422,301 matches
-
Nouvelle Encyclopédie de Bioéthique, Editions De Boeck Universite, Bruxelles, 2001, p. 15. footnote>. A pune capăt intenționat unei sarcini, în orice moment al ei, înseamnă, din punct de vedere tehnologic și științific, a distruge o persoană umană în curs de dezvoltare. Oamenii de știință serioși și corecți recunosc că nu există un anumit moment în evoluția intrauterină care să fie considerat ca început al vieții copilului, ci, dimpotrivă, ei susțin că ceea ce se întâmplă după fecundare (divizarea celulelor, specializarea lor etc.
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
-lea preciza: Biserica este chemată să arate tuturor, cu cea mai clară și puternică convingere, voința ei de a promova cu orice mijloace viața umană și de a o apăra împotriva oricărei uneltiri la ființa ei, în orice stadiu de dezvoltare s-ar afla.<footnote Papa Ioan Paul al II-lea, Exortația apostolică despre obligațiile familiei creștine în lumea de astăzi, Familiaris Consortio, Edit. Presa Bună, Iași, 1994, p. 40, apud Pr. Prof. Dr. Anton Moisin, op. cit., p. 10. footnote> Referindu
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
planuri diferite: psihic, fiziologic, spiritual, relațional și sexual<footnote Ibidem, p. 79 și 127; Luci Freed, P. Y. Salazar, op. cit., pp. 42-51. footnote>. Pe plan psihic are următoarele efecte: cognitive: dorința de a cunoaște cât mai multe despre sarcină, despre dezvoltarea fătului, despre procedeele folosite în practica avortului, încercarea de a se dezvinovăți manifestată prin lupta împotriva avortului (sau, dimpotrivă, pentru avort), convingerea altor femei să renunțe la avort (sau să recurgă la avort), scăderea capacității de concentrare, lipsa perspectivelor, tendințe
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
celulei unite, a zigotului pe care îl duc la moarte. Mijloacele contraceptive nu urmăresc altceva decât să împiedice întâlnirea dintre spermatozoid și ovul sau să determine modificări ale învelișului uterului pentru a nu fixa sarcina. Unele contraceptive împiedică apariția sau dezvoltarea unei sarcini, altele acționează direct asupra zigotului, împiedicând nidarea de pereții uterului (spre exemplu steriletul). Chiar dacă nu s-a implantat în uter, embrionul este totuși viață și avortul este deci o crimă, pentru că, așa cum susține Biserica și majoritatea medicilor responsabili
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
momentul concepției, atunci când spermatozoidul se unește cu ovulul pentru a forma o celulă mai mică decât o granulă de sare. Noua viață a moștenit 23 de cromozomi de la fiecare părinte, în total 46. Această celulă conține tiparul genetic complex al dezvoltării umane - sexul copilului, culoarea părului și a ochilor, înălțimea, nuanța tenului. În zilele 3-4, oul fecundat ajunge prin trompe în uter, se implantează aici și începe să se hrănească. În zilele 10-14 își face semnalată prezența, oprind menstruația mamei. Fiziologul
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
în momentul fecundației, când se produce unirea principiului spiritual cu cel material. Deci a pune capăt intenționat unei sarcini, în orice moment al ei, înseamnă, din punct de vedere tehnologic și științific, a distruge o persoană umană în curs de dezvoltare. participarea, atât a preotului cât și a credincioșilor, la evenimente publice organizate de asociațiile mai sus menționate pentru apărarea vieții, care să culmineze cu o manifestare de stradă. altă soluție ar fi ca toți să iubim copiii și să facem
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
se axează pe identificarea și managementul adecvat al acestei patologii, singure sau concomitente cu o afecțiune endocrinologică. Înțelegerea patofiziologiei va ajuta clinicianul nu numai să identifice cauza și să prescrie cel mai bun tratament, dar mai ales să anticipeze utilitatea dezvoltării noilor terapii. Ca în orice boală, medicul trebuie să judece individual fiecare dintre aceste cazuri sofisticate de pacienți, pentru a lua cea mai bună decizie.
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
primit în sfârșit atenția pe care o merită. Ele justifică titlul de „Părinte al misticii”, care a fost conferit acestui mare capadocian. În timp ce fratele său Vasile era legiuitorul pentru ascetismul răsăritean, iar sora sa Macrina juca un important rol în dezvoltarea comunităților pentru femei, Grigore a suplimentat eforturile fratelui și surorii sale cu o învățătură asupra spiritualității. Vasile a oferit monahismului răsăritean organizarea, iar Grigore i-a inspirat prezentarea religioasă caracteristică. Așa cum sublinia și părintele profesor Ioan G. Coman în manualul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
footnote>. Mark Hart susține că Sfântul Grigorie este mai fundamental preocupat de demonstrarea modului în care „dorința sufletului pentru uniunea cu Dumnezeu poate fi realmente reconciliată cu necesitățile vieții de familie și de comunitate, cu condiția înțelegerii adevăratei naturi a dezvoltării spirituale”<footnote Mark Hart, „Reconciliation of Body and Soul: Gregory of Nyssa’s Deeper Theology of Marriage”, în Theological Studies, 51, 1990, p. 451. footnote>. Din multe puncte de vedere, studiul persuasiv al lui John Behr pe marginea operei gregoriene
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
footnote>. Pentru că „orice împărtășire de El nu face decât să ne sporească dorința pentru o împărtășire și mai mare de bunătatea Lui”<footnote Ibidem, P. G. XLIV, col. 777B. footnote>. Dorința miresei „crește pe măsură ce ajunge într-un stadiu superior de dezvoltare”<footnote Ibidem, col. 876B. footnote>. Împărtășirea face ca dorința să fie mai intensă, iar creșterea dorinței este proporțională cu împărtășirea<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 295. footnote>. Dorința nu este satisfăcută niciodată, pentru că obiectul său este infinit. De altfel, nici
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
din poziția de determinant invariabil (substantiv-apoziție, apropiat de valoarea unui adjectiv invariabil) la statutul de substantiv perfect individualizat și utilizabil în orice context (de la ferestrele de tip termopan și ferestrele termopan se ajunge la termopanele familiare). Interesantă este mai ales dezvoltarea unor sensuri metonimice și metaforice ale cuvîntului. Metonimic, termopanul substituie fereastra, în enunțuri cu efect comic produs de contrastul de registre: "Deschide termopanu', iubiiito!" (Crai Nou, 20.05.2005). Metaforic, cuvîntul apare de pildă în titlul unei emisiuni TV (,Termopanele
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
faptul asocierii, în creația lui Schnittke, a acestui „salt înspre polistilistică” cu organicitatea procedurii simfonice, dar și asumarea profundă a simfonismului drept criteriu intrinsec al gândirii și metodei componistice. Șocul contrastului între unitatea organică asigurată prin structurarea procesualității muzicale ca dezvoltare continuă și multitudinea elementelor eterogene inserate în această desfășurare cu funcție de celule generatoare<footnote Acest mod de abordare a citatului ne trimite atât la ideea de celulă generatoare și funcția ei în muzica lui Beethoven, cât și la sistemul de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
culturale și pedagogice s-au concretizat în studii și lucrări de o mare forță prospectivă, cu soluții viabile pentru îmbunătățirea activităților muzicale și de educație, cea muzicală fiind privită ca parte integrantă a culturii generale și cu contribuții notorii în dezvoltarea personalității umane. Este epoca în care Ateneul Român găzduia manifestări muzicale frecventate de elevi și marile orașe ale țării se bucurau de o intensă activitate a formațiilor muzicale școlare: Botoșani, Galați, Sibiu, Piatra Neamț, Craiova, Brașov, Timișoara, Oradea, Arad ș. a. m.
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
populare poate să-nceapă, de nu sub guvernul ăsta (...) sub cel care-o veni” și marele cărturar îi cere un memoriu și un deviz pentru instrumentarul necesar și activitatea următoarelor trei luni<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești; în: Revista de Etnografie și Folclor, București, tom 11, nr. 5 - 6, 1966, p. 175 Revista MUZICA Nr. 1/2012 524; Studiul a fost republicat în: Ciobanu, Gheorghe - Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, vol. II. București, Editura
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
creații populare, ale grupului și ale individului, el „oferă prima explicație sociologică din folcloristica muzicală românească”; - acceptând atât influențele cât și preluările, Breazul afirmă că acestea nu pot altera ființa creației populare<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești; în: st. cit., loc cit.; footnote> ; Fostul discipol suplimentează ulterior profilul mentorului cu alte contribuții la „dezvoltarea folcloristicii românești”: „- abordează, pentru prima dată la noi, problema influențelor și prelucrărilor care preocupă, în prezent, pe unii muzicologi și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și preluările, Breazul afirmă că acestea nu pot altera ființa creației populare<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești; în: st. cit., loc cit.; footnote> ; Fostul discipol suplimentează ulterior profilul mentorului cu alte contribuții la „dezvoltarea folcloristicii românești”: „- abordează, pentru prima dată la noi, problema influențelor și prelucrărilor care preocupă, în prezent, pe unii muzicologi și etnomuzicologi”, admițând împrumutarea acestora „din creația cultă sau a altor popoare”, care nu determină alterarea structurii creației populare, fiindcă poporul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
muzicală, acea critică pe care o putem numi de direcție, deschisă anterior, în domeniul literar de Titu Maiorescu și care se referă la activitatea interpretativă și creatoare, dar și la cea educațională, între acestea găsind legături apte să contribuie la dezvoltarea personalității școlarilor de cele mai diferite vârste. - A conturat datele esențiale ale vieții muzicale din Basarabia și din Bucovina în contextul istoriografic românesc, prin studii speciale consacrate acestora. Interesul lui Breazul pentru folclorul din Basarabia era mai vechi. În 1929
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
sau o perioadă de acumulare de cunoștințe, specializarea fiind înlăturată din preocupările învățământului secundar. Scopul acestui învățământ este «să înlesnească și să asigure trecerea normală de la copil la om. În asemenea împrejurări, învățământul e fatalmente mai mult formal, el ajută dezvoltarea funcțiunilor naturale ale copiilor și îi pregătește pentru specializarea care urmează în școlile superioare. Liceul nu mai e o școală închisă, ci numai o punte de trecere. Rosturile lui sunt precumpănitor educative. Dacă în adevăr liceul trebuie să asigure dezvoltarea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
dezvoltarea funcțiunilor naturale ale copiilor și îi pregătește pentru specializarea care urmează în școlile superioare. Liceul nu mai e o școală închisă, ci numai o punte de trecere. Rosturile lui sunt precumpănitor educative. Dacă în adevăr liceul trebuie să asigure dezvoltarea armonică și complexă a sufletului copilului, atunci muzica este cel puțin tot așa de însemnată, dacă nu mai însemnată chiar, ca matematica sau geologia» (Nae Ionescu)”. Breazul beneficiază apoi de extinderea activității, la de la profesorul de liceu și inspectorul din
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
demersurile sale în ceea ce privește educația muzicală (programe și manuale pentru toate clasele, culegeri de piese muzicale, articole, studii de istoria pedagogiei și a didacticii), reflectă o concepție unitară ce consideră educația muzicală ca o componentă esențială a culturii generale și a dezvoltării personalității elevilor, urmând să se întemeieze pe „trei categorii de bunuri muzicale (...) din care urmează să descoperim și să alegem valorile educative: I - producțiile muzicale ale copilului, II - muzica populară, III - operele de artă muzicală cultă” . Pedagogul sublinia că la
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ecologismul este o nouă formă de milenarism, dar o formă în care, sub pretextul avertismentelor privind degradarea mediului, ni se întreține constant un scepticism fățiș față de capitalism, clasa de mijloc și SUA. Pe scurt, ni se inculcă neîncrederea în binefacerile dezvoltării industriale și ni se insinuează fantasma cîmpenească a unei reîntoarceri salvatoare la mama-natură. Scopul acestei intoxicări propagandistice cu iz ecologic nu poate fi decît unul: distrugerea Occidentului. Cronicarul este perfect de acord că ecologia poate fi manipulată ideologic și preschimbată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
ironică: intenția majoră vizează travestirea, parodia, ironia și excesul. 3. Postmodernitatea hibrida: sunt intenționate efecte de întrepătrundere (metisaj), în special cu muzica din afara sferei artistice europene (de exemplu, muzică pop și “world music”) 4. Postmodernitatea naivă: aceasta nu reacționează la dezvoltarea modernității sau a avangardei, deoarece nu poate sau nu vrea să le recunoască. Drept exemple servesc neo-tradiționalismul și, într-o oarecare, măsura minimalismul. 5. Postmodernitatea decăzuta: aceasta ar putea reprezenta expresia stării amorfe, a proximității față de starea de “rebut”, de
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
prima atestare documentară a satului“. La manifestare sunt invitați toți fiii localității. I. BÎTEA ochi și... urechi l În acest an, U.E. va acorda României fonduri de 162,2 milioane euro pentru susținerea programelor de preaderare în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale l Tarifele la electricitate vor fi majorate, cel mai probabil la sfârșitul lunii august sau începutul lunii septembrie, cu o cotă maximă de 16-18%, iar tarifele la gaz vor crește, de la 1 septembrie, la 110 USD pentru 1 000
Agenda2003-32-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281351_a_282680]
-
1933 și, respectiv, strada Iosif Nemoianu. Este locul în care astăzi funcționează Policlinica de Copii. Noutate transnațională O trecere în revistă a reprezentanților școlii românești de medicină ar consemna, cu siguranță, rolul jucat de frații Minovici, Mina și Nicolae, în dezvoltarea națională a acestei ramuri. Dacă Mina Minovici și-a legat indisolubil activitatea de medicina legală și toxicologie, fratele și cel mai apropiat colaborator al său, Nicolae, a avut preocupări mai... eterogene, îndeosebi în sfera medico-socială: este întemeietorul, în 1934, al
Agenda2003-32-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281352_a_282681]
-
Rus, ministrul administrației și internelor, Vasile Dâncu și Ovidiu Ganț, secretari de stat, Dan Ioan Șipoș, președintele C.J.T. , Gheorghe Ciuhandu, primarul Timișoarei, Norman Walter, consilier al Ambasadei Germaniei la București. În alocuțiunile lor, vorbitorii au subliniat importanța colaborării româno-germane, a dezvoltării relațiilor de afaceri, dar și a altor forme de cooperare. Au fost amintite cele mai recente proiecte susținute de landuri germane în Banat și s-a reliefat importanța menținerii consulatului german din Timișoara, în contextul în care, potrivit ultimului recensământ
Agenda2003-34-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281359_a_282688]