1,009 matches
-
ne-întîmplat. Iată-ne astfel confruntați cu un nod gordian paradoxal al identității europene: dezbinările și conflictele sînt cele care au stat la baza diversității culturale, devenită componentă a identității europene. În concluzie, identitatea noastră și unitatea noastră europeană provin din dezbinare și conflict. Am făcut astfel o binecuvîntare din blestemul nostru originar, însă am păstrat și blestemul însuși, statul-națiune, nu sub forma sa paranoică ce dezlănțuie războaie, ci sub forma sa de suveran necondiționat, care respinge orice instanță superioară ce ar
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
conștiința a ceea ce leagă originile conflictuale de prezentul solidar, comunitatea de destin actuală poate să retroacționeze asupra trecutului european și să-l facă unul comun. Nu se pune nicidecum problema de a reciti istoria europeană înlăturînd cu candoare războaiele și dezbinările. Este vorba de a rescrie Istoria, așa cum o face fiecare generație, în funcție de experiențele trăite în prezent, care, reproiectate în mod critic asupra trecutului, îl re-elucidează dintr-un unghi nou. Astfel au procedat istoricii Revoluției franceze cînd au perceput și reinterpretat
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a socialismului, apoi a bolșevismului și în sfîrșit a destalinizării. Nouă ne revine, într-un alt mod și în condiții cu totul diferite, sarcina de a retroacționa din prezent asupra trecutului, pentru a afla ce era comun, nu doar în ciuda dezbinărilor și antagonismelor noastre, ci de asemenea și mai cu seamă în ele, și pentru a acorda celor ce pot părea secundare sau neesențiale o importanță și o virtute principale pentru noi. Căci astăzi considerăm fructuoase antagonismele trecutului, pe care cei
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
neesențiale o importanță și o virtute principale pentru noi. Căci astăzi considerăm fructuoase antagonismele trecutului, pe care cei ce le-au trăit le percepeau ca ireconciliabile, dacă nu chiar fatale. Dialogurile și diversitățile, care erau un soi de sub-produse ale dezbinărilor și conflictelor europene, se înfățișează privirii noastre de astăzi ca produse principale. Astăzi înțelegem că Europa s-a creat și dezvoltat datorită faptului că a fost o piață comună culturală milenară și că unitatea culturii europene rezidă în vitalitatea antagonismelor
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
sens Mao, nici un individ nu mai este stăpîn al trăsnetului; la urma urmei, distrugerea ar putea fi cauzată astăzi de o eroare de computer. În ceea ce privește Binele, acesta a devenit complex, de vreme ce poartă în sine un principiu al Răului, și anume dezbinarea, care este numele însuși al diavolului (din grecescul diabolos: ceea ce dezunește). Trebuie să debarasăm dușmanul de tot ceea ce îl localizează și îl individualizează cu precizie, precum și de orice marcă a ticăloșiei flagrante. Mai mult, ne este foarte greu să recunoaștem
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Dar dacă devenim conștienți de paradoxul conștiinței care ne face inconștienți, dacă devenim conștienți de faptul că în noi înșine subzistă și se dezvoltă degradarea somnambulică, dacă rămînem în același timp pe deplin conștienți că pericolul de moarte vine din dezbinarea noastră, atunci descoperim esențialul: dușmanul principal s-a înrădăcinat în noi înșine, este în noi, și este singurul dușman cu care ne putem confrunta direct și pe față. Dușmanul principal se află efectiv în noi: este futilitatea noastră, viața noastră
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
binele și a bloca acțiunea răului. Să-l urmărim, oricât de succint, fiindcă strategia propusă de tânărul istoric e deplin actuală: "Lucrarea înceată în interiorul poporului, concentrarea elementului bun, luminarea părții pasive a națiunii noastre, înțelegerea asupra mijloacelor de îndreptare a dezbinărilor ce ne sfâșie, a relelor materiale și morale ce se lățesc molipsitoare înlăuntrul nostru, iată lucrarea ce este menită a așeza temeliile pe care timpul va ridica odată viitoarea Românie; lucrare înceată, dară nesfărâmată, ca aceea a polipilor ce ridică
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
la lucru, nici o încercare notabilă de a găsi răspunsuri. Din contra, potrivit unei tactici îndelung verificate de istorie, la fel de veche pe cât de blamabilă, puterea a căutat să folosească disensiunile etnice pentru a bloca virtuale solidarități și a stăpâni mai lesne. Dezbinarea națională și socială a fost norma de conduită a trecutului regim, una ale cărei efecte se resimt încă dramatic în anumite zone ale țării. O veche zicală ne previne, din adâncul istoriei, că cine seamănă vânt, culege furtună! Ne găsim
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
diverse mijloace pentru a submina și compromite întreaga operă de reconstrucție. Ei au incitat mai ales grupurile etnice, opunându-le populației majoritare din Republică. Așa-numitele republici găgăuze și nistriene, înfiripate în numele unui principiu detestabil, acela de a stăpâni prin dezbinare, sunt creații ad-hoc, artificiale și primejdioase pentru viitorul țării. Ele au produs deja o stare de tensiune, de agitație și confruntare în zonele respective, tulburând activitatea parlamentului, a guvernului, în genere a puterii de stat, într-un moment când era
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
fi gata a se jertfi, fără gând de răsplată și fără altă laudă decât lauda datoriei împlinite, pentru idealul neamului, atunci va fi adevărata serbare a Unirii de la `59, a acelei minuni pline de înțeles, când pentru întâia dată, după dezbinări de veacuri, românii s-au simțit iar frați de la vodă până la țăran și de la un capăt al românismului până la celălalt" (Scrieri, 1891, p. 107). E un pasaj demn de reținut nu numai pentru autenticitatea avântului său retoric, dar și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
guverna. Ideea libertății este irealizabilă, pentru că nimeni nu știe să se folosească de ea, într-o măsură justă. Ajunge să lași câtva timp poporul să se guverneze el singur pentru ca această autonomie să se transforme imediat în dezmăț. Atunci apar dezbinări, care se transformă foarte repede în lupte sociale, în care Statele se consumă și unde măreția lor se preface în cenușă. Fie că statul se istovește în propriile sale convulsii sau că certurile sale lăuntrice îl lasă la discreția dușmanilor
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
descompunerea sângelui; nu ne mai rămâne decât să așteptăm sfârșitul agoniei lor. Din liberalism s-au născut guvernele constituționale care au înlocuit, pentru creștini, Autocrația salvatoare și Constituția, precum știți foarte bine, nu este altceva decât o școală de discordii, dezbinări, discuții, deosebiri de vederi, de sterpe agitații ale partidelor; într-un cuvânt, este școala care face ca un stat să-și piardă individualitatea și personalitatea. Tribuna, ca și presa, a condamnat guvernele la inactivitate și la slăbiciune: ea le-a
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
pe care nu o putem obține cu guvernanții și reprezentanții noștri. Știți prea bine voi înșivă că, pentru a face posibile astfel de dorinți, trebuie tulburate mereu, în toate țările, raporturile și ale guvernului, spre a obosi pe toată lumea prin dezbinări, prin dușmănie, prin ură și chiar prin martiriu și foame, prin inocularea bolilor, pentru ca creștinii să nu vadă altă scăpare decât de a recurge la suveranitatea noastră deplină și întreagă. Dacă vom da poporului răgaz să răsufle, momentul prielnic nu
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
adevăratul Papă al universului, patriarhul Bisericii internaționale. Dar, atâta timp cât nu vom fi cunoscut tinerimea în noua credință de tranziție, pe urmă într-a noastră, nu ne vom atinge fățiș de bisericile existente, dar vom lupta contra lor prin critică, ațâțând dezbinările. În general, presa noastră contemporană va demasca afacerile de stat, religiile, incapacitatea creștinilor și toate acestea în termenii cei mai necinstiți, pentru a-i ponegri în toate chipurile, cum știe să facă doar rasa noastră genială. Regimul nostru va fi
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
cunoștința unor baptiști aspecte certe ale faptelor sale. Sesizându-se conducerea Comunității Baptiste, aceasta a luat atitudine împotriva lui P.P., în fața adunării credincioșilor de la biserica din A., unde, de asemenea, cel în cauză a provocat o serie de disensiuni și dezbinări în rândul baptiștilor. [...] Ca urmare a măsurii întreprinse de noi, prestigiul lui P.P. a scăzut în masa de baptiși, iar el, tot mai des, își exprimă îngrijorarea pentru situația lui de viitor în cadrul comunității. P.P., în prezent, este cercetat și
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
constă toată puterea sa, și anume, într-o încărcătură miraculoasă de pușcă, în care, între multe alte elemente, se aflau puse si trei sau nouă fire de piper." Piperul se întrebuințează la vrăji și descântece; el este simbolul "urei, certei, dezbinării, răzbunării și a nefericirii [ ... Subclasa următoare se referă la măr, un element pomenit adeseori în basme ca declanșator al nașterii, ce apare în mai multe sintagme: mărul Discordiei, atribuit lui Paris; merele de aur din Grădina Hesperidelor, care sunt fructe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
24 ianaurie 1859, povestea: „Deodată apărură deputații, unii vîrsând lacrimi, alții, cărora nu le era dat să-și exprime emoția prin lacrimi, căutau să arate prin gesturi că erau puternic mișcați; cădeau unii în brațele altora, plângeau în suspine, toate dezbinările păreau uitate”. Entuziasmul Adunării s-a transmis și poporului. La proclamarea rezultatului votului, deputații și publicul din tribună au izbucnit în aplauze furtunoase și în strigăte de bucurie, aclamând Unirea. De altfel, înainte de votare, vestea dublei alegeri se răspândise în
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
perioada 1948-1989. Poate că „Regimul Băsescu”, instalat surprinzător prin ambigua alternanță politică de la sfârșitul anului 2004 și repede compromis - în ciuda popularității relativ stabile a președintelui însuși: un alt paradox al (sondării) opiniei publice - prin bâlbâieli, gafe, erori, extravaganțe geopolitice și dezbinare (toate dând celor care își mai amintesc crizele „Regimului Constantinescu” sentimentul că istoria se repetă), a venit prea târziu pentru a relansa o societate civilă exsanguă, diminuată prin extenuarea veteranilor („revoluția permanentă”, chiar una care reconstruiește capitalismul, nu poate dura
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
tocmai foștii parteneri, aliați și prieteni, precum și „idolii” lor. Din nefericire, deși multiplicarea separațiilor este însăși logica democrației (ne-o reamintește Pierre Manent în frumosul său Cours familier de philosophie politique)4, lipsa mecanismelor democratice complementare o transformă într-o dezbinare fără sfârșit, toxică și nihilistă, profitabilă marilor partide și coalițiilor de mari partide, care „aspiră” și neutralizează ori transmută toate micile grupuri angajate într-un fel de girardiană „violență circulară”. Merită amintită în acest context frustrarea fostului președinte Constantinescu, provenit
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
-se astfel protestantismul care dorea să reformeze biserica din temelii. La rândul ei biserica de răsărit avea să se desfacă într-o serie de structuri ecleziastice naționale, cunoscute ca patriarhii autocefale: greacă, rusă, bulgară, sârbă, română, poloneză, albaneză, iar după dezbinarea imperiului sovietic fiecare națiune ortodoxă din alcătuirea acestuia își va avea propria structură națională adâncind și mai mult fărâmițarea creștinismului. Toate acestea au lovit puternic în dorința mărturisită de Iisus Hristos de a crea o biserică unică și universală, care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
poporul ignorant, care a fost antrenat în disputele religioase ale timpului. Folosind izvoare istorice de primă mână și aplicând propria viziune, Paulescu încearcă să explice declinul bisericii lui Hristos căutându-i cauzele, pe care le găsește în tendințele permanente de dezbinare, încă de la începuturile creștinismului. Aceste tendințe pornesc atât din exterior, dar mai ales din interior, generate în egală măsură de acțiunile interesate de subminare a credinței și de dorința pătimașă de supremație în cadrul bisericii. Încercările schismatice, chiar din timpul vieții
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
au reușit să mențină unitatea bisericii și infailibilitatea Papei până în secolul al IX-lea, când schisma grecească izvorâtă din trufie și mândrie națională împinsă până la naționalism șovin (ca un corolar al patimii de dominație), avea să reușească pentru prima dată dezbinarea bisericii în cea răsăriteană (ortodoxă) cu pretenția că menține dogma creștină în litera ei și cea apuseană (catolică) care pretindea același lucru. Acest proces de dezbinare avea însă să dureze până în secolul al XI-lea (aproape 300 de ani) cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
șovin (ca un corolar al patimii de dominație), avea să reușească pentru prima dată dezbinarea bisericii în cea răsăriteană (ortodoxă) cu pretenția că menține dogma creștină în litera ei și cea apuseană (catolică) care pretindea același lucru. Acest proces de dezbinare avea însă să dureze până în secolul al XI-lea (aproape 300 de ani) cu dispute pe tărâm dogmatic care s-au extins și asupra popoarelor din sfera de influență a fiecărei părți, luând pe alocuri și în anumite perioade note
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
e vreo diferență între sacerdoțiu și imperiu aceasta este în favoarea celui dintâi’. Reacția împăratului a fost una foarte dură, exilându-l pe patriarh în insula Imbros din Arhipelag, unde acesta moare subit în 105. De numele acestui prelat se leagă dezbinarea definitivă a celor două biserici, iar unitatea bisericii creștine nu avea să se mai regăsească nici până în zilele noastre. Încercări de unificare a celor două biserici Cu toate că schisma devenise definitivă, împrejurările istorice ale momentului fac ca cele două biserici să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
unității și universalității sale, biserica pierde în același timp și calitatea de a învăța și a judeca. Pierde în plus și infailibilitatea atât de necesară după cum am văzut pentru guvernarea societății omenești. Biserica occidentală de la schisma grecească la erezia protestantă Dezbinarea creștinismului în cele două biserici a afectat în egală măsură ambele spații creștine. După cum am văzut biserica orientală sfârșește prin a-și pierde autoritatea, fărâmițându-se în mai multe biserici naționale autocefale. La rândul ei biserica apuseană începe treptat să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]