, unei viziuni sociale este ilustrată constant în revistă și, fapt interesant, este aproape de negăsit în Albatros. Modul în care redactorii concep literatura nu va influența doar alegerea creațiilor, a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
opiniile literare. Astfel, în primul număr, comentarile asupra dezbaterii ce se desfășura în acea perioadă în paginile Curentului literar și prin care se punea problema realismului în literatură, devin pretext pentru afirmarea încrederii în direcția realistă, cea "iluzionistă" fiind considerată desuetă. Tot aici, Geo Dumitrescu felicită Curentul Literar, o revistă în care publicase el însuși, cu ocazia sărbătoririi celor 100 de săptămâni de apariție, reproducând chiar textul lui Romulus Dianu și afirmându-și explicit adeziunea la "programul" acestuia, de fapt, la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
universul este reflectat în mizeria urbană, nimic sacru, solemn nu mai există, "Prin gălbenușul ce venea pe canal/ căutam embrionul Soarelui, al galaxiei, cu vârful de la floretă". E aceeași imposibilitate de revigorare a lumii, același joc al cavalerismului asumat și desuet. E aici ceva din inutilitatea vechilor cavaleri, un donquijotism poetic conștientizat și poate tocmai de aceea preluat cu tot ce înseamnă el, ridicol și tragic. Totodată e unul dintre textele în care intenția picturală este mult mai evidentă, dar e
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o explicare a numelui revistei și implicit a grupării dincolo de trimiterea explicită la Baudelaire. Textele teoretice, care să contureze viziunea acestor scriitori asupra literaturii, nu sunt foarte multe, iar ideile se cristalizează în timp. Aproape toți reprezentanții generației resimt ca desuete modalitățile de creație specifice interbelicului. Perimarea acestora se datora, în principal, epigonilor care preiau și utilizează până la epuizarea lor anumite procedee artistice. În consecință se va dori repunerea literarului sub semnul originalității, eliminarea structurilor poetice clișeizate, toate acestea fără a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
asupra revistei Albatros este oarecum indirectă, cel impresionat de unele ideii promovate acolo, cel care alege să preia formatul acestei publicații este Geo Dumitrescu pentru care Cadranul echivala cu un (re)debut. Dintre ideile vehiculate aici, amintim: desprinderea de poezia desuetă, a "turnului de fildeș", orientarea spre cotidian. În Cadran regăsim și dorința de a subordona literatura altor criterii. Această dorință nu mai este exprimată și de Albatros. Dacă la Cadran preocupările redactorilor nu se opresc doar la sfera literaturii, la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
direcționate excesiv spre subiecte cotate „la modă”, în vreme ce alte teme rămân întrun prelungit con de umbră. În această ipostază, cititorul cu mai puține posibilități de informare întâmpină dificultăți de orientare sau este nevoit să facă apel la expuneri sau interpretări desuete, purtând pecetea amatorismului sau însumând alte carențe. Lumea intelectuală românească are de înfruntat în prezent și o altă anomalie, decurgând din distribuirea deficientă a tipă riturilor. În condițiile în care cheltuielile de imprimare a majorității lucrărilor științifice sunt mari, tirajele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
spune minciuni) posibile. Tot ce se plăsmuia sub semnul posibilului era credibil și În deobște apreciat. Din perspective actuale, ca să nu le spun totuși postmoderne, faptul acesta nu mai este demn de luat În seamă, dimpotrivă, este considerat cu desăvârșire desuet ori apare doar ca o inserție Întâmplătoare. Cu toate acestea există o literatură realistă de valoare exemplară care nu poate fi ignorată, dimpotrivă, ne Întoarcem la ea și descoperim o lume așa cum s-a zămislit și cum și-a dus
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Copilul soarelui cel blînd; I-i drag românului și-i place, Și place chiar peste hotară, Doar a făcut pregnant dovada: Medalii ne-a adus în țară Mai multe ca Olimpiada. Deci aș dori-n această sferă Să piară norma desuetă Cînd unii vezi că ne oferă Medalii doar pe etichetă. Să facă vinul ca la carte, De-l simt că-mi strepezește dinții, Las „eticheta” la o parte Și-ncep să-i pomenesc părinții.
BALAD? VITICOL? by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84341_a_85666]
-
furniza legitimitatea. Odată cu colapsul producției artei elevate (high art) în plină industrie culturală, funcția tradițională a criticului de a identifica și controla, de a măsura și valida transgresiunea și devianța, de a indica rupturile și de a contesta a devenit desuetă. Fuziunea dintre cultura de avangardă și industria culturală a dus la o nouă conștiință a curatorilor și colectorilor, a dealer-ilor și artiștilor, în virtutea căreia managementul și controlul, validarea și afirmarea ar putea fi performate și din interiorul anumitor instituții
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
este reacția (întârziată!?) din 1998 (rev. Dilema) a unor scriitori și intelectuali „torturați” în școală (și în alte instituții) cu asemenea interpretări deficitare. Intervențiile acestora au fost nu mai puțin deformatoare, ca în cazul insistenței pe imaginea de „amorez” romantic, desuet, inactual. Evident, o simplificare tendențioasă, cu ignorarea, voluntară sau nu, a complexității ideatice din versurile și proza lui Eminescu. Luările de poziție „în apărarea” scriitorului au fost (cu câteva excepții) la fel de penibile. Semnalăm și un fenomen recent: o încercare de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]