83,221 matches
-
Aceste norme și drepturile subiective, care nasc din ele, alcătuiesc domeniul așa numitului „drept public”. El nu constă, deci, decât În organizarea suveranității, adică a puterii de comandă, care e punctul de sprijin și baza ordinei juridice și care, În determinarea sa concretă, se poate personifica atât În entități colective, cât și În entități individuale. Privitor la originea sa, Întrucât În mod formal ea emană de la Stat, tot dreptul ar trebui să se cheme drept public. Statul Însă, emanând dreptul, poate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
modul cum delimităm obiectul gândirii: În primul e vorba de stări psihice, În cel de al doilea este vorba de orice fel de realități, Însă și Într-un caz și În celălalt cercetarea noastră are ca obiect numai legătura de determinare a realităților Între ele, adică relațiile lor cauzale. Printre obiectele posibile de gândire sunt Însă și obligațiunile ce ne atribuim nouă sau altora referitor la numite activități ale noastre. Obligațiile sunt concepute prin natura lor ca violabile și ele ne
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
punem problema dacă o persoană poate fi Într-adevăr obligată prin efectul rațiunii noastre. Nu mai facem atunci raționamente prin care să legăm Între ele realități naturale sau fapte reale omenești și prin care să putem constata relația lor de determinare a unora dintre ele prin altele de același fel, ci argumentarea noastră nu poate să lege prin idei generale, prin logică, obligația propusă doar de alte obligații. Dacă această legătură poate ajunge la concluzia că afirmarea relativă la obligația propusă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
poate descompune În două elemente deosebite; ea cuprinde un obiect cunoscut și un act de cunoaștere. Obiectele cunoscute constituie realități naturale și se determină Între ele; ele apar astfel În Întindere și durată, În spațiu și În timp. Izvorul acestei determinări universale este Însă actul Însuși de cunoaștere și, prin urmare, actul de cunoaștere este mai presus de ea. Este bine Înțeles că și actele de cunoaștere pot fi privite ca obiecte cunoscute: din acest punct de vedere, ele se manifestă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cunoaștere și, prin urmare, actul de cunoaștere este mai presus de ea. Este bine Înțeles că și actele de cunoaștere pot fi privite ca obiecte cunoscute: din acest punct de vedere, ele se manifestă ca simple realități naturale Înlănțuite În determinarea lor cu celelalte realități de acest fel. Dacă Însă reflectăm la existența acestor acte ca acte pure de cunoaștere, nu ca „date” pasive, ci În elementul lor esențial și logic de activitate, este imposibil să nu li se recunoască o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
specifice”. Individualitatea are și ceva ce nu poate fi dovedit, exprimat. Strict vorbind, nu există În concret două contracte sau două testamente identice. În diversitatea și varietatea, practic infinită, Dreptul Își fixează schemele sale, categoriile sale. Desigur, Dreptul procedează prin determinări care uneori au de-a dreptul ceva mecanic În ele, fără a putea avea În vedere Împrejurările concrete ale fiecărui raport de viață. De exemplu, „limita majoratului” sau „termenele de prescripție” sau „toate termenele procesuale” etc. Giorgio del Vecchio sintetizează
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
preponderentă a unei mulțimi asociate. Deci, Legea e pronunțarea solemnă a Dreptului, expresia sa rațională. Numai În această formă, elaborarea tehnică a Dreptului atinge Înălțimile sale cele mai mari. Ea este În același timp gîndire și voință, deoarece cuprinde o determinare logică și un act de comandă”. Prin lege se exprimă voința unui popor, Întrucât el este constituit politicește, adică organizat Într-o unitate proprie. Temeiul este Întotdeauna consimțământul public, fie că se manifestă direct prin aprobarea acelei legi, fie În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
coordonarea libertății sub formă imperativă”. În disputa cu opera altor mari juriști-filosofi ca Ihering, Windscheid, Jellinck, filosoful italian clarifică și alte raporturi Între: Interes și Drept, Raport Juridic și Subiecte de Drept (Persoane), Fapte, Acte și Afaceri juridice, Dreptul În determinarea licitului și ilicitului etc. După acestea, gânditorul trece la definiția Statului. Capitolul VI Relațiile dintre stat și drept 1. Imperativul justiției (dreptății) și fundamentul rațional al Statului Unitatea indisolubilă dintre stat și drept, este un adevăr unanim acceptat În toate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
se realizează pozitiv, sub o formă juridică, esențiala unitate a spiritului uman”. Filosoful face precizări importante: „legea supremă a justiției, care servește drept regulă activității Statului, are aceeași valoare pentru a caracteriza bazale relațiilor Între state. Aici - arată Del Vecchio -, determinarea ideală precede, ca exigență etică sau deontologică, realizarea de fapt care vine apoi, parcurgând vicisitudinile lente și diverse, În care se pot observa, uneori, stagnări și retururi parțiale. Dar tendința generală este totdeauna de recunoscut, clar, rămânând mereu intactă, În ciuda
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
roman a avut o foarte clară noțiune a Statului și un „sens foarte tare al Statului”. El se referă la lucrările lui Cicero: De Republica și De Legibus. Desigur, nici acolo, la Cicero, nu se poate vorbi de existența unei determinări logice și riguroase a conceptului de Stat, În universalitatea sa. O primă cercetare sistematică și riguroasă găsim la Nicolo Machiavelli, unul dintre fondatorii științei politice moderne. La acesta aflăm cuvântul ”Stat” cu semnificația de până astăzi. Problema, simplu formulată, este
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
altceva decât o complicare și am putea să zicem, o ridicare la puterea doua, a pozitivității”. Filosoful explică ce Înseamnă pozitivitatea, când scrie: „Într-adevăr, atunci când este nevoie mereu de un progres mai mult sau mai puțin Îndelungat pentru ca o determinare juridică să devină pozitivă și ca pozitivitatea să comporte, totdeauna În fapte, un număr infinit de grade, se constată, pe lângă asta, În realitate, o Întâlnire și o probă, o experiență Între diferitele elemente juridice pozitive; sistemul care devine preponderent În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
trebuie să participe direct sau indirect, la formarea legilor cărora ei li se supun, Înseamnă, totodată, că „Statul trebuie să recunoască și să ratifice, În manifestările de voință ale fiecăruia, o anumită productivitate juridică. În principiu, și Între anumite limite, determinările și acordurile dintre voințele individuale tind să constituie, să modifice sau să dizolve legături juridice, adică trebuie să aibă «forța legii»”. Giorgio del Vecchio rezumă această idee fundamentală a filosofiei sale, observând că nu s ar putea concepe, rațional și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
legături juridice, adică trebuie să aibă «forța legii»”. Giorgio del Vecchio rezumă această idee fundamentală a filosofiei sale, observând că nu s ar putea concepe, rațional și nici nu ar putea realmente să existe, „o organizație juridică În care toate determinările obligatorii și imperative, să trebuiască totdeauna să fie formulate concret de către organele de Stat. Pentru a viețui, aceasta are nevoie de concursul activ și spontan al tuturor indivizilor, adică a liberei lor inițiative, care nu poate fi nici paralizată, nici
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
că: „slăbirea ordinii juridice, ca pierderea autorității Statului, corespunde unei decăderi morale și unei regresiuni În toate manifestările vieții”. Așadar, numai un echilibru dinamic ar fi benefic raportului dintre Stat și individ. Statul este un punct de reper pentru toate determinările juridice, care În chip necesar, sub categoriile licitului și ilicitului, Îmbrățișează și domină expresiile, În Întregime, ale vieții. Ceea ce importă - subliniază del Vecchio - este faptul de a determina «sensul» apartenenței individului la Stat, apartenență care nu trebuie să fie Înțeleasă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și exaltarea Statului, conchide Del Vecchio. Neokantianul face sublinierea: deși este și el opera omului, Statul trebuie să fie el Însuși supus unui tribunal al Rațiunii. Astfel că, noi nu putem accepta ca fiind apriori legitimă orice formă de Stat. „Determinarea criteriului de evaluare al realității politice ar putea fi arzătoare, dar o voce secretă a conștiinței noaste ne spune că această evaluare este posibilă, și că ea este chiar o datorie (Ă) Orice putere de Stat nu este - prin simplul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
poate fi oricât de variat. Întotdeauna trebuie să fie vorba de „o Întâlnire de personalități, care să se recunoască, În ființa lor, ca atare”. Situațiile contrare sunt relevate de „teoria viciilor de consimțământ” care vizează „personalitățile imperfecte”, incapabile de o determinare autonomă, ale căror „acorduri” semnalează o „necunoaștere a personalității umane”. Astfel apare ca justă: nulitatea pactelor de dare În sclavie, sau aceea de mutilare a propriului corp etc. Aceeași ordine de adevăr există și În domeniul raporturilor sociale care au
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
totodată). Ei? Ce anume evocă toate aceste personalități și evenimente? Pentru unii nimic altceva decât dulcea somnolență de la ora de istorie. Dar să-i lăsăm pe-ăștia de-o parte. Toate aceste elocvente exemple reprezintă forța sintezei dintre inteligență și determinare, precum și hotărârea de a o pune fulgerător în aplicare, obținând astfel cununa marilor învingători. (Mamă, mamă, zău că aici nici Titus Livius n-o zicea mai bine!) Ei bine, proaspăt întors în birouașul meu de la facultate, eu, Dan C. Mihăilescu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
modernă ne pune zi de zi pe tavă noi dovezi că așa este. Gândurile noastre influențează decisiv starea noastră de sănătate. Deci, schimbând mentalitatea vom putea schimba traiectoria în viață. Important este să înțelegem cât mai bine uimitoarea legătură de determinare reciprocă dintre gândurile noastre și starea de sănătate, în acest sens este nevoie să facem pașii necesari pentru a ne fi mai bine din toate punctele de vedere și a ne regăsi echilibrul interior. O comutare totală a drumului vieții
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
prezentat un infarct miocardic în antecedente, iar 7,5% fuseseră revascularizați anterior (prin by-pass sau angioplastie). Insuficiența renală cronică în antecedente s-a regăsit la un număr de 50 de pacienți (23,4%), iar 37,8% au avut o altă determinare aterosclerotică (carotidiană 18,2%, periferică 19,6%). Antecedente heredocolaterale semnificative am găsit la 26,3% din pacienți. Nu au existat diferențe semnificative statistic între cele două loturi în ceea ce privește istoricul medical. În ceea ce privește asocierea altor factori de risc pentru boala cardiovasculară, analiza
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Journalistic/92053_a_92548]
-
3 din pacienții care sunt în tratament cu β blocante indiferent de tipul de β blocant folosit. Frecvența cardiacă nu prezintă un indicator „scăpare” adrenergică. „Scăparea” este un predictor independent pentru evenimente adverse și potențial indicator pentru răspunsul la tratament. Determinarea „scăpării” adrenergice ajută la identificarea pacienților cu insuficiență cardiacă care pot beneficia de tratament medical extensiv cu β-blocant. Afectarea cordului la pacienții cu diabet zaharat tip II (DZ) se produce prin două mecanisme: ateroscleroza coronarială cu boală coronariană ischemică și
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
alți autori 30-40%). Deficitul absolut de Fe se definește prin valoarea feritinei < 100 ng/ml, iar asocierea de: feritina serica > 100 ng/ml și TSAT < 20% definește deficitul funcțional de Fe. Așadar pot exista factori de eroare și limite în determinarea cu acuratețe a statusului Fe-lui la pacientul dializat, testele fiind limitate de o senzitivitate și specificitate moderată, ridicându-se întrebarea firească, cum ar putea fi monitorizat eficient tratamentul cu Fe la această categorie de pacienți, fiind necesare încă studii care
Revista Spitalului Elias by LAVINIA BRĂTESCU () [Corola-journal/Journalistic/92038_a_92533]
-
markeri pentru resorbție osoasă evidențiază un răspuns terapeutic pozitiv. Fosfatemia reprezintă nivelul seric de fosfor și are ca valoare normală la adult 3,5-4,5 mg/dl sânge. Fosfații sunt prezenți 85% (500-700g) în oase sub forma cristalelor de hidroxiapatită. Determinarea nivelului sanguin de fosfor este importantă alături de calciu în calculul raportului Ca2+/ H2PO4-, raport care prezintă indicii asupra gradului de mineralizare al osului, deoarece între cele două există o relație de proporționalitate indirectă. În scopul prevenirii calcificărilor ectopice se monitorizează
Revista Spitalului Elias by ANA-MARIA MIHAI, LUMINIŢA CIMA, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Journalistic/92051_a_92546]
-
fi apreciat ceea ce fusese ordonat să facă. După ce contemplă precauția cu care acționa colegul său, Diels Își fixă țigara Între dinți, Își suflecă mânecile de la cămașă și haină până la coate, se duse la patul meu și sfâșie așternuturile cu o determinare care nu necesita perfecționare. După ce-mi aerisi lenjeria de pat, Își Îndreptă atenția către salteaua mea. Mulțumit că aceasta nu conținea altceva decât păr de cal, prinse piciorul patului, Îl răsturnă și, sprijinindu-l de perete, Îl verifică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
bază și pasele de la baseball sunt decalate cu câteva minute. Chiar și emisiunile în direct de la televizor ajung la noi cu vreo două secunde întârziere. Chiar și sunetul sau lumina au o anumită viteză. O altă problemă ar fi povestitorul. Determinările celui care relatează - cine, ce, unde, când și de ce. Distorsiunea generată de mediul de comunicare. Modul în care cel care transmite mesajul modelează faptele. Gardianul, cum îl numesc jurnaliștii, instanța care filtrează. Pentru că prezentarea înseamnă totul. Povestea din spatele poveștii. Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
astăzi, atât de perfect s-a conservat în sit. Arheologii au confirmat că mormântul este al lui Zenghouyi, nobil care a trăit în perioada Statelor Combatante, acum peste 2000 de ani și a fost unul dintre demnitarii statului Zeng. Prin determinări cu carbon 14 și pe baza inscripțiilor de pe obiectele găsite, arheologii au stabilit că funeraliile lui Zenghouyi au avut loc în anul 400 î.e.n. Baza mormântului a fost poziționată sub nivelul pânzei de apă freatică, astfel că la scurt timp
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]