1,723 matches
-
palier obiectiv, independent de palierul conștiinței. Acest palier cuprinde, de asemenea, evidențierea problemelor-cauză: factorii, condițiile care generează problemele-stare. Sunt incluse aici teorii explicative ale fenomenelor negative problematice. O asemenea analiză conferă instrumentul predicției apariției p.s. și a dinamicii lor. 2. Diagnoza formelor de conștientizare a problemelor sociale. Conștientizarea problemelor reprezintă un palier esențial al dinamicii p.s. Acestea nu sunt simple epifenomene, reflectări mai mult sau mai puțin adecvate, ci o parte crucială a procesului de funcționare a sistemelor sociale. Analiza p.s.
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezvoltare socială, are în principal, două direcții de schimbare, și anume: trecerea de la simpla aplicare a legislației de către instituțiile administrației de stat la administrarea pe programe de dezvoltare, concomitent cu derularea procesului de descentralizare în sensul activizării administrației locale în diagnoza problemelor cu care se confruntă, a mobilizării de resurse și a dezvoltării de programe proprii (Zamfir, 2004, p. 15). Paradigma dezvoltării presupune, astfel, identificarea problemelor sociale existente și dezvoltarea de programe pentru a le soluționa. Știința politică s-a îndreptat
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
măsurilor de combatere a acestora. MMSSF și CASPIS au elaborat „Memorandumul Comun de Incluziune Socială” (JIM), document deosebit de util pentru viitoarele politici și strategii de susținere a incluziunii sociale. Rolul acestui document nu a fost doar de a face o diagnoză a problemelor României, ci mai ales de a stabili principale politici sociale pe care Romania trebuie să le aplice în scopul reducerii semnificative a s. și a promovării incluziunii sociale. Tipuri de sărăcie Amploarea s. și necesitatea politicilor sociale adecvate a
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
scăpați-ne de biciul administrației”. Țăranul a devenit „fatalist”, căci e mereu supus abuzurilor, acestea au ajuns „o stare de normalitate”. A defini „răul de căpetenie” al acestei lumi patologice devine preocuparea constantă a ziaristului, obiectul unor numeroase analize sociale. Diagnozele sale constituiau puncte de reper ale programelor organizatorice pe care le propunea. Principala grijă a statului - credea - ar trebui să fie aceea de „a aduce mai degrabă îmbunătățiri în administrație”. Din aceste ameliorări vor decurge apoi efecte benefice pentru unele
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
reprezintă utilizarea unor tehnici specifice de stimulare a creativității: brainstormingul (asaltul de idei), sinectica (bazată pe analogia dintre elemente complet diferite), metoda morfologică (prin care se cercetează totalitatea soluțiilor unei probleme). Problematica Învățării creative se ordonează În jurul câtorva teme esențiale: diagnoza potențialului creativ, tehnica și condițiile exersării, particularitățile individuale. Pentru a realiza o Învățare creativă, trebuie să se țină seama de condițiile specifice unei asemenea Învățări: - ponderea crescută a unor tipuri de solicitări care angajează permanent sarcini de ordin constructiv, de
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Parcurgerea agendei de consultații Stabilirea relației terapeutice Comunicarea în practică medicală este adesea cauza unor disfuncționalități, dar poate deveni resursă de creștere a eficienței și confortului profesional al medicilor, precum și satisfacției pentru pacienți. Utilitatea unor studii / cercetări având drept obiectiv diagnoza serviciilor medicale, ar putea fi regăsita în propuneri de intervenție ameliorativa precum: Dezvoltarea unor programe de training adecvate, elaborarea unor instrumente eficiente în însușirea și dezvoltarea abilităților de comunicare în practică medicală Strategii de intervenție organizațională pentru reducerea efectelor stresului
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
încep în copilărie și că ea poate fi dezvoltată adecvat doar într-o manieră structurată, deliberativa. Interviul structurat Pentru elaborarea cercetării de fata s-a procedat la o culegere de date într-o manieră care să răspundă cerințelor teoretice de diagnoza organizațională. Interviul structurat a folosit la culegerea datelor demografice (vârstă, sex, vechime în munca, specialitate, stare civilă etc.Ă, dar și la identificarea aspectelor apreciate că negative, respectiv pozitive, de către subiecți în ceea ce privește pacienții și activitatea profesională în general (vezi anexă
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
angajatorii din întreaga lume acorda o importanță deosebită în special tipului voluntar al fluctuației personalului. Numeroase studii au dovedit faptul că cel mai bun predictor al fluctuației este intenția de a părăsi organizația. Scopul acestei cercetări este de a realiza diagnoza factorilor care conduc la creșterea intenției angajaților unei organizații din România de a-si caută un alt loc de muncă. În stabilirea planului de diagnoza s-a pornit de la rezultatele obținute prin aplicarea pe 20 de subiecți a unui chestionar
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
al fluctuației este intenția de a părăsi organizația. Scopul acestei cercetări este de a realiza diagnoza factorilor care conduc la creșterea intenției angajaților unei organizații din România de a-si caută un alt loc de muncă. În stabilirea planului de diagnoza s-a pornit de la rezultatele obținute prin aplicarea pe 20 de subiecți a unui chestionar cu întrebări deschise legate de motivele de insatisfacție ale angajaților care i-ar putea conduce la decizia de a-si caută un alt loc de
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
mediul organizațional, sugerează că un factor care conduce la retenția angajaților este percepția lor asupra gradului în care organizația în general și agenții organizaționali în special îi sprijină, le apreciază contribuția și se preocupă de starea lor de bine. Obiectivul diagnozei a fost acela de a vedea în ce măsură acest model este aplicabil și într-o organizație din România și, totodată, de a-l extinde prin introducerea unei noi variabile, suportul perceput din partea departamentului de resurse umane. 1.2. Suportul perceput din partea
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Transition and Consolidation. Baltimore: The Johns Hopkins University Press. Lipovetsky, Gilles. 1996. Amurgul datoriei. București: Babel. Locke, John. 1999. Al doilea tratat despre cârmuire. București: Nemira. Machiavelli, Niccolò. 1996. Principele. În vol. Măștile Puterii, Iași: Institutul european. Marga, Andrei. 2008. Diagnoze: articole și eseuri. Cluj-Napoca: Eikon. McLean, Iain. ed. 2001. Dicționar de politică. București: Universul Enciclopedic. Mungiu-Pippidi, Alina. 2002. Politica după comunism. București: Humanitas. Muscă, Vasile. 1994. Introducere în filozofia lui Platon. Cluj-Napoca: Ed. Dacia. Pasquino, Gianfranco. 2002. Curs de știință
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
se poate realiza prin testele diagnostice (de cunoștințe sau psihologice). Foarte importantă devine, în condițiile derulării Reformei învățământului, diagnosticarea nu doar a achizițiilor informaționale, ci și a capacităților, obligațiilor, atitudinilor, conduitelor elevilor. d) Funcția prognostică Pe baza datelor furnizate de diagnoză, ca urmare a comparării acestora cu cerințele impuse de normative ale Noului Curriculum, evaluarea îndeplinește și această funcție de „pronosticare a nevoilor și posibilităților viitoare ale elevilor sau ale instituțiilor de învățământ”. Funcția prognostică asigură stabilirea zonelor performanțelor viitoare ale elevilor
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
ca el să fie conștient de faptul că s-a construit prin acțiune și implicare, că este dator să depășească mentalitatea de privitor pasiv și are menirea să intervină și să schimbe. Acest crez Îi poate scuza chiar erorile de diagnoză. „Psihologul este un om și un cetățean angajat” - l-am citat din nou pe controversatul Castoriadis, cel care s-a reconstruit de câteva ori În timpul vieții sale, un analist al societății contemporane și al contextului său. El Își asumă proiectul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mai toate instituțiile statului. Orice decizie instituțională este contestată, sfidată, ignorată, persiflată. Instituțiile ignoră oamenii, acționează ca o forță malefică pentru a i umili. O Înțelegere a forțelor instituționale acționează ca o putere care dezumanizează, iată imaginea care răzbate din diagnozele analiștilor politici și din opiniile omului de pe stradă. Nici cei din interiorul instituțiilor nu cred În structurile pe care le slujesc, nu se identifică cu valorile pe care acestea le propun și fac orice pentru a arunca În derizoriu aceste
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
apropiat, trebuie susținut, ajutat, Înconjurat de zidul iubirii noastre Împotriva legii oarbe, a legalismului administrativ absurd, nu-i așa? Un mental colectiv protector pentru ai noștri, o anomie generalizată pentru restul soci etății. Două consecințe grave ar rezulta din această diagnoză. S-a dezvoltat În spațiul mioritic o trăsătură de personalitate care tinde să devină competență națională: „Avem compromisul și adaptarea În sânge”. Avem o gândire socială adaptată din contextul nostru, din realitatea suculentă ce ne Înconjoară, este preferată tranzacția conjuncturală
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
argumentarea; explicarea; atenționarea (prin mesaje scurte, în general); destinderea (gluma, bancul); descrierea; exprimarea emoțiilor, a sentimentelor; sensibilizarea (înrudită, ca efect, cu promovarea); relaționarea (cu o componentă socială accentuată); predicția (date statistice care pot ajuta la luarea unor decizi pentru viitor); diagnoza (are în vedere fapte deja consumate); demonstrația; formarea opiniei (campanii mediatice); Ce observații aveți în legătură cu cele trei imagini? Se poate vorbi de comunicare în toate cazurile? Ce le diferențiază? Termenul a comunica derivă din latinescul communicare, care semnifică a fi
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
nivelul promotorului oferă un semnal pozitiv celulei canceroase și acestea pot fi detectate prin aplicarea tehnicii PCR (modificata astfel încât să se deosebească de tehnica PCR utilizată în detecția mutațiilor) pe baza căreia se poate stabili riscul de a face cancer, diagnoza precoce a cancerului și prognoza acestuia (Wong și colab., 1999; Belinsky și colab., 1998). În prezent, analiza hipermetilării ADN constituie o cale promițătoare în monitorizarea debutului și progresiei maladiei canceroase (Baylin și Herman, 2000). Studiul genelor care sunt silențiate în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
toate celelalte. 2. Competențe pentru profesia de cadru didactic: A. Competențele de bază ale cadrului didactic Acestea sunt derivate din obiectivele, conținutului învățământului și din rolurile/funcțiile cadrului didactic, alcătuind „stratul prim” al formării personalului didactic. - Comunicativitatea - Empatia - Învățarea - Conducerea-analiza, diagnoza, prognoza (planificarea), proiectarea, organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea și decizia - Valorizarea conținutului - Cercetarea și inovarea practicii școlare și extrașcolare - Cunoașterea elevului - Creativitatea B.1. Competențe în specialitate Planul teoretic: - de a asimila conținutul științific, propriu disciplinelor de învățământ predate, și metodele
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
contemporan; - de a înțelege concepția managementului didactic și educațional; - de a înțelege raporturile dintre psihologia pedagogică, didactică și didacticile speciale; - de a asimila teoria și metodologia studierii personalității copilului și a cercetării procesului de învățământ. Planul operațional: - de analiză și diagnoză a stării educaționale a grupului de elevi și a fiecărui elev; - de a analiza și decide, în cunoștință de cauză, modul de aplicare a teoriei psihopedagogice și metodice în situații educaționale specifice; - de a „personaliza” conținuturile în contexte educaționale determinate
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
psihiatrică a zilelor noastre, în domeniul sănătății mintale și al sociologiei se discută mult despre „tulburarea de personalitate”, despre persoane psihopate sau „psihopatie”, persoane anormale, accentuate, deviante, patologice sau cu probleme. Psihiatria cel puțin are de peste un veac această categorie diagnoză ce apare în toate manualele și tratatele, în toate clasificările și sistemele de diagnostic a tulburărilor psihice. Cei ce se ocupă de psihologia persoanei ridică și ei din anumite puncte de vedere problema exagerării unor trăsături, a devianței, anormalității patologice
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nimerite maniere de colaborare a orașului cu statul și cu satul, cu asociațiile, cu toți cetățenii, cu UE. Ei ar trebui să suscite construcția și depunerea de proiecte, să conducă prin proiecte, să aibă competențe manageriale, să conducă pe baza diagnozelor, a studiilor științifice, ca să poată spera în mobilizarea locuitorilor. Primarii trebuie să se întrebe mereu dacă sunt simpli gestionari, simpli mediatori ai mizelor produse de "grupurile de interese" cele mai diverse, dacă sunt garanți ai obiectivelor și activităților împărtășite de către
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Economia informală în România, PNUD și ICCV, 2001; Analiza comparativă a finanțării politicilor sociale: România țări în tranziție, ICCV, 2002; Sărăcia extremă, ICCV, 2003; Poverty Assessment, Banca Mondială-CASPIS, 2003; Evaluarea Venitului Minim Garantat, MMSSF, 2003; Harta sărăciei în România, 2004; Diagnoza locuirii: lipsa unei locuințe și locuirea în condiții precare, ICCV, INS, 2004; Analiza indicatorilor sociali de incluziune socială utilizați de UE, INS-Universitatea București, 2004; Condițiile sociale ale excluziunii copilului, ICCV, 2004; Sărăcie urbană și sărăcie rurală, ICCV, 2004; Sistemul de
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
o editură relevantă de a sistematiza stadiul actual și de a evalua prospectiv evoluția unei discipline care, într-un timp scurt, va deveni un fel de nod interdisciplinar, un cîmp magnetic care va furniza concepte, metodologii și practici fără care diagnoza și intervenția socială vor fi tot mai precare. Volumul de față se străduiește, de asemenea, să cultive o sensibilitate pentru dialogul cu cei diferiți din punct de vedere cultural, care uneori sînt chiar lîngă noi, încurajînd gîndirea critică, refuzul prejudecăților
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Nu în ultimul rînd, în sens larg, găsim utilă parcurgerea sa de către orice practician din zona de competențe a științelor sociale, care este angrenat într-un mediu esențialmente multicultural. Dorim să semnalăm totodată includerea în corpul acestui volum a unor diagnoze românești care operează cu toate reperele teoretice importante ale cărții, precum postulatele psihologiei sociale studiate intercultural sau paradigmele dimensiunilor culturale (propuse de modelele Hofstede, Schwartz sau cel al axiomelor sociale), analizate critic în context autohton. Examinîndu-le, cititorul avizat este invitat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
influențează comportamentul uman, generînd conduite diferite în culturi diferite, situîndu-se epistemologic între psihologia tradițională și antropologia culturală (Segall et al., 1999). Mai mult, ceea ce individualizează lectura științifică proprie psihologiei interculturale este maniera înglobantă, care depășește abordările canonice monodisciplinare. Astfel, o diagnoză eficace a prefacerilor identitare din lumea contemporană trebuie să depășească vechile abordări strict psihologice (P), suficiente sieși, decontextualizate, care explică prefacerile identității numai prin interrelaționarea trăsăturilor de personalitate "universale". Totodată, nu mai sînt îndestulătoare operațional și semantic abordările centrate univoc
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]