1,762 matches
-
ocolesc)”. De unde deducem că răspunsul indivizilor nu este atât expresia unei experiențe intime trăite, cât un fel de deducție rezonabilă plecând de la cunoștințele lor de semnalizatori ai lucrurilor care nu-s cum trebuie. Trebuie să recunoaștem aici mai curând un determinism ideologic mecanicist decât o manifestare a individualismului informat și reflexiv. Dacă oamenii se declară fericiți, aceasta ține în egală măsură de faptul că momentele fericite sunt mai vizibile, că sunt supraevaluate în raport cu secvențele mai puțin satisfăcătoare ale existenței. Chiar dacă în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cu bărbații în ceea ce privește nașterea copiilor, ceea ce justifică specializarea lor în munca gospodărească, prin faptul că ele pregătesc capitalul uman specific necesar producției. Argumentul lui Beckerxe "Becker, Gary S.", al avantajului comparativ ca atare, pare să se sprijine în totalitate pe determinismul biologic, fără a face distincție între reproducerea biologică și reproducerea socială și fără a ține seama de rolul normelor, al instituțiilor și obiceiurilor în modelarea acesteia din urmă. Când avansează teoria „conflictelor de cooperare” din cadrul gospodăriei, Senxe "Sen, Amartya" consideră
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
lui Heisenberg, care stă astăzi la baza fizicii cuantice, în economie acest progres nu s-a produs tot atât de repede. Multe dintre concepțiile care domină și astăzi teoria despre piețele financiare își găsesc originea în ideile și metodele științifice bazate pe determinism și predictibilitatea relațiilor de tip cauză-efect. În ultimii 50 de ani, concepțiile privind piețele financiare s-au dezvoltat pe aceeași bază, astfel încât astăzi ele sunt încă tributare unor ipoteze discutabile sau chiar eronate, cum ar fi eficiența piețelor și raționalitatea
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
mentalității românești se referă [...] la ceea ce literatura științifică anglo-saxonă definește ca etică a muncii”. De aici interesul direct pentru etica muncii, înțeleasă în sens weberian drept „ansamblul valorilor legate de muncă” (p. 5). Autoarea își propune practic să infirme ipoteza determinismului mentalității, arătând că etica muncii este rezultatul și determinantul unui ansamblu de factori socio-economici. Voi reveni asupra concluziei în cauză, însă mai întâi trebuie lămurite conceptele utilizate. Etica muncii este clar, precis și operațional definită în lucrare. Mentalitățile însă ridică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
dintre sociologii români se revendică epistemologic drept continuatori ai acestor tradiții, însă îmi este greu să definesc întreaga comunitate ca fiind dominată de un astfel de curent. Mai degrabă aș găsi că tendința dominantă în rândul sociologilor români are un determinism marxist prin considerarea aspectelor economice (și demografice) drept fundamentale în explicarea oricărui fenomen social. Am argumentat de altfel altundeva (Voicu, 2005a) că și în ceea ce privește modul de interpretare a tranziției, literatura românească (ca și cea internațională, de altfel) a fost marcată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
aspectelor economice (și demografice) drept fundamentale în explicarea oricărui fenomen social. Am argumentat de altfel altundeva (Voicu, 2005a) că și în ceea ce privește modul de interpretare a tranziției, literatura românească (ca și cea internațională, de altfel) a fost marcată de la început de determinismul economic. Cred că aceasta este încă explicația dominantă în rândul populației alături de cea legată de asuprirea de către străini, așa cum voi detalia peste câteva paragrafe. În absența unei cercetări temeinice a chestiunii în cauză, aceasta rămâne doar o ipoteză, la fel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
diferențele constatate dintre cele două sexe începând de la pubertate în ceea ce privește prevalența (cf. capitolului 2). CERCETĂRI GENETICE Cercetările folosesc metoda gemenilor homozigoți sau heretozigoți adoptați și neadoptați. Această metodă se aplică la fel de bine la adulți cât și la adolescenți. Totuși, dacă determinismul genetic rămâne același pe tot parcursul vieții, expresivitatea sensibilității depresive ar putea fi variabilă în funcție de vârstă. Acest ultim parametru nu pare a fi luat în considerare în aceste studii. Prin această metodă, Mendlewicz (1976) scoate în evidență factorul genetic în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este, surprinzător, funcția cunoașterii în Economie, ci fixarea fizicii în tehnologia care asigură cunoașterea că este putere, ca o consecință a faptului că Rațiunea a luat locul puterii ierarhice și emite decrete de conformare la principiul reflexelor condiționate reprezentat de determinism. Dar, în timp ce Lumea Economiei este complexă, înainte de toate că este și materie și viață, Lumea Fizicii este stânca prometeică ce nu are sens fără durerea cărnii înlănțuite de ea și sfâșiată de vultur. Cine poate să spună dacă este suficientă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
așa, din punctul acesta de vedere, Economia tocmai a fost în Arcadia! Apăsarea pe caracterul ei istoricist ce a însemnat inflamarea ganglionilor teoriei materialismului istoric tocmai ne-a ținut mai multe decenii de inginerie socială, de mecanică a naturii umane. Determinismul materialist al fizicii transferat în Economie am văzut la ce a dus. Economia a fost în Arcadia și știe că nu trebuie să invite fizica să repete experiența sa. Predicțiile matematice ale fizicii se referă la enunțuri compatibile cu tipul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mintea noastră este cu totul răvășită și nu procesează adecvat ceea ce ar putea fi replica violentă a propriilor noastre excese. Căci, oricât am tinde să ascundem originarea efectelor ca neavând legătură cu noi, încercând să construim modele explicative cristalizate de determinismul material și oricât am falsifica substanța faptelor economice considerând-o că ține de legi universale, tot nu putem să convingem pe toată lumea și în mod permanent că regele ar fi altcumva decât îl vedem cu toții. Tipul de construcție mentală a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fatală de sensuri. Sistemele economice nu au cum să fie sisteme fizice pure, de natură obiectuală, pentru că sunt, pur și simplu, sisteme ale intersubiectivității. În Economie nu se ajunge la reguli și regularitate pe calea clasică a fizicii, bătătorită de determinism, cauzalitate și recursivitate, ci și pe una mai complicată, atașată stărilor dinamice ale sistemelor complexe, cu comportamente stocastice, decelabile ca posibilități, supuse incertitudinii ofertelor și riscului matematizat probabilistic. Obligația predictivă a economiei este simptomul unei maladii, cea a fizicalizării perspectivei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sistemului de a se adapta la schimbarea contextului în care funcționează și la fluctuația energiei care-l funcționalizează. Dar predicția ar trebui să poată mai mult decât să descrie similarități potențiale de o factură probabilă, și anume stări improbabile de determinism mecanic ale structurii tehnice specifice sistemelor economice. Care ar fi punctele de sprijin? În niciun caz cele din conceptualizarea mecanicii tradiționale ce operează cu două variabile - poziția și viteza componentelor elementare, ce sunt suficiente, pe motiv de omogenitate și recursivitate
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
neregularitățile prin autocopiere sugerează procesul de creștere, ultima relicvă a teoriei progresului păstrată cu sfințenie de Economie. Dar este posibil ca recursul la teoria fractalilor să acopere ca o scuză salvatoare păcatul Economiei de a crede în cauzalitate lineară, în determinismul vizibil al cogniției materialiste din care provine. Haina de împrumut, pentru a putea să aibă acces la clubul complexității, constituie o soluție rușinoasă, dar sănătoasă, pe principiul că mai bine este să evadezi în metateorie decât să eșuezi în metastaza
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
continuă să susțină, de exemplu, că experimentul galileian cu planul înclinat a fost consecința existenței în natură a tipurilor de viteză și, mutatis mutandis, că ideea de sistem explică retroactiv faptele și fenomenele istorice. Obsesia cauzalității, dar mai ales ridicarea determinismului cauzal la rang de metodă de explicare relativistă a lumii, acoperă suprafața ideii de sistem și o face atemporală. Evrika are eterna ei trăire în fiecare teoretician predispus la sfidarea temporalității. Doar că strigătul de succes nu are ecou, ba
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dependente doar de ea însăși pentru că este confirmată invariabil prin autoasumare. Omenirea se află în situația de a-și constata acceptarea ofertei fără să fie nevoie de formularea unor îndreptățiri. După ce prin componenta randamentală Economia a ajuns aumană, prin acceptarea determinismului puterii hegemonice societatea devine postumană (Fukuyama, 2004). Adică se reproduc indistinct aceleași valori a căror eternizare are însă nevoie să excludă din algoritmul reproductiv chiar omul. Alteritatea refuzată Situația absurdă este coerentă cu intențiile de a refuza fatalitatea altei perspective
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de psihoterapie, sau cel puțin au nevoie de ajutor material în egală măsură. Stresul lor este mai strâns legat de situația de mediu decât de dorințele și insatisfacțiile interne. Trebuie să recunoaștem totuși că pacienții nu sunt victime pasive ale determinismului psihologic sau politic, ci agenți în lumea socială. Bineînțeles există un paradox major în care experiența psihoterapeutică sugerează că indivizii sunt în același timp responsabili pentru acțiunile lor și în același timp incapabili să fie responsabili de ele la nivel
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
care Lucrețiu n-o condamnă în sine, ci numai dacă impietează asupra seninătății înțeleptului. Pindar avea dreptate când ne îndemna să devenim ceeea ce suntem. În fața unei fiziologii, a unui cosmos, a unei biologii, a unei anatomii și a tuturor determinismelor posibile și imaginabile, individul dispune de o singură soluție: să consimtă la ceea ce-l face să fie ceea ce este. Libertatea lui se rezumă la a voi ceea ce se întâmplă sau chiar la a îndrăgi orice epifanie, oricare i-ar fi
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
deplasarea finalității demersului investigativ de la diagnosticarea părților sau componentelor în sine la diagnosticarea personalității ca sistem. Menționăm, în treacăt, faptul că practica psihodiagnostică a rămas mult în urma cercetărilor științifice și teoriei actuale, fiind încă tributară concepțiilor mecanicist-asociaționiste, imanentist-fixiste (structuralismul), unilateral-deterministe (determinismul intern - psihanaliză - sau determinismul extern - behaviorismul). Adoptarea abordării sistemice, care s-a impus deja ca dominantă în planul cercetării psihologice fundamentale, ne obligă ca în strategia de desfășurare a activității de psihodiagnoză să includem și să ținem seama de următoarele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de la diagnosticarea părților sau componentelor în sine la diagnosticarea personalității ca sistem. Menționăm, în treacăt, faptul că practica psihodiagnostică a rămas mult în urma cercetărilor științifice și teoriei actuale, fiind încă tributară concepțiilor mecanicist-asociaționiste, imanentist-fixiste (structuralismul), unilateral-deterministe (determinismul intern - psihanaliză - sau determinismul extern - behaviorismul). Adoptarea abordării sistemice, care s-a impus deja ca dominantă în planul cercetării psihologice fundamentale, ne obligă ca în strategia de desfășurare a activității de psihodiagnoză să includem și să ținem seama de următoarele atribute ale personalității: caracterul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
gândire, între acestea existând similitudini, dar și contraziceri. Pe măsură ce ne îndepărtăm de sursa originală a „psihanaliyei”, de „ortodoxismul” lui S. Freud, constatăm că modurile de interpretare devin tot mai nuanțate, tendințele „ortodoxe” diferențiindu-se de cele heterodoxe, eretice, iar „schemele determinismului psihic” devin mai versatile - ceea ce duce la o adâncire și lărgire a ariei de interpretare a freudismului, deși, în general, se păstrează tendința de a explica aspectul dinamic al personalității prin mecanisme pur psihice, de a se considera faptul că
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
reprezintă condiții pentru obținerea unor noi „libertăți”, pentru perfecționarea continuă a vieții). Numeroși alți autori, români și străini, relevă și ei o serie de „lipsuri” sau „exagerări” ale doctrinei psihanalitice. Astfel, J.C. Brown critică iraționalismul doctrinei despre „inconștient”, tezele despre determinismul inconștient „compulsiv”, înțeles ca o zonă dinamică în care fenomenele de conflict și frustrație se produc cu necesitate, determinând „soluții de compromis”. De asemeni, critică orientarea „biologizantă” și „individualistă” a freudismului, care constă în izolarea persoanei de mediul social și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aspectelor intelectuale ale persoanei. Pe măsura dezvoltării acestor scheme acționale - sub influența mediului, care reprezintă ternul de desfășurare a acestora - se realizează, prin procesele de „asimilare” și „acomodare”, dezvotarea și complicarea activității psihice, organizarea progresivă a „Eului”. Pornind de la importanța determinismului social în edificarea personalității, unii psihologi (ruși îndeosebi) subliniază rolul factorilor și însușirilor de sinteză ale personalității, care sunt puternic influențate de condițiile vieții sociale, cum ar fi: „caracterul”, „atitudinile”, „montajul” („setul”) etc. N.D. Levitov, de exemplu, consideră că structura
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Tot mai mulți psihologi încearcă astăzi să ralizeze o conciliere între teoria „nativistă” a conduitelor umane, care ține seama mai mult de trebuințele și interesele individuale, și teoria „socială” a conduitei, care acordă prioritate intereselor majore, de ordin social, în determinismul integrării „personalității”. Procesul adaptării înregistrează, la acest nivel, maximum de complexitate psihologică, deoarece el implică acum „diferențierea în raport ceu diferite roluri și statuturi sociale”, deci un grad ridicat de „conștiință de sine”, un rol mai important al „inteligenței” (de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
situații de comunicare, conducând la predicții teoretice și practice importante. Relativismul Studiile de comunicare (mono)culturală, transculturală, interculturală stau sub semnul relativismului: al relativismului lingvistic și al relativismului funcțional. 1.1. Relativismul lingvistic Relativismul lingvistic, cunoscut și sub numele de „determinism lingvistic” sau ipoteza „Whorf-Sapir”, explică diferențele dintre limbi prin diferențe între formele de cunoaștere ale membrilor unei comunități date, iar diferențele dintre realitățile subiective ale unei comunități prin diferențele de limbă: Oamenii nu trăiesc doar în lumea obiectivă, în lumea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
există aproximativ 60 de termeni pentru zăpadă, doar doi-trei în limbile europene și nici unul în culturile africane reflectă un mod diferit de viață, de conceptualizare a realității, semnalează elementele relevante legate de construirea și perceperea realității în cultura respectivă (ipoteza determinismului lingvistic - B. Whorf); cu toate acestea, experimentele au demonstrat că și un locuitor de la ecuator poate percepe fenomenul zăpadă, îl descriere în manieră similară cu un eschimos, dar îl interiorizează diferit. Limba unui trib din Brazilia (piraha) conține doar trei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]