1,201 matches
-
în devălmășie absolută prin stăpâniri locurești sau stăpânire pe sumă de stânjeni și folosite prin muncă - la satul evoluat - influențat de capitalism, bazat pe diferențieri de avere, populație divizată și categorii sociale divizate (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Regimul devălmășiei absolute prevedea dreptul de folosire directă și egalitară a bunurilor comune de către membrii unei comunități. Devălmășia absolută reprezenta așadar „dreptul oricărui grup familial băștinaș de a folosi produsele naturii pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice chip și fără limită
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la satul evoluat - influențat de capitalism, bazat pe diferențieri de avere, populație divizată și categorii sociale divizate (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Regimul devălmășiei absolute prevedea dreptul de folosire directă și egalitară a bunurilor comune de către membrii unei comunități. Devălmășia absolută reprezenta așadar „dreptul oricărui grup familial băștinaș de a folosi produsele naturii pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice chip și fără limită, prin muncă directă sau prin satisfacerea propriilor nevoi” (Stahl, 1998, vol. II, p. 164). Prin urmare
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
plafonat și egal), pentru a ajunge în final la drepturi inegale în cotă-parte din totalitatea satului devălmaș (Stahl, 1944, p. 323). Modificarea drepturilor de exploatare și acces se făcea în funcție de evoluția sistemului de relații din cadrul satului devălmaș. Pe măsură ce tipul de devălmășie se modifică, regulile și concepția despre proprietate se schimbă și ele. Principiul devălmășiei absolute nu reprezenta un pericol pentru menținerea în stare de funcționare a sistemului de resurse pentru simplul motiv că numărul de exploatatori era redus, cantitatea de resurse
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
din totalitatea satului devălmaș (Stahl, 1944, p. 323). Modificarea drepturilor de exploatare și acces se făcea în funcție de evoluția sistemului de relații din cadrul satului devălmaș. Pe măsură ce tipul de devălmășie se modifică, regulile și concepția despre proprietate se schimbă și ele. Principiul devălmășiei absolute nu reprezenta un pericol pentru menținerea în stare de funcționare a sistemului de resurse pentru simplul motiv că numărul de exploatatori era redus, cantitatea de resurse era mare, iar nevoile de exploatare se reduceau la satisfacerea nevoilor existente în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
necesare obținerii unor terenuri pentru agricultură și creșterea animalelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 215). Odată cu dezvoltarea economică și cu creșterea valorii produselor generate de bunurile comune apare faza de supraexploatare. Dezvoltarea economică aduce după sine și începutul desființării regimului devălmășiei absolute prin apariția încercărilor tot mai dese de ieșire din indiviziune și delimitare a drepturilor de proprietate . În cadrul regimului devălmășiei absolute existau anumite forme incipiente de proprietate asupra unor locuri. Aceste drepturi de proprietate, cunoscute sub numele de stăpâniri locurești
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
creșterea valorii produselor generate de bunurile comune apare faza de supraexploatare. Dezvoltarea economică aduce după sine și începutul desființării regimului devălmășiei absolute prin apariția încercărilor tot mai dese de ieșire din indiviziune și delimitare a drepturilor de proprietate . În cadrul regimului devălmășiei absolute existau anumite forme incipiente de proprietate asupra unor locuri. Aceste drepturi de proprietate, cunoscute sub numele de stăpâniri locurești , nu erau permanente, ci durau doar atât cât teritoriul respectiv era lucrat și producea roade pentru cei care l-au
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în același sens și obligativitatea izlăjirii terenurilor după terminarea culturilor. Voi reveni ulterior la discuția referitoare la regulile de exploatare a resurselor agricole, forestiere și piscicole din satele devălmașe. Unul dintre principiile de funcționare a sistemului de exploatare în regimul devălmășiei absolute era acela conform căruia fiecare poate să folosească, atât cât dorește pentru consumul propriu, principiu generat de abundența de resurse. Dreptul de a folosi teritorii din patrimoniul devălmaș se stabilea în raport cu o serie de principii. După cum am văzut, stăpânirile
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
folosință asupra bunurilor comune în funcție de nivelul contribuției la cheltuielile comune. Aplicarea acestui principiu a atras după sine inegalizarea drepturilor de folosință asupra bunurilor, ceea ce a dus la apariția conflictelor între sate. Ulterior, aceste conflicte se rezolvau prin revenirea la principiul devălmășiei egalitare, care presupune accesul egal al satelor la exploatarea munților în funcție de nevoile ficăruia. Discuția referitoare la modalitățile de acoperire a cheltuielilor în regiunea Vrancea dă o imagine edificatoare asupra relației existente între regulile operaționale, cele de alegere colectivă și cele
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
colectivă în ceea ce privește modalitatea în care fiecare sat contribuie la cheltuieli. Decizia luată la nivelul alegerii colective se repercutează asupra interacțiunilor ce au loc la nivelul operațional. Satele își puteau inegaliza drepturile de folosință asupra bunurilor producând dezechilibre în funcționarea sistemului devălmășiei absolute și egalitare. Reacția actorilor care interacționează la nivelul operațional a dus în final la modificarea regulilor stabilite la nivelul alegerii colective . Inițial, drepturile exploatatorilor se manifestau asupra întregii proprietăți devălmașe, fiecare având un drept de exploatare echivalent nevoilor propriei
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
exploatatorilor se manifestau asupra întregii proprietăți devălmașe, fiecare având un drept de exploatare echivalent nevoilor propriei gospodării. Acest tip de drept era peste tot hotarul. Drepturile peste tot hotarul erau acordate prin simpla apartenență la obște; abia în momentul disoluției devălmășiei au apărut drepturile izvorâte din contractele de vânzare-cumpărare. Apariția drepturilor de proprietate prin vânzarea și cumpărarea de teren a dus la proporționalizarea drepturilor comune cu cele private. Cu alte cuvinte, dimensiunea dreptului de proprietate asupra pământului influența dimensiunea dreptului de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
private. Cu alte cuvinte, dimensiunea dreptului de proprietate asupra pământului influența dimensiunea dreptului de folosință a patrimoniului devălmaș. Așa cum se poate însă observa ușor, aceste drepturi izvorâte din contractele de vânzare-cumpărare intrau în contradicție cu sistemul de drepturi caracteristic regimului devălmășiei absolute. 3.4. Reguli de guvernare a resurselor comune în satele devălmașe Am văzut că principala regulă care stabilește dreptul de utilizare a proprietății comune în regimul devălmășiei absolute este regula distribuirii egalitare a dreptului de folosință a proprietății în conformitate cu
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
contractele de vânzare-cumpărare intrau în contradicție cu sistemul de drepturi caracteristic regimului devălmășiei absolute. 3.4. Reguli de guvernare a resurselor comune în satele devălmașe Am văzut că principala regulă care stabilește dreptul de utilizare a proprietății comune în regimul devălmășiei absolute este regula distribuirii egalitare a dreptului de folosință a proprietății în conformitate cu nevoile gospodăriei. Voi discuta în cele ce urmează despre regulile care stabilesc cine și în ce măsură are dreptul să participe la exploa tarea bunurilor. În studiul lui Stahl (1998
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Influența asupra nivelului operațional a contractelor de vânzare-cumpărare consta în apariția posibilității de pătrundere a nebăștinașilor în obște. Pătrunderea acestora a schimbat însă, după cum voi arăta mai jos, stimulentele de acțiune ale indivizilor și a afectat echilibrul existent în regimul devălmășiei absolute. În regimul devălmășiei absolute avem de a face cu dreptul de uz asupra bunurilor, dar nu și cu drepturile de proprietate individuale transmisibile. Pe măsură ce devine posibilă tranzacția cu terenuri, sub influența Codului civil, drepturile se individualizează și devin transferabile
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a contractelor de vânzare-cumpărare consta în apariția posibilității de pătrundere a nebăștinașilor în obște. Pătrunderea acestora a schimbat însă, după cum voi arăta mai jos, stimulentele de acțiune ale indivizilor și a afectat echilibrul existent în regimul devălmășiei absolute. În regimul devălmășiei absolute avem de a face cu dreptul de uz asupra bunurilor, dar nu și cu drepturile de proprietate individuale transmisibile. Pe măsură ce devine posibilă tranzacția cu terenuri, sub influența Codului civil, drepturile se individualizează și devin transferabile. De asemenea, apar probleme
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cel silvic și cel civil. Interzicerea accesului la beneficiile comune a celor din afara obștii avea scopul de a limita posibila suprapopulare, care ducea la supraexploatarea resurselor comune. În spațiul românesc, nivelul demografic era redus, iar supraexploatarea, în faza inițială a devălmășiei, apărea doar în raport cu anumite părți din sistemele de resurse mai productive. Locurile erau evaluate în funcție de calitatea lor pentru anumite activități agricole și de pășunat. Terenurile mai rodnice sau mai folositoare din punctul de vedere al creșterii animalelor erau cele mai
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
făcea să se distrugă mai mult decât era nevoie. Acest lucru era oarecum normal dacă luăm în considerare faptul că pădurea era percepută ca o resursă foarte mare în raport cu nevoile pe care le aveau consumatorii. Pădurea era folosită conform principiului devălmășiei absolute de către toți țăranii, după puteri și nevoi. Folosirea pădurii pentru activitățile agricole și de creștere a animalelor presupunea efectuarea unor defrișări. Deși tehnicile folosite pentru defrișare erau rudimentare, totuși pădurea nu a fost distrusă până în momentul defrișărilor realizate de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Odată cu apariția unor reguli constituționale privitoare la exploatarea pădurii, incendierea și dărâmarea nu au mai fost permise. Dreptul de tăiere a lemnului și cel de păscut al vitelor în pădure erau drepturi devălmașe tradiționale. În mare parte, pădurile erau în devălmășie, însă existau și păduri care se aflau în exploatarea privată a unor boieri. Pe aceste terenuri, accesul turmelor pentru pășunat era interzis; doar în condiții de secetă această interdicție era ridicată. Regula care consfințea ridicarea interdicției de păscut pe timp
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
copacul din rădăcină” (Stahl, 1998, vol. I, p. 241). În cazul pădurilor, diferențierea între regulile formale și cele informale a avut efecte majore asupra modului de exploatare și menținere a resurselor. La nivel operațional, regula de exploatare era cea specifică devălmășiei absolute. Pădurea putea fi exploatată de oricare dintre membrii acceptați de comunitate, în funcție de puterile și nevoile pe care le avea. Odată cu apariția reglementărilor de la nivelul constituțional, dreptul de exploatare a pădurilor se extinde și la nebăștinași. Sub protecția Codului civil
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
dreptul de exploatare a pădurilor se extinde și la nebăștinași. Sub protecția Codului civil, aceștia pot să cumpere terenuri și drepturi de exploatare a bunurilor comune alături de băștinași. După ce cumpărau drepturile, nebăștinașii treceau la exploatarea pădurii în concordanță cu principiile devălmășiei absolute. Exploatarea după putere și nevoi devine astfel un principiu care duce la inegalizarea drepturilor. Puterile acaparatorilor erau direct proporționale cu capacitatea de a folosi tehnici avansate de tăiere a pădurii, iar nevoile erau direct proporționale cu nevoile pieței libere
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
ca obiect aceste drepturi (Stahl, 1998, vol. II, p. 196). Noile reglementări s-au repercutat și asupra modului de organizare a obștii. Votul în adunare devine cenzitar, ceea ce dă o putere mai mare celor care au interese în distrugerea regimului devălmășiei absolute. Diferențiarea drepturilor și caracterul cenzitar al votului în obște au permis exercitarea controlului de la nivelul constituțional asupra celui al alegerii colective și, implicit, asupra celui operațional. Odată cu adoptarea noilor reguli formale se putea recurge la ieșirea din indiviziune și
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
eventualele tentative de încălcare a obligațiilor. Stimulentele de a trișa și a încerca să-și maximizeze avantajele în detrimentul celorlalți erau mari, dar costurile asociate nerespectării regulilor erau aproape inexistente. Ca și în cazul pădurilor, izlazul putea fi exploatat după regulile devălmășiei absolute, permițându-se posibilitatea oricui de a-l folosi după nevoi și putere. Pe lângă regula de acces specifică devălmășiei, în cazul izlazului mai exista o regulă, ce consta în obligativitatea de a plăti o dare proporțională cu numărul de vite
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
erau mari, dar costurile asociate nerespectării regulilor erau aproape inexistente. Ca și în cazul pădurilor, izlazul putea fi exploatat după regulile devălmășiei absolute, permițându-se posibilitatea oricui de a-l folosi după nevoi și putere. Pe lângă regula de acces specifică devălmășiei, în cazul izlazului mai exista o regulă, ce consta în obligativitatea de a plăti o dare proporțională cu numărul de vite (Stahl, 1998, vol. II, p. 166). Izlazul colectiv era folosit de toți membrii comunității pentru a obține hrana animalelor
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
impunerea unor interdicții (păscutul porcilor, caprelor). De asemenea, cei fără vite aveau în continuare drept la izlaz, însă erau despăgubiți de către ceilalți (Stahl și Serafim, 1939). În cadrul sistemului proprietății devălmașe, un rol aparte îl dețin terenurile agricole. În faza de devălmășie totală, loturile agricole pot fi considerate ca parte a proprietății comune, deoarece aceste loturi apar pe anumite țineri private care aduc doar un drept de uzufruct, și nu unul de proprietate. După terminarea ciclului agricol, terenurile trebuie să fie supuse
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
supuse procesului de izlăjire și să reintre în circuitul uzului comun ca pășuni colective. Munca în agricultură era dificilă și presupunea un efort colectiv al mai multor indivizi care exploatau terenurile. Defrișările și desțelenirile erau făcute după principiile caracteristice regimului devălmășiei absolute. Astfel, fiecare avea dreptul să taie pădure în funcție de nevoile sale gospodărești. După defrișare, terenul era lucrat de membrii unei familii și devenea proprietatea acesteia până în momentul strângerii recoltei. Exploatarea terenurilor agricole depinde de nivelul dezvoltării economice și de modul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și este delimitată clar în timp. „După vinerea mare, după 14 octombrie și primăvara, ține izlăjitul până la Sf. Gheorghe.” (Stahl, 1998, vol. I, p. 278). Distribuțiile de loturi agricole în țarini: terenurile cu valoare economică ridicată sunt scoase din regimul devălmășiei și trecute în regimul țarinei. În cadrul țarinei, terenurile erau lotizate și împărțite în mod egal tuturor celor îndreptățiți. Pentru a putea proteja țarina de eventualele pătrunderi ale vitelor, aceasta era înconjurată cu un gard. Ridicarea gardului presupunea o acțiune colectivă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]