959 matches
-
sau nu funcție sintactică, și după sensul exprimat, sunt: Avram 1997, care nu acceptă existența diatezei reflexive, include verbele reflexive obiective, reciproce, eventive, dinamice și impersonale printre cele de diateza activă, iar pe cele cu sens pasiv printre cele de diateza pasivă, dar nu ia în seamă verbele participative și pe cele posesive. Totodată, consideră că la unele verbe eventive pronumele reflexiv este analizabil (exemplu: "El se îmbogățise"). Gramaticile limbii grecești vechi descriu trei diateze, activă, pasivă și medie, cu morfeme
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
cu sens pasiv printre cele de diateza pasivă, dar nu ia în seamă verbele participative și pe cele posesive. Totodată, consideră că la unele verbe eventive pronumele reflexiv este analizabil (exemplu: "El se îmbogățise"). Gramaticile limbii grecești vechi descriu trei diateze, activă, pasivă și medie, cu morfeme relativ specifice, deși diateza medie și cea pasivă se disting numai la timpurile viitor și aorist. Diatezele activă și pasivă sunt analoge celor din română. Diateza medie cuprinde verbe care corespund unor verbe din
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
ia în seamă verbele participative și pe cele posesive. Totodată, consideră că la unele verbe eventive pronumele reflexiv este analizabil (exemplu: "El se îmbogățise"). Gramaticile limbii grecești vechi descriu trei diateze, activă, pasivă și medie, cu morfeme relativ specifice, deși diateza medie și cea pasivă se disting numai la timpurile viitor și aorist. Diatezele activă și pasivă sunt analoge celor din română. Diateza medie cuprinde verbe care corespund unor verbe din alte limbi ca cele din exemplele următoare, în limba franceză
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
unele verbe eventive pronumele reflexiv este analizabil (exemplu: "El se îmbogățise"). Gramaticile limbii grecești vechi descriu trei diateze, activă, pasivă și medie, cu morfeme relativ specifice, deși diateza medie și cea pasivă se disting numai la timpurile viitor și aorist. Diatezele activă și pasivă sunt analoge celor din română. Diateza medie cuprinde verbe care corespund unor verbe din alte limbi ca cele din exemplele următoare, în limba franceză: În gramaticile practice ale limbii franceze se menționează două diateze. Cea activă este
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
se îmbogățise"). Gramaticile limbii grecești vechi descriu trei diateze, activă, pasivă și medie, cu morfeme relativ specifice, deși diateza medie și cea pasivă se disting numai la timpurile viitor și aorist. Diatezele activă și pasivă sunt analoge celor din română. Diateza medie cuprinde verbe care corespund unor verbe din alte limbi ca cele din exemplele următoare, în limba franceză: În gramaticile practice ale limbii franceze se menționează două diateze. Cea activă este analogă cu cea din gramaticile limbii române. Diateza pasivă
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
viitor și aorist. Diatezele activă și pasivă sunt analoge celor din română. Diateza medie cuprinde verbe care corespund unor verbe din alte limbi ca cele din exemplele următoare, în limba franceză: În gramaticile practice ale limbii franceze se menționează două diateze. Cea activă este analogă cu cea din gramaticile limbii române. Diateza pasivă se formează, pe de o parte în mod analog cu cea din română ("Le" Barbier de Séville "a été composé par Rossini" „"Bărbierul din Sevilla" a fost compusă
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
română. Diateza medie cuprinde verbe care corespund unor verbe din alte limbi ca cele din exemplele următoare, în limba franceză: În gramaticile practice ale limbii franceze se menționează două diateze. Cea activă este analogă cu cea din gramaticile limbii române. Diateza pasivă se formează, pe de o parte în mod analog cu cea din română ("Le" Barbier de Séville "a été composé par Rossini" „"Bărbierul din Sevilla" a fost compusă de Rossini”), pe de altă parte prin două perifraze verbale: "se
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
absenter" „a absenta”, "s’écrier" „a striga”. Cealaltă cuprinde verbe numite în mod ocazional reflexive sau pronominale, care pot avea mai multe sensuri (valori). Cele principale sunt: Alte sensuri: În gramatici ale limbilor sârbă și croată se iau în seamă diatezele activă și pasivă, cele cu pronume reflexiv fiind considerate o categorie aparte, fără a constitui o diateză. Printre acestea se disting: În lucrările mai vechi privitoare la limba maghiară sunt luate în seamă mai multe feluri de verbe, fără a
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
care pot avea mai multe sensuri (valori). Cele principale sunt: Alte sensuri: În gramatici ale limbilor sârbă și croată se iau în seamă diatezele activă și pasivă, cele cu pronume reflexiv fiind considerate o categorie aparte, fără a constitui o diateză. Printre acestea se disting: În lucrările mai vechi privitoare la limba maghiară sunt luate în seamă mai multe feluri de verbe, fără a se distinge terminologic printre acestea diatezele. Acestora le corespund patru feluri de verbe: În unele lucrări mai
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
pronume reflexiv fiind considerate o categorie aparte, fără a constitui o diateză. Printre acestea se disting: În lucrările mai vechi privitoare la limba maghiară sunt luate în seamă mai multe feluri de verbe, fără a se distinge terminologic printre acestea diatezele. Acestora le corespund patru feluri de verbe: În unele lucrări mai recente se folosește termenul „"igenem"” corespunzător exact cu cel de diateză și se încearcă rezolvarea ambiguităților cauzate de caracterul eterogen al verbelor considerate tradițional reflexive. Astfel, Jászó 2007 ia
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
limba maghiară sunt luate în seamă mai multe feluri de verbe, fără a se distinge terminologic printre acestea diatezele. Acestora le corespund patru feluri de verbe: În unele lucrări mai recente se folosește termenul „"igenem"” corespunzător exact cu cel de diateză și se încearcă rezolvarea ambiguităților cauzate de caracterul eterogen al verbelor considerate tradițional reflexive. Astfel, Jászó 2007 ia în seamă trei diateze, precizând că limitele dintre ele nu sunt nete, și în cadrul a două dintre ele stabilește mai multe feluri
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
patru feluri de verbe: În unele lucrări mai recente se folosește termenul „"igenem"” corespunzător exact cu cel de diateză și se încearcă rezolvarea ambiguităților cauzate de caracterul eterogen al verbelor considerate tradițional reflexive. Astfel, Jászó 2007 ia în seamă trei diateze, precizând că limitele dintre ele nu sunt nete, și în cadrul a două dintre ele stabilește mai multe feluri de verbe:
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
Acest articol tratează sistemul verbului în limba franceză, prezentând conjugarea și principalele funcții sintactice ale formelor temporale folosite în limba vorbită contemporană. Verbul francez exprimă aceleași categorii gramaticale ca și cel din limba română, adică diateza, modul, timpul, persoana și genul (masculin și feminin), acesta fiind limitat la modul participiu. Dat fiind că ortografia limbii franceze este în foarte mare măsură etimologică, deci nu redă fidel pronunțarea, în conjugare trebuie să se țină seamă de faptul
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
iar la persoanele I și a II-a, un pronume personal. Singura excepție este cea a modului imperativ, la care pronumele se folosește numai pentru scoaterea în evidență a persoanei. În mod tradițional, în franceză se iau în seamă trei diateze: activă, reflexivă și pasivă. Exemple cu un verb care poate fi la toate trei: La diateza reflexivă, pronumele reflexiv poate fi cu funcție de complement direct ("Il se lave") sau indirect: "Il se reproche une erreur grave" „Își reproșează o greșeală
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
modului imperativ, la care pronumele se folosește numai pentru scoaterea în evidență a persoanei. În mod tradițional, în franceză se iau în seamă trei diateze: activă, reflexivă și pasivă. Exemple cu un verb care poate fi la toate trei: La diateza reflexivă, pronumele reflexiv poate fi cu funcție de complement direct ("Il se lave") sau indirect: "Il se reproche une erreur grave" „Își reproșează o greșeală gravă”. Formele pronumelui reflexiv se văd în tabelul următor. Este caracteristic pentru diateza reflexivă faptul că
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
toate trei: La diateza reflexivă, pronumele reflexiv poate fi cu funcție de complement direct ("Il se lave") sau indirect: "Il se reproche une erreur grave" „Își reproșează o greșeală gravă”. Formele pronumelui reflexiv se văd în tabelul următor. Este caracteristic pentru diateza reflexivă faptul că la timpurile compuse (vezi secțiunea următoare), verbul auxiliar este totdeauna "être" „a fi”. De notat că nu sunt efectiv reflexive toate verbele cu formă reflexivă. Astfel sunt "s’évader" „a evada”, "s’échapper" „a scăpa (de undeva
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
următoare), verbul auxiliar este totdeauna "être" „a fi”. De notat că nu sunt efectiv reflexive toate verbele cu formă reflexivă. Astfel sunt "s’évader" „a evada”, "s’échapper" „a scăpa (de undeva)”, "s’absenter" „a absenta”, care au sens activ. Diateza pasivă franceză are aceeași construcție ca cea din română. Verbul auxiliar este "être". Acesta este cel care se conjugă de fapt, iar verbul cu sens deplin este la participiul trecut, care se acordă totdeauna în gen și număr cu subiectul
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
este la participiul trecut, care se acordă totdeauna în gen și număr cu subiectul. La timpurile compuse, "avoir" „a avea” este auxiliarul lui "être". Exemplu: "L’orateur a été hué par la foule" „Oratorul a fost huiduit de mulțime”. Deoarece diateza pasivă se folosește mai mult în limba scrisă, în cea vorbită este înlocuită de alte construcții. Este foarte frecventă, mai degrabă la persoana a treia, construcția activă cu pronumele nehotărât personal "on", deși în aceasta nu poate fi prezent complementul
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
sens pasiv, ca în română, exprimând un agent nedefinit de persoana a treia. Exemplu: "Aujourd’hui tout se vend sous le même toit dans les hypermarchés" „Astăzi totul se vinde sub același acoperiș, în hipermarketuri”. Tradițional nu se consideră o diateză aparte, dar în franceză există și o construcție factitivă, cu care se exprimă faptul că subiectul pune altă persoană să efectueze acțiunea. Aceasta are ca verb semiauxiliar tot "faire". Exemplu: "Il fait laver sa voiture" „Pune să i se spele
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
cu auxiliarul la timpul simplu respectiv. Forma compusă exprimă o acțiune, un eveniment, existența, o stare, recepționarea pasivă a unei acțiuni exterioare, o transformare etc. anterior celui exprimat de forma simplă corespunzătoare sau altă formă compusă. Distribuția auxiliarelor depinde de diateză: La modul indicativ, în afară de formele numite timpuri, sunt și așa-numite „perifraze verbale” (viitorul apropiat, viitorul apropiat în trecut, trecutul recent și mai mult ca perfectul recent), care plasează acțiunea într-un moment apropiat de momentul vorbirii sau de un
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
în limba vorbită. În afară de acestea se prezintă și indicativul perfect simplu, pentru că de la acesta se formează participiul trecut, folosit și în limba vorbită. Se mai prezintă și participiul prezent, căci de la acesta se formează gerundivul prezent. În principal apare numai diateza activă, dat fiind că formele verbelor active și reflexive, precum și cele ale auxiliarului verbelor pasive sunt aceleași. Ultimele două diateze sunt amintite numai la nevoie. Celelalte forme sunt mai mult sau mai puțin rar folosite sau nu există deloc în
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
în limba vorbită. Se mai prezintă și participiul prezent, căci de la acesta se formează gerundivul prezent. În principal apare numai diateza activă, dat fiind că formele verbelor active și reflexive, precum și cele ale auxiliarului verbelor pasive sunt aceleași. Ultimele două diateze sunt amintite numai la nevoie. Celelalte forme sunt mai mult sau mai puțin rar folosite sau nu există deloc în limba vorbită, unele sunt prezente în limba scrisă, mai ales în cea literară, altele sunt deja și acolo foarte rare
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
canonică tema (reprezentată de subiect) este plasată pe primul loc în propoziție, tematizarea altor părți de propoziție în sensul gramaticii tradiționale, eventual cu toată sintagma lor, se face prin același procedeu. Exemple: Tematizarea se poate realiza și prin transformarea de la diateza activă la cea pasivă: "Pierre accuse Paul" „Pierre îl acuză pe Paul” → "Paul est accusé par Pierre" „Paul este acuzat de Pierre”. În franceză, de exemplu, rematizarea fără scoatere în evidență se face prin plasarea părții respective a propoziției la
Temă și remă () [Corola-website/Science/335021_a_336350]
-
-ód(ik)/-őd(ik)". Sensul lor de bază este reflexiv (de pildă în cazul verbului "mosakodik „a se spăla”), dar pot avea și sens activ (ex. "gúnyolódik „a ironiza”), și sens pasiv ("elintéződik „a se rezolva”), și să exprime și diateza medie ("bánkódik „a fi trist”). Alte afixe polisemice gramaticale sunt, tot în maghiară, majoritatea prefixelor verbale. Prefixul "ki-", bunăoară, provine de la adverbul "ki" „(spre) afară”, având uneori sensul acesta concret și ca prefix: kimegy" „a ieși” (literal „a merge afară
Polisemie () [Corola-website/Science/331285_a_332614]
-
și severă de lichid, acompaniată de hemoragii în țesuturi și tractul gastrointestinal este caracteristică și duce la deshidratare și perturbarea echilibrului acido-bazic. Leziunile histopatologice observate sunt asemănătoare la animalele infectate experimental și la oameni, caracterul lor predominant fiind acela de diateză hemoragică care este extinsă la toate organele.Se observă necroze focale, diseminate în ficat, organele limfatice, splină, rinichi, testicule și ovare. Caracteristice sunt necrozele hepatice, cele mai afectate fiind celulele Kupffer, care conțin niște incluzii virale eozinofile intracitoplasmatice. În focarele
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]