3,808 matches
-
de vedere. ― Din păcate. ― O cunoașteți de mult? ― Relativ. Am întîlnit-o în 1965 la Ambasador, cu ocazia unui dejun de afaceri. Maiorul încruntă sprâncenele. ― Dejun de afaceri?! ― N-ați știut că doamna Lupu este una din puținele dumneavoastră specialiste în dialectul tembo-habe? Maiorul simți nevoia să apuce brațele fotoliului. Mărturisi: ― Un amănunt pe care-l ignoram... ― Mi-am dat seama. Doamna Melania Lupu făcea oficiul de translator. ― Cine v-a recomandat-o? ― Nu-mi aduc aminte. Cred că africanii o cunoșteau
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
că soțul meu mi-o reproșa adeseori: "Melania! Casa ar putea lua foc fără ca tu să bagi de seamă". ― Vreți să spuneți că atunci când citiți o carte... ― Dar nu e vorba despre o lectură oarecare, interveni bătrâna. Traduc basme africane, dialectul tembo-habe. ― Tembo-habe? ― Îl vorbiți cumva? Cristescu ridică din umeri: ― Nu... ― Păcat! ― Unde ați avut prilejul să vă specializați? ― Nu este vorba propriu-zis de o specializare. Când mai locuiam încă în casa cea mare, împreună cu soțul meu, țineam în gazdă un
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
dispune de același penel. Maiorul, care în afară de vagi referiri asupra lui Liu Sin și Cio Cio San și-ar fi putut epuiza toate celelalte cunoștințe pe această temă în maximum 15 secunde, oftă: ― Îmi dau seama. Deci, când traduceți din dialectul tembo-habe, vă scapă tot ce se petrece în imediata dumneavoastră apropiere. ― Bineînțeles. Fiecare frază te cucerește. Își repezi din nou ochii în tavan: ― " Voi trimite fulgerul care trece spintecând cerul / Voi trimite tunetul care trece frământând totul / Voi trimite vântul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cade din nori și mătură totul înaintea lui..." ― Vă mulțumesc, doamnă, făcu maiorul râzând. Sânt complet edificat. Mi-ați dat ocazia să ascult lucruri splendide. ― Aceasta a fost din legenda lui Ngurangurane, fiul crocodilului, declară Melania Lupu sufocată de mândrie. Dialectul fan. ― Fără îndoială. Sesizasem chiar o deosebire. Altceva, nu-i așa, decât tembo-habe. ― O să sesizați mai bine în alt fragment. ― Nu vă osteniți, doamnă. ― De ce? Spuneați că vă place. ― Da, dar pentru moment aș prefera să ne întoarcem la vecinii
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
I, iar taberele devin neliniștite. N-au tot vorbit despre refugiați și Israel până acum? Voia ca Davis să-și dea seama că știe codul. Ca orice domeniu, diplomația avea jargonul ei; iar în cadrul acestuia, diplomația Orientului Mijlociu avea propriul dialect. După un an petrecut la o distanță enormă, Maggie spera să poată ține pasul. Au apărut o grămadă de lucrări legate de dreptul la retrocedare, spuse David. Deși, îți dau un sfat: ai grijă să nu te audă nimeni pronunțând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
nou. Prima sarcină era să confirme faptul că acestea erau într-adevăr cuvintele lui Avraam; sensul va veni ulterior. Respiră adânc și fu din nou cuprins de fiori. Textul era în babiloniana veche. Asta, se gândi Guttman, se potrivea: era dialectul folosit cu optsprezece secole înainte de Hristos, când se consideră în general că a trăit Avraam. Se uită din nou la tăbliță. Autorul pomenea numele tatălui său Terah și își numea fiii Isaac și Ismael. Se putea imagina că au mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
au arătat dintotdeauna obiectele atât de vechi. Guttman apropie tăblița de ochi: unghiurile formate de toate liniile acestei scrieri cuneiforme, toate caracterele silabice erau exact cum trebuiau să fie. La fel și exprimarea. Toate expresiile, toate formulările se potriveau cu dialectul și cu momentul istoric: am grăit astfel în fața judecătorilor... Nu existau decât vreo șase oameni în toată lumea care ar fi putut să falsifice un obiect ca acesta - și el, Guttman, era unul din ei. Dar nu avea nici un sens să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Și afară era frig. I-am spus: „Hei, dragă, ai să răcești de moarte dacă porți numa’ jacheta aia strâmtă, plină de găuri.“ Și ea a zis... — Te rog, strigă Ignatius furios. N-am nici un chef să ascult istorioare în dialect. — Ascultă, Ignatius. Femeia aia-mi rupe inima. A zis: „Nu-mi pasă mie de frig, drăguță. S’t-obișnuită cu el.“ Așa-i că-i curajoasă? Doamna Reilly privi emoționată spre Ignatius, ca să vadă dacă-i împărtășește părerea, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
natural - și tehnica” (propoziție formulată prima oară în manifestul revistei Integral). Ambele elemente ale ecuației au un caracter transnațional și un potențial emancipator: „expresia primară”, primitivismul „norodului”, legitimează universalismul dezvăluind fondul comun, transfrontalier, al umanității: „Creațiile norodului n’au cunoscut dialect, ci au tins spre universalitate. De aceea: un idol african seamănă în subtilitate cu o cioplitură românească, un basm românesc cu unul mongol. La mijloc nu e numai migrațiunea de popoare și de legende...”; „O răscruce de ev. Clase descind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ciment. — Așteaptă europencele într-un astfel de loc? Nu-mi vine să cred! E o glumă? întrebă Kanai neliniștit. Se pare că, în sfârșit, începuse să aibă și el o bănuială. — De ce să glumesc cu dumneavoastră? Endō îi vorbea în dialectul Kansai. Femeile sunt chiar aici, în fața dumneavoastră. — ? ? ? — Uită-te la mine. Nu-ți amintești? Nu semăn cu nimeni pe care l-ai cunoscut cândva? Bineînțeles, omul e mort... Un locotenent de marină pe care l-ai omorât. Sunt fratele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
în final, la renumitul vârf Itaya. — Se strânge zăpada aici iarna, nu glumă. Takamori se gândea că i-ar plăcea să vină aici cu Gaston, când o să fie zăpadă. După ce au ajuns la vârful Itaya, numărul pasagerilor care vorbeau în dialectul Tōhoku a sporit simțitor. După Fukushima, cerul s-a mai înnorat. Se vedeau livezi peste tot. Vița-de-vie de pe coama povârnișului atingea înălțimea unui om. Toamna, strugurii reflectau probabil lumina apusului de soare. Castanii, învăluiți în florile lor albe, se remarcau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
hartă. Cred că nu-i prea cunoscut. Când au spus numele hanului unui șofer de taxi pe care l-au luat din fața gării, acesta știa despre ce era vorba. Au urcat în taxi și șoferul le-a vorbit, nu în dialectul Tōhoku, ci în japoneza standard din Tokyo, de care era foarte mândru. — Sunteți din Tokyo, nu? Am locuit și eu în Tokyo. Înțelegeți dialectul Tōhoku? Am avut mult de furcă cu el când m-am mutat aici... Dar au trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
știa despre ce era vorba. Au urcat în taxi și șoferul le-a vorbit, nu în dialectul Tōhoku, ci în japoneza standard din Tokyo, de care era foarte mândru. — Sunteți din Tokyo, nu? Am locuit și eu în Tokyo. Înțelegeți dialectul Tōhoku? Am avut mult de furcă cu el când m-am mutat aici... Dar au trecut cinci ani și acum mă descurc perfect. A început să plouă. Orașul cu multe castele vechi, înconjurat de munți, nu fusese bombardat în timpul războiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Hotelul părea destul de gol. Când i-a condus camerista în camera lor, au luat-o pe niște coridoare întortocheate. Camerele prin fața cărora au trecut păreau neocupate. — Cred că sunteți obosiți după atâta drum. Sunteți din Tokyo? îi întrebă camerista în dialect Tōhoku, împăturind frumos hainele lui Takamori. Era o femeie destul de în vârstă. — Tomoe, de ce nu intri în baie? Eu intru puțin mai târziu. Tomoe s-a conformat sugestiei fratelui ei. Takamori a rugat-o pe cameristă să-l învețe câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
frumos hainele lui Takamori. Era o femeie destul de în vârstă. — Tomoe, de ce nu intri în baie? Eu intru puțin mai târziu. Tomoe s-a conformat sugestiei fratelui ei. Takamori a rugat-o pe cameristă să-l învețe câteva cuvinte în dialectul Tōhoku. După ce a plecat din cameră, Tomoe a văzut că afară încă mai ploua. A intrat în sala de baie și s-a desfătat în voie în apa caldă și limpede, întinzându-și picioarele obosite. După ce l-a învățat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
din cameră, Tomoe a văzut că afară încă mai ploua. A intrat în sala de baie și s-a desfătat în voie în apa caldă și limpede, întinzându-și picioarele obosite. După ce l-a învățat pe Takamori câteva cuvinte în dialectul zonei, camerista s-a retras, lăsându-l să-și tragă sufletul. Takamori și Tomoe ascultau ploaia. Ploua fără încetare. Din când în când se mai ridica la suprafața iazului câte un crap și apoi se scufunda iar. Dincolo de gardul grădinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
-i Înece pe amîndoi, Înainte de a-i lua cu el departe. Strecurîndu-și mîna În aceea a fratelui ei, descoperi petecul de hîrtie pe care pumnul lui Îl ținea strîns. Îl desprinse cu delicatețe și-l despături. Lectura bilețelului scris În dialect breton o Îngrozi: Pentru Marie, Cel de Sus va judeca. Din miezul stîncii sîngele va picura, Iar lumina brusc va apărea. 3 Stéphane Morineau forță mașina de teren 4x4 pentru a depăși mai ușor suta de metri de zonă accidentată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
o asemenea spaimă Încît preferă să tărăgăneze și, pentru a-și păstra cumpătul, se cufundă În citirea biletului. Înălță capul, descumpănit. - Marie... de dumneata vorbește? Și restul ce vrea să Însemne? Întrebă el cu o strîmbătură de scuză. Nu citesc dialectul breton. - Vrea să Însemne că nu e o nici clipă de pierdut! Jandarmul Își duse mașinal degetul arătător la chipiu, fără să se formalizeze nici măcar o secundă că Marie preluase În mod autoritar comanda unor lucruri care Îi reveneau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
aspect fantomatic. Se duse să deschidă tabloul electric, cînd ceva strălucitor Îi atrase privirea pe peretele din fața ei. Lumina deveni brusc mai strălucitoare și niște litere luminoase se iviră net Într-o fracțiune de secundă. Uluită, recunoscu imediat fraza În dialect breton: Pentru Marie, Cel-de-Sus va judeca Din miezul stîncii sîngele va picura, Iar lumina brusc va apărea. TÎnăra polițistă se făcu lividă: și de data asta mesajul Îi era adresat tot ei, personal. Simți aceeași neliniște surdă ca atunci cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
asupra dumitale. - Nu te lăsa Înșelat, replică ea fără menajamente. Dumneata ai nevoie de mine, nu invers. Ca și cum ar fi vrut să-i ilustreze cuvintele, un bătrîn de pe insulă Își făcu apariția aducînd o veste pe care o spuse În dialect breton și care declanșă cîteva gesturi ce păreau a fi semnul crucii, iscînd un val de comentarii printre cei de față: Se trezesc pietrele... Ankou lovește... SÎngele jefuitorilor de corăbii... În alte Împrejurări, Marie ar fi Încercat o răutăcioasă plăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
nu un produs al Închipuirii. - Există Întotdeauna o explicație, replică Lucas, cu o nuanță de iritare. Și am s-o descopăr, chiar de-ar fi să-mi isprăvesc zilele pe mormanul ăsta de pietre și să mă apuc să Învăț dialectul breton. Ryan arătă spre far. - Dacă Îți pot fi de folos În vreun fel, știi unde să mă găsești. Lucas dădu din cap, Îl privi cum se Îndepărtează, Întîlnind din nou căutătura fixă a lui Pierric, și puse mîna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Închipuim că nepotul dumitale și-a pierdut capul, că s-a apărat, că l-a ucis involuntar pe Gildas și că l-a Împins de pe faleză ca să lase să se creadă că a fost un accident... - Dar biletul scris În dialect breton, dar menhirul din care picură sînge? - O punere În scenă menită să Încurce pistele, organizată de el sau de cineva care a decis să-l protejeze. Ca, de pildă, Chantal. Marie dădu ușor din cap, mai degrabă ca să stăvilească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
voia să le lămurească se Întîlneau cu propriile ei Întrebări. Pentru specialistul În crime ritualice, chiar dacă ipoteza amanților nenorocoși stătea În picioare, nu era mai puțin adevărat că Marie se afla În inima Întregii povești. Pescărușul, crabii, biletul scris În dialect breton. Totul Îl readucea mereu la ea, În esență cam asta Îi spusese. - Ești un martor cheie, asta chiar fără s-o știi. Am nevoie de dumneata ca să Înțeleg de ce. În realitate, fie și numai gîndul de a nu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
din pricina mea. Vocea i se frînse. Lucas Începu atunci să-i demonstreze că moartea lui Nicolas, Chantal și Loïc nu se potrivea cu aceea a lui Gildas și Yves. Primii trei nu prezentau Înțepături la degete, iar biletul scris În dialect breton nu fusese găsit asupra lor. Habar n-avea dacă ea Îl asculta sau nu, dar avea sentimentul deznădăjduit că dacă se oprea din vorbă, ea avea să plece. Își expuse atunci pe larg toate argumentele posibile, strălucite, savante, elocvente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
evocă apariția de pe faleză, care părea să Înfățișeze fantoma faimoasei Mary, căreia cineva Îi tăiase gîtul În 1968. Poate că de ea era vorba În biletul lăsat asupra victimelor, și nu despre Marie, ambele nume scriindu-se la fel În dialect breton. În acest caz, acum, cînd uciderea lui Chantal și cea a lui Nicolas erau În mod limpede identificate ca fiind „deșeuri“ pe traseul ucigașului, Însemna că ucigașul răzbuna crima nepedepsită făptuită asupra acelei femei. - Nici Loïc nu avea urme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]