2,337 matches
-
operativă” intrase în declin. Își anunța intrarea spectaculoasă în scenă așa-numita „francmasonerie speculativă”. Tonul l-au dat câțiva iluștri reprezentanți ai Renașterii 12. La jumătatea secolului al XVI-lea a fost inițiat Michel de Montaigne (deși acest burghez individualist detesta arhitecții și constructorii de catedrale). Rabelais era însă un pasionat al practicilor alchimice și astrologice și al secretelor masonice. Astfel încât, prietenul său Philibert Delorme, marele mason al Franței, l-a admis pe acest speculativ în confrerie. Exemplul a fost urmat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
În cele din urmă, „această distincție este cea mai cumplită pentru că implică faptul următor: comunismul, în profunzimile sale, ar împărtăși moștenirea spirituală iudeo-creștină”. Mai general, „există în societate, inclusiv în societățile democratice, o proporție importantă de bărbați și femei care detestă libertatea - și, în consecință, adevărul” (Revel, 1998, p. 232). Urmează că „aspirația de a trăi într-un sistem tiranic, fie pentru a participa personal la exercițiul acestei tiranii, fie - mai straniu - pentru a o suporta, este o cauză distrugătoare fără de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
atmosferă lipsită de orice fel de crispare, destinsă, și, în același timp, va promova metode noi, moderne, de predare, care solicitau o participare activă a studenților. Și aici va fi același intelectual care iubește paradoxul, pune culoare în prezentarea faptelor, detestă monotonia, rutina și conformismul. Cei mai mulți studenți ai săi își amintesc de puternica impresie pe care o făcea asupra lor, de eleganța demonstrației (și a simplei lui prezențe la catedră), de modernitatea atitudinii și a mentalității, de lipsa oricăror tendințe didacticiste
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
malefice (acestea sunt „monstrul”), cauzate de relația exclusivistă (latent complex al lui Oedip) pe care încearcă să i-o inculce mama posesivă, insidios tiranică. Personajele reprezentative din mai toate prozele alcătuiesc o mică galerie de inadaptabili, oameni solitari și care detestă existența cotidiană banală și burgheză, „mahalaua” morală, din care vor să evadeze. Romancierul e un fin analist al acestor procese de eliberare și rearmonizare, după cum e și un bun observator al periferiei, cu lumea și limbajul ei. El excelează în
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
înseamnă să-i arăți celuilalt că poate să ne domine și să ne ridiculizeze fără teamă”. Cogniții în legătură cu propria persoană: „Sunt egală cu zero dacă roșesc în modul acesta”. „Sunt incapabilă să-mi controlez emoțiile”. „Nu valorez mare lucru”. „Mă detest atunci când roșesc ca o proastă”. Distorsiuni Sunt prezente numeroase distorsiuni cognitive. Raționament emoțional: „Dacă mă simt stupidă, aceasta se întâmplă deoarece tocmai am spus sau am făcut un lucru într-adevăr stupid”. Raționament dihotomic: „Dacă roșesc, s-a terminat, imaginea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fie apoteoza muncii mele, patronul întreprinderii a venit spre mine, beat, și m-a rugat să-i mulțumesc ghidului local pentru modul în care a fost organizată ziua respectivă. Terapeutul - Ce ați simțit în acel moment? Xavier - Eram nervos, îl detestam. In același timp, eram abătut. Am rămas fără grai. I-am spus simplu: „Da, sigur!”. Terapeutul - Puteți să închideți ochii, să reluați filmul evenimentului și să mi-l povestiți la prezent, cu detalii despre ceea ce vedeți și ceea ce auziți, ceea ce
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în zona abdomenului, a șoldurilor și a coapselor. Gwen suferă de o depresie clinică de intensitate medie. Ea este tristă, a pierdut gustul pentru viață, este indecisă, se culpabilizează pentru orice, este pesimistă, se simte obosită și se izolează. Se detestă din punct de vedere fizic și crede că este inutilă și stupidă. Are idei suicidare pasive: ar prefera „să adoarmă și să nu se mai trezească pentru a uita totul și a înceta să-și facă familia să sufere”. Ea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este o slăbiciune”, „Ori reușești perfect ceea ce întreprinzi, ori eșuezi lamentabil”...), la inteligență („N-am obținut decât 16/20 la examenul de anatomie. Sunt într-adevăr proastă”...), la amabilitate („M-am certat cu Bruno. Sunt o scorpie. Probabil că mă detestă”...). Gwen este invitată să discute despre gândurile sale cu ea însăși, ca și cum s-ar adresa unui alter ego. Terapeutul o îndrumă, pornind de la câteva exemple extrase din carnetele sale alimentare. Sarcini de efectuat Terapeutul o invită pe Gwen să alcătuiască
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lor numărul doi și ar împiedica totodată ca opțiunea lor cea mai puțin dorită să câștige. În mod similar, un grup de legislatori ar putea să voteze un amendament pe care nu-l agreează la o lege pe care o detestă, mizând pe faptul că legea propusă nu va fi votată în parlament în această formă. Previziunea rațională se referă la faptul că consecințele plauzibile ale alegerilor pot fi aparente și astfel acestea se pot include în selecție în vederea maximizării utilității
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
impact prea mic asupra rezultatului final. Nici măcar nu ar fi nevoie să respect legea în mod voluntar; cu toate că cred într-o societate bazată pe ordine și justiție, „scăpările” mele individuale (cum ar fi să-mi împușc vecinul pe care-l detest) nu ar submina, ele însele, ordinea socială, sau afecta standardele generale de obligații sociale. Două dintre cele mai celebre variațiuni ale problemelor legate de acțiunea colectivă din literatura de specialitate a științelor sociale se referă la organizarea de grup și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în rândul foiletoniștilor umaniști, negându-i profunzimea invenției comice. În jurul romanului Bariera (1959) s-a dat o veritabilă bătălie, piesa Proștii sub clar de lună (1962), pusă în scenă de Lucian Pintilie, a stârnit un val de indignare. Mazilu, care detesta în foiletoanele lui satirice violența, intoleranța, a provocat mereu violența, intoleranța criticii dogmatice și a stârnit împotriva lui pe confrații iritați de paradoxurile literaturii sale. Când citim, azi, nuvelele și piesele de teatru vedem că motivele unei contestații așa de
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
savante, audiții de operă și sherry. În această logică intolerantă a amintirii, chiar calitățile lui „Abe” sunt constant asociate cu defecte majore: „Abe” trăiește din plin sfâșierile psihologice ale intelectualului evreu (american) ateu, ceea ce îl apropie de „Chick”, dar îl detestă pe Sartre și îi disprețuiește ideile, așa cum îi disprețuiește pe mulți intelectuali francezi (ceea ce e descalificant în mediile academice americane de stânga, unde Sartre și atâția alții, de la Simone de Beauvoir la Pierre Bourdieu, sunt idolatrizați)6; a scris o
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
dării în vileag” a lui Allan Bloom. Imaginea lui Eliade ca „Grielescu” este la fel de răuvoitoare ca portretul-șarjă central: „Grielescu”, dincolo de manierismele, bovarismele geoculturale și galanteriile sale vieux jeu, atașante până la urmă, pe care doar tinerii americani fără cultură (europeană) le detestă (dacă le observă și le înțeleg metatropii culturali), este un savant american de origine română, specialist în mitologie și religie, cu un trecut politic reprobabil (legionar, chiar nazist) de care nu s-a delimitat niciodată, deși frecventează evrei („Abe” sugerează
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sale17. Saturate de tema familiei nefericite, romanele lui Bellow, chiar și capodoperele sale, propun un fel de viziune hobbesiană a lumii: un bellum omnium contra omnes, desfășurat mai ales la nivel microsocial și în special în cadru domestic. Părinții se detestă și se luptă continuu cu copiii (bunicii, mătușile și unchii sunt excepții solitare), soții se războiesc la infinit cu soțiile, iar prieteniile sunt puține și rare. Atlas a sesizat și a documentat minuțios, poate neîndurător, toate aceste caracteristici. În romanul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
În romanul pe care-l discut, lipsa empatiei lui „Chick” pentru „Abe” este uimitoare: omul „Abe” este aproape un monstru pervers, sclav al unor instincte și pasiuni contra naturii sau cel puțin ridicole. Scriind despre un intelectual pe care îl detești ca om, rămâne posibilitatea de a scrie pozitiv despre ideile sale. Dar nici asta nu se întâmplă în Ravelstein: „Chick” spune după primele cincizeci de pagini că „face tot ce poate cu faptele”, recunoscând că „Abe” „a trăit prin ideile
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pe cititor să retrăiască faptele povestite. Fără sentimentul acesta de puternică verosimilitate a situațiilor, fără participarea intimă a cititorului la problemele dezbătute Într-o lucrare literară, cele mai frumoase concluzii morale rămân scrise degeaba. Pe Mateica și lumea lui o detești și o urăști cu patimă. Și pe măsură ce acțiunea se desfășoară, sentimentul acesta se Întărește, se colorează cu toate nuanțele sale. (Ă). Dar valoarea tipologică a lui Mateica nu stă numai În descoperirea acestor trăsături. Petru Dumitriu reușește să creeze o
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Asta le va împiedica pe furnici să urce pe copaci. Veți repeta operațiunea o dată sau de două ori pe anotimp. În ceea ce privește grădina, siliți furnicile să o apuce pe alt drum decât pe cel pe care o iau de obicei: ele detestă anumite mirosuri puternice, precum cel de mentă, de garoafă de India sau de usturoi. Nu ezitați, așadar să plantați așa ceva! O altă metodă, mai radicală, constă în a utiliza ca insecticid hipocloritul de sodiu sau sucul de lămâie, care le
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
prietenii, vecinii, colegii, copiii, vînzătorii, șoferii de autobuz etc. - În fond, orice persoană Întîlnită În oricare circumstanțe. Toți oamenii cu care intrați În contact de-a lungul vieții vă sînt, Într-un fel, profesori, indiferent dacă-i iubiți sau Îi detestați, iar orice interacțiune poate fi o lecție din care puteți trage anumite Învățăminte, pentru că, din perspectivă sufletească, toate experiențele, plăcute sau nu, contribuie la maturizarea și la evoluția spirituale. Totodată, cunoaștem zicala „Ce ție nu-ți place altuia nu-i
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
savanții excentrici se pot, firește, implica într-un caz sau altul de urmărire a unui criminal, dar nu-și fac niciodată din asta o carieră. În orice caz, nu în viața reală. Ca purtător de cuvânt al autorului, Philip Marlowe detestă snobismul, pentru că doar din pur spirit demonstrativ ar putea cineva să renunțe la un castel pentru a se muta în apartamentul cu o singură cameră în care-și duce zilele aproape orice detectiv care n-a intrat în combinații suspecte
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ratat moral (Chandler, 1977, p. 232). Faptul că autorul joacă cu o asemenea seriozitate rolul de partener al eroului sugerează mai mult decât complicitatea dintre ei. Marlowe are și de ce să fie apărat: evoluția lui dinspre o stângă radical-anarhică (detectivul detestă, în The Big Sleep, și banii, și femeile) spre un conservatorism mai mult decât aurit (care-i va caracteriza viața în Poodle Spring) este, de fapt, evoluția unei întregi societăți. Mândria inițială a lui Marlowe se topește atunci când ajunge, în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
se simte legitimat în încercarea de a-și face propria selecție și a-și arăta propriile preferințe. Stând în fotoliu și urmărind de la distanță tribulațiile detectivului, e firesc să fii atras de alte personaje decât e atras acesta ori să detești pe cu totul altcineva decât detestă Marlowe. Pentru un cititor participativ, restricțiile din această categorie prezintă un avantaj: încurajează la o mobilizare suplimentară, deschizând un dialog în care ți se oferă șansa de a puncta spectaculos. Câți cititori de sex
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
a-și face propria selecție și a-și arăta propriile preferințe. Stând în fotoliu și urmărind de la distanță tribulațiile detectivului, e firesc să fii atras de alte personaje decât e atras acesta ori să detești pe cu totul altcineva decât detestă Marlowe. Pentru un cititor participativ, restricțiile din această categorie prezintă un avantaj: încurajează la o mobilizare suplimentară, deschizând un dialog în care ți se oferă șansa de a puncta spectaculos. Câți cititori de sex masculin ar fi la fel de fermi în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
191). La rândul său, Orrin poartă un nume ce trimite la personajul eschilian Oreste - în acest caz având de a face, cu siguranță, cu o contaminare: piesa celebră a lui Eugene O’Neill (autor pe care, de altfel, Chandler îl detesta!), Mourning Becomes Electra (Din jale se întrupează Electra), trilogia inspirată de Orestia, rescrie aventurile eroului din Antichitate, rebotezându-l „Orrin”. E discutabil în ce măsură asemenea trimiteri afectează problemele de fond (de stil și compoziție) ale romanului. Dar e legitim să presupunem că
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
neagră” vine și o persecută, vrea s-o alunge din pat, s-o arunce în toaletă. Gabrielle explică foarte bine coexistența în ea a unei mame binevoitoare alături de mama „cu fața neagră, tare, tare urâtă”. La întrebarea psihanalistului dacă fetița detestă acest personaj malefic, ea răspunde: „Mama știe bine”, apoi adaugă: „Nu știu ce mi se-ntâmplă. Doamne, sunt alungată din pat de mama neagră și am un pat așa de bun (nice). Nu, Piggle, n-ai un pat bun. Nu, Piggle, n-
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
să refuze construirea acestui centru etc. Raționalizarea justifică aici o atitudine fobică, teama irațională de sida. Mult diferit este tipul de raționalizare propus de Freud pentru a explica anumite puncte din biografia lui Napoleon: Conform ipotezei lui Freud, Napoleon îl detesta profund pe fratele său mai mare, Joseph. Invidia și ura sa s-au transformat apoi în contrariul lor, până la producerea unei adevărate identificări. Iubirea lui Napoleon pentru Joséphine se datora, în opinia lui Freud, prenumelui pe care aceasta îl purta
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]