4,059 matches
-
dezvoltarea unei reflecții menite să reducă sau chiar să evite impactul Întâlnirii Între persoane provenind din culturi diferite. Conceptul de „șoc cultural”. Acest concept ilustrează și singur consecințele unor astfel de situații. Abia În anii ’80 și-l va Însuși didactica limbilor străine. După Margalit Cohen-Emerique, acest tip de șoc poate fi definit ca „o reacție de dezrădăcinare, și chiar În mai mare măsură de frustrare sau de respingere, de revoltă și de anxietate ș...ț; pe scurt, o experiență emoțională
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Hymes, unul dintre cei mai distinși reprezentanți ai acesteia, este importantă punerea În evidență a multiplelor reguli care controlează utilizarea limbajului Într-o comunitate dată (Hymes, 1972). În 1992, Geneviève-Dominique de Salins propunea să se aplice această perspectivă și În didactica limbilor vii (În special În cazul francezei ca limbă străină). În Une introduction à l’ethnographie de la communication, autoarea elaborează un proces de descoperire interculturală ce cuprinde trei etape: 1) să scoatem la iveală etnocentrismul latent În fiecare dintre noi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
marcatori pertinenți. Până la urmă, aceste descrieri ar trebui să permită degajarea părții relative a universaliilor, precum și a variațiilor culturale În funcționarea unor astfel interacțiuni (Kerbrat-Orecchioni, 1994). Metoda de Învățare aplicată de Vincent Louis ia drept cadru pedagogic situațiile-problemă. Specialistul În didactică privește situația de comunicare interculturală ca pe un spațiu-problemă, iar interacțiunea ca pe o problemă de rezolvat. La ora de limbi străine, pariul lui „să ne prefacem că”, obsesie a metodei comunicative Încă de la Începuturile acesteia, Își găsește, fără Îndoială
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Books. SECA Jean-Marie (2001), Les Représentations sociales, Paris, Armand Colin. TAGUIEFF Pierre-André (1987), La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, Gallimard. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Devianță, Discriminare, Etnocentrism, Grupuri restrânse (dinamica Î), Instituție, INTERCULTURAL (didactica Î), REPREZENTARE SOCIALĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Primordialismtc "Primordialism" Φ ETNICITATE, NAȚIONALISM Puteretc "Putere" Puterea, remarca Bertrand Russell Încă de la sfârșitul anilor ’30, nu se limitează la exercitarea ei: „producere de efecte căutate”, ea desemnează ă În funcție de intențiile sau de așteptările
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Colin. TAJFEL Henri (1972), „La catégorisation sociale”, trad. fr., in MOSCOVICI Serge (coordonator), Introduction à la psychologie sociale (tom I), Paris, Larousse, pp. 272-302. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Convenții (socio-economia Î), Devianță, Discriminare, Grupuri restrânse (dinamica Î), Instituție, INTERCULTURAL (didactica Î), Marginalitate/marginalizare, PREJUDECATĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Rețeatc "Rețea" Φ Asociație, Convenții (socio-economia Î), CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, Mobilizare Rituritc "Rituri" Termenul denumește, după cum au arătat Îndeosebi James Frazer, Lucien Lévy-Bruhl sau Claude Lévi-Strauss În mai multe lucrări consacrate magiei, mentalității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
misère de la modernité, trad. fr., Montréal, Bellarmin (prima ediție canadiană: 1991). VENNE Michel (2002), Souverainistes, que faire?, Montréal, VLB. Φ CETĂȚENIE, Comunitate, MINORITĂȚI (drepturile Î), NAȚIONALISM, NAȚIUNE, POPOR, Putere, Recunoaștere (politică de Î), Separatism Șoc culturaltc "Șoc cultural" Φ INTERCULTURAL (didactica Î) Ttc "T" Totalitarismtc "Totalitarism" „Totalitarismul are drept obiectiv dominarea totală a omului”, afirma Hannah Arendt. Scurtă și masivă, această frază definește destul de bine miza majoră a unui fenomen specific secolului XX, mai Întâi În Europa, apoi În Asia. ν
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se poate recunoaște; cel de-al doilea indică ceva stabil, recurent, ce justifică participarea lui la producerea și la interpretarea obiectelor semiotice. R. Barthes a stigmatizat atît stereotipul, cît și locul comun din punctul de vedere al utilizării lor în didactică. Studiile despre stereotip se situează fie în domeniul stilisticii, fie în cel al a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, dar și al semioticii, corpusurile de analiză variind
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
primelor două tipuri. Se consideră că revenirea frecventă a acelorași combinații conduce la o stereotipie a exprimării. Despre stereotipii se vorbește în ultimul timp în diverse domenii, de la medicină (stereotipiile de limbaj, de expresie, în boli ca schizofrenia), pînă la didactică sau în orice disciplină care promovează evitarea șablonizărilor. Perspectiva antropologică abordează problema stereotipurilor culturale identificate la nivelul gîndirii, stereotipuri care ar asigura coerența și individualizarea unui grup, social, etnic, a unei comunități culturale, materializate fie în mituri, ca discursuri autoreferențiale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu O. Ducrot) despre argumentare, constituie o lucrare clasică în fundamentarea cunoașterii mecanismelor de realizare a raționamentelor prin intermediul mijloacelor limbii. Alte contribuții notabile vizează studiul semanticii în relație cu nivelele sintactic, lexical, fonetic, teoria stereotipului și funcționarea acestuia în discurs, didactica limbilor etc. Lucrări de referință: (în colab. cu Ducrot, Oswald) L'argumentation dans la langue, Pierre Mardaga, col. "Philosophie et Langage", Bruxelles, 1983; Théorie des topoï, Editions Kimé, Paris, 1995. Michel ARRIVÉ (n. 1936), lingvist și scriitor francez; se remarcă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Questions de narrativité, Université Paul-Valéry - Montpellier III, Montpelier, 1994. Jean-Paul BRONCKART (n. 1946), psiholingvist, colaborator al lui Jean Piaget la "Centre International d'Epistémologie Génétique" de la Geneva; se remarcă prin contribuțiile aduse în domeniile epistemologiei, științelor umane, analiza discursului și didactica limbilor. Titluri de referință: Genèse et organisation des formes verbales chez l'enfant, Mardaga, Bruxelles, 1976; Théories du langage, Mardaga, Bruxelles, 1977; (colab.) Psycholinguistique de l'enfant, Delachaux et Niestlé, Lausanne, 1983; (colab.) Le fonctionnement des discours, Delachaux et Niestlé
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
juca un rol decisiv în domeniu. După criza financiară, hiperinflația și explozia socială din iarna 1996-1997, Fondul Monetar Internațional impune în Bulgaria în iunie 1997 un currency board (sau disciplină financiară severă)40. "Era necesar schematismul sec al programelor F.M.I., didactica "matricelor" cu reformele lor structurale severe, constrângere macroeconomică dură pentru a lansa o timidă apropiere de valorile de bază ale paradigmei de piață" sublinează R. Avramov 41. 2. Clivajul foști comuniști/anticomuniști în peisajul politic bulgar Acesta este clivajul care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
contemporanilor fără să-mi dau seama". Introspectându-se, de-a lungul mai multor ore, cât îi vorbește Doniei, personajul caută să se elibereze de tensiunile acumulate în ultimele luni, pentru că acțiunea propriu-zisă se derulează pe parcursul unei singure luni cât durează "cariera" didactică de profesor suplinitor de țară a lui Daniel Durban, fiind consecința evenimentelor care s-au petrecut cu doar patru sau cinci luni în urmă și care au dus la "continua mea izolare de oameni către care alunecam vertiginos, încât criza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
întreținere se înțeleg cheltuielile efectuate cu soldă, hrănirea, echiparea, cazarea și transportul pe timpul vacantelor, permisiilor, precum și alte drepturi primite de studenți. Articolul 7 Anii de studii din cadrul Facultății militare de educație fizică vor funcționa că formații de bază pentru activitatea didactica de predare, cu un număr minim de 20-24 studenți. Articolul 8 Absolvenților Facultății militare de educație fizică li se acordă diplome de către Ministerul Învățămîntului și Științei în specialitățile urmate. Absolvenții cursurilor postuniversitare organizate de Facultatea militară de educație fizică li
HOTĂRÎRE nr. 317 din 27 aprilie 1991 privind înfiinţarea şi organizarea Facultăţii militare de educaţie fizica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107818_a_109147]
-
post de maestru de balet pentru fiecare club sportiv școlar care funcționează cu secție de gimnastică sportivă fete, având peste trei norme didactice. NOTĂ: La secția de gimnastică ritmica se normează o jumatate de post de corepetitor pentru fiecare normă didactica și o jumatate de post de maestru de balet. E. Club al elevilor și preșcolarilor Corepetitor, coregraf sau altele asemănătoare: - un post pentru câte nouă grupe cu caracter specific; - o jumatate de post pentru fiecare club cu cel puțin patru
ORDIN nr. 3.250 din 12 februarie 1998 privind criteriile de normare a personalului didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121373_a_122702]
-
stabilit prin lege, la care se adauga, potrivit art. 103 lit. f) din Legea nr. 128/1997 , un supliment de până la 10 zile lucrătoare, în funcție de calitatea activității desfășurate. Pentru personalul didactic auxiliar, acesta se efectuează în afară perioadelor de activitate didactica. Numărul zilelor de concediu de odihnă, acordate suplimentar, se stabilește și se aproba anual de către consiliile de administrație ale instituțiilor de învățământ preuniversitar și de către senatele instituțiilor de învățământ superior. 3. Cadrele didactice care au funcționat ca suplinitori (angajați cu
ORDIN nr. 3.251 din 12 februarie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic din învăţământ, emise în aplicarea art. 103 din Legea nr. 128/1997 şi a Hotărârii Guvernului nr. 250/1992 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121376_a_122705]
-
promova învățarea participativa, anticipativa, societala, creatoare; * de a dirija surprinderea problemelor și dezvoltarea lor; * de a dezvolta conținuturile și strategiile de asimilare. B. 2. Competențe psihopedagogice și metodice Planul teoretic: ---------------- * de a asimilă conținutul pedagogiei generale, al teoriei educației, al didacticii cognitive, al managementului didactic și educativ, al psihopedagogiei generale, al psihopedagogiei vârstelor, al psihologiei sociale; * de a realiza sisteme, corelații între conținuturile asimilate; * de a prelucră, transformă, adapta și dezvolta conținuturile prin aplicarea în situații educaționale specifice; * de a înțelege
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
și dezvolta conținuturile prin aplicarea în situații educaționale specifice; * de a înțelege structurarea (geneză) psihicului copilului și al tânărului; * de a înțelege obiectivele învățământului contemporan; * de a înțelege concepția managementului didactic și educațional; * de a înțelege raporturile dintre psihologia pedagogica, didactica și didacticile speciale; * de a asimilă teoria și metodologia studierii personalității copilului și a cercetării procesului de învățământ. Planul operațional: ------------------- * de analiză și diagnoza a stării educaționale a grupului de elevi și a fiecărui elev; * de a analiza și decide
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
conținuturile prin aplicarea în situații educaționale specifice; * de a înțelege structurarea (geneză) psihicului copilului și al tânărului; * de a înțelege obiectivele învățământului contemporan; * de a înțelege concepția managementului didactic și educațional; * de a înțelege raporturile dintre psihologia pedagogica, didactica și didacticile speciale; * de a asimilă teoria și metodologia studierii personalității copilului și a cercetării procesului de învățământ. Planul operațional: ------------------- * de analiză și diagnoza a stării educaționale a grupului de elevi și a fiecărui elev; * de a analiza și decide, în cunoștință
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
disciplinelor prevăzute în planul de învățământ pentru perfecționare. Structura activităților de perfecționare în sesiunile de activități comune este prevăzută în anexa nr. 1, pentru învățători și educatoare, pentru maiștri-instructori și pentru profesori. Activitățile de perfecționare pot fi incluse în normă didactica a cadrelor didactice care le efectuează sau pot fi retribuite în sistemul cumul/plata cu ora, după caz. Pregătirea pentru studiu individual și prin activități comune a cadrelor de conducere, îndrumare și control se realizează în cadrul instituțiilor abilitate în acest
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
alin. (4) lit. a) - f) ale aceluiași articol. ÎI. 3.2. Perfecționarea prin definitivarea în învățământ și prin acordarea gradelor didactice ÎI și I ÎI. 3.2.1. Perfecționarea prin definitivarea în învățământ Perfecționarea cadrelor didactice prin definitivarea pe funcția didactica urmărește consolidarea pregătirii în domeniul specialității, metodicii și psihopedagogiei, precum și dezvoltarea competențelor de a îndeplini cu bune rezultate funcția didactica. Cadrele didactice stagiare trebuie să aprofundeze conținutul de specialitate psihopedagogic și metodic, programele și manualele școlare alternative, să utilizeze strategii
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
didactice ÎI și I ÎI. 3.2.1. Perfecționarea prin definitivarea în învățământ Perfecționarea cadrelor didactice prin definitivarea pe funcția didactica urmărește consolidarea pregătirii în domeniul specialității, metodicii și psihopedagogiei, precum și dezvoltarea competențelor de a îndeplini cu bune rezultate funcția didactica. Cadrele didactice stagiare trebuie să aprofundeze conținutul de specialitate psihopedagogic și metodic, programele și manualele școlare alternative, să utilizeze strategii didactice adecvate fiecărei situații de instruire-educație. Consolidarea competențelor de bază la nivel teoretic și operațional constituie obiectivul prioritar al perfecționării
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
calificativul cel putin "suficient". obținut la aprecierea anuală și la inspecțiile școlare, după caz (anexele nr. 2 și 2 bis). Cadrele didactice, care, până la obținerea definitivării în învățământ, au fost sancționate, nu pot fi propuse pentru acordarea definitivării pe funcția didactica până la ridicarea sancțiunii. Cadrele didactice înscrise la examenul pentru definitivarea în învățământ li se recomandă să participe la sesiunile de activitate comună, în vederea pregătirii pentru acest examen. Cadrele didactice înscrise la examenul pentru definitivarea în învățământ, care nu au putut
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
personalitatea formatorilor etc. Astfel se vor îmbină în mod specific, pentru diferitele situații, metode și procedee, cum sunt: studiul de caz, jocul de rol, criptograma, ideograma, metaforă, metoda topografica, metoda construcțiilor de modele, proiecte, explorarea din unghiuri de vedere multiple, didactica inductiva, metoda obstacolelor, discriminarea sistematică, puzzle, consultarea reiterata, discuția în panel, argumentarea și contraargumentarea, organigrama, grupul de aprofundare profesională etc. Structura activităților: ------------------------ Module-nucleu, unitare (40 de ore) Acestea urmăresc actualizarea (aducerea la zi) cunoștințelor în domeniul respectiv, aspectele metodologice, abordări
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
definitivării în învățământ ori a gradului didactic ÎI pentru cadrele didactice înscrise să susțină aceste examene. Participarea cadrelor didactice la activitățile menționate mai sus este facultativa, cu excepția programelor de perfecționare organizate o dată la 5 ani. Formația de bază pentru activitatea didactica de predare (curs) pentru definitivat și gradul didactic ÎI și perfecționare periodica este de 20-25 de cursanți. Formația de bază pentru seminar este de 10-15 cursanți. Pentru specializările cu număr mic de cadre didactice pe centre de perfecționare unice, pe
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
are o | | vechime efectivă în activitatea de | | predare de ............ ani ............. | | luni .............., zile*). | | | | Inspectoratul școlar de specialitate cu| | probleme de formare continuă | | | | Numele și prenumele ......................| | Semnătură ....................... | | Dată ............................ | | | | | | | FIȘA DE ÎNSCRIERE La probele pentru definitivarea în învățământ în anul (sesiunea) .........., în funcția didactica de**) ...................................................., specialitatea ................................................................., (numele, inițială tatălui, prenumele - cu majuscule) Instituția de învătământ absolvita***) ...................................., cu durata de ....... ani. Specializările obținute prin studii .................. ................................................................................ Promovat examenul de****) ............................ în anul ............, sesiunea ..................... . Stagiul efectiv în activitatea didactica de predare la data înscrierii: .... ani ..... luni ...... zile. Prezentat
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]