1,677 matches
-
acestea nu ar fi suficiente, războaiele civile cu masacrele lor, au făcut mai multă distrugere decât sabia dușmană. Săracii izraeliți, în comparație cu care Nabucodonosor este numit servitorul lui Dumnezeu (Ier 25, 9)! Cât de nefericiți suntem noi, cei care provocăm atâta dezgust lui Dumnezeu, care prin furia barbarilor și-a dezlănțuit mânia asupra noastră!“. În acest fragment întâlnim un suflet legat de tradițiile trecutului, un susținător al măreției Imperiului roman, care nu era doar o expresie de forță, ci și o emanație
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în gîndirea politică a Europei Occidentale. Jocul este mai puțin nevinovat decît ar părea: în spatele supunerii față de ideologiile occidentale, se profilează umbra unor fundații puternice, legate de partidele germane și distribuitoare generoase de fonduri. În alte părți, e importantă temperarea dezgustului provocat de experiența democrației populare, care a discreditat stînga în Republica Cehă mai mult decît în Ungaria. În definitiv, în cei peste patruzeci de ani de "socialism real" nu a mai rămas nimic din clivajul cel mai important al lumii
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
iute" /113 ÎI.4.d. Semiotica corupției că pasiune anul electoral 2004 /117 ÎI.4.d.1. Corupția (politică) o stare a lucrurilor /118 ÎI.4.d.2. Configurațiile iconice ale actorilor politici și sociali /120 ÎI.4.d.3. Dezgustul stare a sufletului /124 ÎI.4.e. Coduri politice corporale mâna electorală /126 ÎI.4.e.1 Mâna implicare gestuala electorală a lui Traian Băsescu /127 ÎI.5. Dincolo de textele literare /134 Visul fetei de la țară reprezentarea sociosemiotică a realității
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
conceptul de corupție intra în cadrele discursului, producând "un efect de sens" (Greimas, Fontanille [1991] 1997: 17). Operația de aranjare modala a corupției (cauza) în discurs ne ghidează către un alt efect de sens al unei alte pasiuni, si anume dezgustul. b) Pe de altă parte, putem spune că a fost un sentiment subiectiv de repulsie fizică, la simplă percepție vizuală a celor patru postere (FIG.6), astfel atingând starea de dezgust. Influențați de Fenomenologia percepției a lui Merleau-Ponty, Greimas și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
efect de sens al unei alte pasiuni, si anume dezgustul. b) Pe de altă parte, putem spune că a fost un sentiment subiectiv de repulsie fizică, la simplă percepție vizuală a celor patru postere (FIG.6), astfel atingând starea de dezgust. Influențați de Fenomenologia percepției a lui Merleau-Ponty, Greimas și Fontanille ([1991] 1997) consideră că, din punctul de vedere al percepției, lumea este formată din stări ale lucrurilor care se transformă în stări ale sufletului, prin medierea corpului. În FIG.6
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Greimas și Fontanille ([1991] 1997) consideră că, din punctul de vedere al percepției, lumea este formată din stări ale lucrurilor care se transformă în stări ale sufletului, prin medierea corpului. În FIG.6, vom identifica corupția cu starea lucrurilor, iar dezgustul cu starea sufletului, medierea având o dublă natură tactila: corpul explicit al insectelor/ animalelor, care se mișcă pe anumite suprafețe semnificative, și corpul implicit al alegătorilor, care se identifică metonimic cu respectivele suprafețe. ÎI.4.d.1. Corupția (politică) o
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
opri corupția denotativa îl transformă pe subiectul actualizat, care este disjunct de obiectele corupte (șoareci, molii, țânțari și viermi), într-un subiect potențializat sau o ființă a acțiunii, care este capabilă să pună capăt actului distructiv. ÎI.4.d.3. Dezgustul stare a sufletului Metodologia pasiunilor ne permite să analizăm efectul produs asupra spectatorilor prin percepția fizică a configurației iconice. Ne aflăm în fața unei instanțe de dezgust care poate fi definită că "un sentiment de aversiune pentru un lucru sau o
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a acțiunii, care este capabilă să pună capăt actului distructiv. ÎI.4.d.3. Dezgustul stare a sufletului Metodologia pasiunilor ne permite să analizăm efectul produs asupra spectatorilor prin percepția fizică a configurației iconice. Ne aflăm în fața unei instanțe de dezgust care poate fi definită că "un sentiment de aversiune pentru un lucru sau o persoană" (DEX, 1996: s.v.). Această stare poate fi atinsă printr-o mediere corporală, component proprioceptiv (Greimas, Fontanille [1991] 1997: 9), care ne ajută să înțelegem cum
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
interacționează. Sentimentul de aversiune și repulsie stârnit la simplă atingere a unui șoarece, țânțar, vierme sau a unei molii este un marcator al unui spațiu termic al răcelii și respingerii fizice, care devine o dimensiune estetică a unei stări de dezgust și chiar teamă. Cele patru instrumente din subcâmpul din dreapta sunt un argument pentru ideea că trupul uman este disjunct de spațiul obiectiv al României. Această disjuncție volitiva de un teritoriu bine marcat nu trebuie interpretată că o aspectualizare terminativa a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
sale prietene. Impresionat de gestul femeii, care-și punea în joc onoarea de dragul lui, Bizu îi mângâie mâinile "blând, cum nu i le mai mângâiase nimeni", pentru a plânge apoi împreună, ca niște ființe din "același aluat sufletesc", împărtășind deopotrivă "dezgustul vieții". Mulțumită că și-a atins scopul, în drum spre casă Mili rememorează secvențe din întâlnirea abia consumată, impresionată de sensibilitatea bărbatului cu lacrimă ușoară, dar, mai ales, de delicatețea lui (își scosese haina fără s-o jignească detaliu reluat
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de a reinventa trecutul și de a-și alege singur "strămoșii", "modelele" ideale. În consecință, Mili cinstește cu pietate doar amintirea tatălui, care, ca și Luțica, a fost un om puternic, un învingător, fiind nevoită să privească cu un vădit dezgust la existența pur vegetativă, de simplu deșeu uman, a propriei mame, femeie fără personalitate, modelată exclusiv de servituțile condiției biologice. Spre deosebire de Mili, a cărei dorință nerealizată proiectează trecutul (amintirile legate de Luțica) în viitor, mama sa, Raluca, are o memorie
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
carte în mână, personalitatea lui Eminescu m-a covârșit, și am purtat-o în mine din anii tinereții până în anii bătrâneții, ca o licoare prețioasă amestecată în sângele ființei mele morale, îndemn, flacără sfântă, mângâiere și paladiu (s.a.) împotriva imensului dezgust al vieții și al spiritului de procopseală măruntă"104. Care va să zică, pentru amfitrionul de la Sburătorul Eminescu reprezintă, mai presus de orice altceva, un model moral. Abia după aceea, cumva ca o consecință firească, poezia sa va fi celebrată drept o realizare
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dau toată silința să nu neglijez această slujire în timpul căreia observ cât de bine primesc ceea ce li se spune”. În acest caz intervine cel de-al treilea factor psihologic în procesul de învățare: auditorul însuși. În asemenea momente critice de „dezgust, lehamite” râvna celor ce doresc să asculte dezvoltă motivația. Pornind de la acest substrat psihologic, al relației vorbitor-auditor, Fericitul Augustin ajunge la principiul psihologic al catehizării, aplicat cu sobrietate în Răsărit, cu mai puțină sobrietate în apus, și formulat aici în
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
nimicește roadele Duhului Sfânt trebuie eliminată la fel ca și duhul desfrânării, al iubirii de arginți sau al mâniei (cap. 12). Cartea a X-a, în cele 25 de capitole, atacă duhul neliniștii sau acediei pe care Cassian il numește ,,dezgustul sau neliniștea inimii” și care este un ,,vrăjmaș mai înverșunat, obișnuit celor ce trăiesc în pustie”. Sfântul Cassian, ca și marii asceți: Evagrie, Nil, Issac, Sirus și Ioan Scărarul păstrează numele grecesc de acedia al celui de al șaselea păcat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în măsura în care pare a fi fost sursa principală a dezvoltării celorlalte idei, după cum sugera însuși Maurras: "analizând erorile literare ale romantismului, am fost forțați să recunoaștem greșelile politice și morale ale unui stat implicat într-o revoluție"246 Cu alte cuvinte, dezgustul pentru ceea ce era considerată drept barbaria epocii anterioare a dus la căutarea ordinii, mai întâi în artă, apoi în restul societății. Ordinea este, de altfel, un principiu director pentru Maurras, transformându-l în criteriu estetic: nu poate exista frumusețe fără
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
al XVII-lea era într-o concordanță perfectă cu timpul și mediul său. Or, neoclasicismul promovat de Acțiunea franceză presupune o ruptură de prezent, o neîncredere în forțele acestuia de a crea o mișcare la fel de puternică, sentimentele dominante fiind de dezgust față de realitățile contemporane și de nostalgie față de trecut. În acest sens, mișcarea de la începutul secolului al XX-lea a vizat, mai mult, o acumulare de negații, fără a reuși să construiască nimic în loc. Ilustrativ în această direcție este faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mai profunde depresii. Într-o lucrare publicată în 1973, care a stârnit numeroase controverse și proteste, filozoful american William W. Bartley vede în starea sufletească sumbră a lui Wittgenstein din această perioadă în primul rând expresia sentimentului de vinovăție și dezgust față de sine pe care el l-ar fi resimțit după ce ar fi frecventat, în toamna lui 1920 și în primăvara lui 1921, anumite medii homosexuale ale Vienei. Dacă ținem seama însă cât de mult depășeau exigențele față de sine ale lui
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de nedreptate, se descurajează, capătă apatie față de obiectul respectiv. "Mi se întâmplă de multe ori să fiu nedreptățit și-mi pare foarte rău când se întâmplă aceasta. Mă face să nu mai muncesc și mă descurajează. După aceea, mă apucă dezgustul și nu mai învăț ca înainte la acel obiect". (clasa a IX-a). c) O atitudine corectă în asemenea situații, manifestă acei elevi care dovedesc o înțelegere superioară a semnificației notei: "La o oră de chimie mi s-a părut
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
respingătoare, cutremurătoare, odioase, de coșmar, revoltătoare, fetide, oribile, abominabile, odioase, grotești. Apar personaje scîrbavnice, monstruoase, scîrboase, spurcate, indecente, hi-doase, murdare, înspăimîntătoare, abjecte, oripilante, nesuferite, dezgustătoare, repulsive, ignobile, schimonosite ș.a.m.d. Aproape toate sinonimele adjectivului "urît" implică o reacție de dezgust, repulsie, oroare și teamă. Aici lucrurile stau și nu stau diferit de la o cultură la alta (de exemplu, la une-le popoare prin rîgîit se mulțumește pentru ma-să), putînd vorbi, cred, despre un "urît obiectiv, universal". La fel cum frumosul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nu alta...), predestinare pentru sinucidere (ce dovezi mai există în afara sfintelor alegații ale perfidului Ieronim, ucigaș-șef?), deliruri melancolice (care-s simptomele reperabile în existența lui? unde? și când?), culpabilitate de origine sexuală (impotența terapeutului proiectată asupra pacientului! ceva clasic...), dezgust față de viață și tulburări psihice (diagnosticate la douăzeci de secole distanță, fără nicio mărturie despre ceea ce a fost viața cotidiană a filosofului! bravo...). Acest medic descins parcă din comediile lui Molière brodează 350 de pagini pe această canava de student
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
antrenament în identificarea soluțiilor și deciziilor concretizabile în demersuri teoretice și practice; f) persistența existenței unei mentalități învechite chiar în rândul persoanelor tinere, conform căreia, în etapa actuală, este de preferat o neimplicare în viața politică românească; g) identificarea unui dezgust, a unei dezamăgiri a tinerilor (studenți și absolvenți) din facultățile umaniste (Drept, Istorie, Sociologie, Psihologie) față de tentația unei cariere în politică și diplomație. Explicația mai profundă a acestor atitudini, chiar reprezentări sociale, este aceea reliefată de microcercetări psihosociologice manageriale, evidențiind
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sunt considerate, în general, pozitive (amuzament, altruism, venerație, calm, confort, mulțumire, încredere, dorință, satisfacție, euforie, extaz, bucurie, mulțumire, gratitudine, surpriză, fericire, speranță, bunătate, dragoste, răbdare), altele negative (agitație, furie, angoasă, amărăciune, tristețe, plictiseală, confuzie, depresie, durere, milă, nervozitate, dezamăgire, nemulțumire, dezgust, stânjeneală, invidie, teamă, singurătate, frustrare, durere, vinovăție, umilință, gelozie, remușcare, [auto]compătimire, egoism, ură, rușine, îngrijorare), altele mixte (acceptare, trac, dor, modestie, nostalgie). Dintre acestea, cinci sunt considerate emoții de bază, primare, în sensul că se regăsesc la toate populațiile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
auto]compătimire, egoism, ură, rușine, îngrijorare), altele mixte (acceptare, trac, dor, modestie, nostalgie). Dintre acestea, cinci sunt considerate emoții de bază, primare, în sensul că se regăsesc la toate populațiile și intră în structura unor emoții complexe: furia, frica, tristețea, dezgustul, fericirea. Diagrama de mai jos prezintă principalele emoții, gradele în care se manifestă și relațiile dintre vecinătăți. INCLUDEPICTURE "http://fergus.files.wordpress.com/2006/11/plutchikfig 6.gif" \* MERGEFORMATINET Fig.7 (Sursa: HYPERLINK "http://fergus.files.wordpress.com/2006/11
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
evită să exprime emoții negative în fața copiilor. Cuvintele care exprimă diverse emoții cunosc o variație culturală ce reflectă diferențe de natură sociopsihologică (vezi capitolul 3, „Emoția”). Totuși, dintre numeroasele emoții identificate, șase sunt considerate în mod curent emoții universale: furia, dezgustul, teama, bucuria, tristețea, surpriza, disprețul (Ekman, 1973; Ekman, 1987). SHAPE \* MERGEFORMAT SHAPE \* MERGEFORMAT SHAPE \* MERGEFORMAT SHAPE \* MERGEFORMAT SHAPE \* MERGEFORMAT SHAPE \* MERGEFORMAT SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 18 (Sursa: www. images.encarta.msn.com/.../pho/t629/T629002A.jpg) Aceste emoții sunt considerate universale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de la pasiunea nebună la dragostea profundă. Expresiile în care apare cuvântul inimă pot fi de o mare utilitate pentru a putea pătrunde semnificația visului, scenariul putând să ghideze alegerea direcției interpretative. Între altele, putem nota: - «a-l durea inimaă, indicând dezgustul și repulsia; - «o inimă de aură, «a-și pune inima pe tavăă simbolizând generozitatea, compasiunea, empatia; - «o inimă de piatrăă, «o inimă de gheațăă, «fără inimăă, exprimând insensibilitatea, indiferența; - în sfârșit, «a fi în inima a cevaă, adică a ocupa
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]