1,246 matches
-
și veți afla; bateți și vi se va deschide» (Mt 7,7-8). Din acest stil de viață, odată cu trecerea timpului, nu a schimbat nici măcar o virgulă; în 1932, când Opera Copiilor Buni a fost ridicată la rangul de Congregație religioasă diecezană cu numele de Slujitorii Săraci ai Divinei Providențe, a voit să fie codificată în Constituții. Textul a rămas invariabil și în 1949, când Opera a primit aprobarea «ad septenium» (pentru 7 ani) de la Sfântul Scaun. Și tot așa s-a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Domnului». Spunea cu convingere: «Trebuie să fim catolici. Toată lumea îi aparține lui Dumnezeu. Se stinge o lumină aici, se aprinde acolo». Puțin contează sub ce egidă se pune cineva: într-a sa ori într-a altei Congregații religioase, ca preoți diecezani ori ca simpli laici. Motiv pentru care, oricine demonstrează că se inspiră din spiritul genuin al Evangheliei, aparține Operei. «Opera trebuie să fie asemenea unei mici lumânări care aprinde alte opere», repeta don Calabria. Și câte focuri, mari sau mici
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
alte opere», repeta don Calabria. Și câte focuri, mari sau mici, a aprins el și a contribuit să fie aprinse, numai Dumnezeu știe! Congregația Fiilor Inimii lui Isus Părintele Mario Venturini (1886-1957) s-a născut la Chioggia (Veneția). Sfințit preot diecezan, s-a angajat cu dăruire și entuziasm în slujirii parohiale și a promovat devoțiunea la Preasfânta Inimă și la Sfânta Euharistie. În 1912 a avut inspirația să fondeze un Institut care avea ca scop principal cinstirea preoției lui Isus, rugându
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a sosit momentul de încercare al Vizitei Apostolice pentru Congregația Slujitorilor Săraci, care a oprit orice inițiativă. Legătura epistolară a continuat neîntrerupt. Don Cremonini citea seminariștilor săi scrisorile lui don Calabria cu multă venerație. « Don Calabria - mărturisea la Procesul ordinar diecezan -, după părerea mea, a fost printre cei mai geniali dintre fondatorii de instituții religioase, pentru că a înțeles necesitățile timpului său, în virtutea echilibrului său demonstrat neîncetat în toate inițiativele sale, ba chiar și în fața necesităților». Don Facibeni și Opera Madonnina del
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
definită «Asociație privată de clerici și laici». În această comunitate sui generis, constituită din numeroase familii, care își unesc resursele umane și economice, sunt primiți 150 de minori în dificultate. Alte opere care au avut raporturi cu don Calabria Opera diecezană reculegeri spirituale gratuite din Botta din Sedrina (Bergamo), fondată de don Pietro Buffoni. Don Pietro a fost un susținător convins al binefacerilor reculegerilor spirituale, fiind el însuși ajutat și luminat de sprijinul patern și înțelept al lui don Calabria. Opera
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cinstea altarelor». Don Giovanni Ciresola și «Coenaculum charitatis». Într-o zi s-a înfățișat lui don Calabria un tânăr seminarist, Giovanni Ciresola care era incert dacă să devină preot diecezan sau preot religios. Don Calabria l-a îndemnat pentru preoția diecezană. Tânărul l-a ascultat pe don Calabria și i-a rămas un ucenic devotat până la moarte, împlinitor credincios al inspirațiilor divine pe care le verificau împreună, rugându-se și oferindu-i jertfe lui Dumnezeu. În 1932 don Ciresola a fost
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
tăcere, în ascundere, în rugăciune și în suferință. Crescând numeric, ele au acceptat să meargă în sprijinul parohiilor diecezei de Verona și în afara diecezei. Și-au pus rădăcini și în Brazilia, unde s-au înmulțit miraculos. Congregația a obținut aprobarea diecezană la 8 decembrie 1958, și a luat numele de «Povere Ancelle del Preziosissimo Sangue - Cenacolo della carità» (Slujitoarele Sărace ale Preaprețiosului Sânge - Cenaclul carității). Pia Opera San Gaetano (Opera de binefacere Sf. Caietan) din Vicenza, fondată de don Ottorino Zanon
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Restinga-Porto Alegre. 3) Activități vocațional-formative: Slujitorii Săraci ai Divinei Providențe: Porto Alegre (centru de orientare vocațională), Vimao-P. Alegre (aspirandatul pentru preoți și frați), Farroupilha (Seminar apostolic - orientare, noviciat), Campo Grande (noviciat), Feira de San-tana (orientare), Quixadá (comunitate formativă în seminarul diecezan). Slujitoarele Sărace ale Divinei Providenței: Porto Alegre (formare postulanți și juniori, Farroupilha (animare vocațională, formare aspiranți, colaborare cu Seminarul apostolic), Marituba. Surorile Misionare ale Săracilor: Vila Restinga-Porto Alegre (animare vocațională). Delegația Maria Immaculada Delegația «Maria Immaculada» cuprinde țările de limbă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Misionare ale Săracilor: Ciudad del Este (Paraguay, animare vocațională). Africa: Delegația Mamà Muxima (Angola) Slujitorii Săraci ai Divinei Providențe: Luanda (sediul delegației, casă de formare, centru medical, școală, parohie), Benguela (casă de formare, activități cu minorii), Huambo (noviciat), Uige (seminar diecezan). Slujitoarele Sărace ale Divinei Providenței: Luanda (școală, casă de formare, centru medical, activități parohiale); Benguela (noviciat, activități parohiale). Asia: Filipine: Slujitorii Săraci ai Divinei Providențe: Taytay-Rizal-Manila (activități parohiale și socio-sanitare), Calbayog City-West Samar (orientare vocațională și casă de formare). India
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
planul întocmit de Balș, a susținut că planul poate fi aplicat sub toate aspectele sale, pe considerentul că era favorabil clericilor și misiunii pe care aceștia urmau să o aibă la nivelul comunităților, conform ideilor iosefiniste ale epocii 114. Regulamentul diecezan stabilea că în fruntea Episcopiei ortodoxe a Bucovinei se afla episcopul, care era numit direct de împărat, în calitatea acestuia de patron al bisericii ortodoxe din această provincie. Rezolvarea treburilor eparhiale revenea Consistoriului, alcătuit din episcop și patru consilieri, doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
lege a învățământului din 1845 menținea organizarea în districte școlare, având în frunte un director superior, ajutat de inspectori școlari subordonați. Această lege stipula însă explicit o dublă subordonare a directorilor școlari, atât față de inspectorul districtual, cât și față de episcopii diecezani. La finele anului 1847, sediul districtului Oradea s-a translatat la Timișoara, iar din 1850 se va reveni la organizarea anterioară cu un singur district bănățean. În ultimele decenii ale secolului XVIII până la jumătatea secolului următor în Banat au activat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
zi liberă săptămânală pentru elevi, definitivându-se vacanța de Crăciun, de Paști și de Rusalii. Odată cu înființarea Episcopiei Caransebeșului în 1865, școlile elementare din Banat au intrat, în cea mai mare parte, sub autoritatea episcopului Ioan Popasu și a consistoriului diecezan, care supravegheau și coordonau învățământul confesional prin senatul școlar. Episcopul Ioan Popasu a fost hirotonit în ziua de 15 august 1865 de mitropolitul Andrei Șaguna împreună cu episcopul Aradului, Procopie Ivașcovici. A doua zi, la Sibiu, a avut loc ședința sinodală
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de la început, chiar dacă în trecutul ei episcopia avusese suficiente clădiri și proprietăți ,,care i-au fost răpite prin neglijența și dezinteresul episcopilor sârbi și vânzările necinstite și împroprietăririle unor administratori veroși.” Prima grijă a proaspătului episcop era deschiderea Institutului Teologic Diecezan, printr-o translatare în Caransebeș a secției românești din cadrul Școlii Clericale Episcopești a Vârșețului. Procedeul înființării acestui institut de rang înalt n-a fost ușor, dar în cele din urmă a reușit prin truda înaltului prelat. Cursurile s-au deschis
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școala și prin urmare nu știu nici ceti, nici scrie, iară acuma trecând peste vârsta de 15 ani, nu se mai pot îndatori a umbla la școală.” Organizarea acestui demers a căzut în sarcina inspectorilor guvernamentali. Senatul școlar al consistoriului diecezan din Caransebeș a decis ca învățătorii și preoții să sprijine misia inspectorilor școlari comitatenși, mai ales că pentru cei care predau adulților se fixase o remunerație de 3 fl. pentru fiecare persoană pe care o va învăța scris-cititul și câte
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
stat, în acea situație școala intra sub autoritatea comunei politice devenind școală comunală. Prevederile legii din 1893, chiar dacă aparent veneau în sprijinul învățătorului, ele loveau școlile din comunele sărace, care abia puteau satisface exigențele legilor școlare. Senatul școlar al consistoriului diecezan din Caransebeș a supravegheat cu mare atenție sistemul de școli confesionale de pe raza sa, recomandând prompt eliminarea unor manuale școlare interzise de autorități, suplinirea inerentă a postului de învățător de către preot în situația stării de boală sau alte motive, aceasta
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școlii în școală comunală. Ierarhii bisericești știau că școala confesională care nu avea învățător mai mult de 6 zile era transformată automat în școală comunală sau de stat. Legea privind pensionarea învățătorilor adoptată în 1891 a stat în atenția consistoriului diecezan. În acest sens, consistoriul caransebeșean făcea cunoscute autorităților școlare subordonate și învățătorilor dispozițiile instrucțiunilor ministeriale privind aplicarea acestei legi. În baza acestor instrucțiuni, puteau primi pensii doar învățătorii titulari, definitivați, care trebuiau să depună cereri de pensionare la consistoriu în vederea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
le-ar veni apoi comunelor noastre bisericești întru ajutor spre susținerea școalelor, pe când în faptă nu se alege alta decât numai schimbarea caracterului confesional al școalilor noastre.” Sinodul episcopal caransebeșean din anul 1896 a hotărât reactivarea conferințelor învățătorești în arealul diecezan, desemnând în acest sens la 22 mai 1896 comisarii școlari însărcinați să conducă conferințele în fiecare district. După 1900, școlile confesionale bănățene s-au confruntat cu ofensiva guvernelor maghiare împotriva autonomiei bisericești și a școlilor aflate în subordinea lor, considerate
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
colaboratori ai episcopului Petru Pavel Aaron, ale cărui proiecte (culturale, monahale) le susține, în calitate de concionator (preparator) la Seminar și ca vicar general episcopal, între 1754 și 1765. Contând în schimb ca opozant al noului vlădică Atanasie Rednic (hirotonit în scaunul diecezan prin hotărârea abuzivă a Curții de la Viena și în pofida votului minoritar primit din partea Sinodului electoral), C. e demis și surghiunit la mănăstirea Strâmba; mutat ulterior preot la Gherla, depune râvnă pentru ridicarea parohiei sale paupere, până când, reabilitat, e rechemat a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
e siècle, Ed. Taschen, Köln 1998. zuffi s., Presentazione in Leonardo, Ed. Mandatori Electa, Milano 2006. 3. Enciclopedii AA.VV., Enciclopedia Cattolica, Ed. Citta del Vaticano, Firenze 1983. BondaliCi d., Enciclopedia marilor personalități din Vechiul și Noul Tes‑ tament, Ed. Diecezană, Caransebeș 2005. Muzeul Muzeelor,În căutarea colecției ideale, printre capodoperele tutu‑ ror timpurilor, trad. Raluca Niță, Editura Litera, București 2009. 4. Dicționare Cairo G., Dizionario ragionato dei simboli, Ed. Forni Editore, Bologna 1967. GuBernatis de a. - u. martini, Dizionario degli
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
editarea „Almanahului presei române”. Deține funcțiile de rector al Universității Libere din Brașov (1944-1946), director general în Ministerul Muncii (1947-1956), director al Bibliotecii Centrale Universitare din București (1954-1959). A mai colaborat la „Ardealul”, „Foaia poporului”, „Vocea Ardealului”, „Pagini literare”, „Șoimul”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Gazeta gazetarilor” (Cluj), „Luceafărul”, „Dacia” (Timișoara), „Viața românească”, „Steaua”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul” ș.a. A semnat și I. Ardelean, I. Bobei, Dumitru Corvinul, Euphraste, Traian Huniade, I. Poenaru, Dr. Titus Popa, Teofrast, I. Săgeată și sub pseudonimul colectiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
și economică”, s-a modificat de-a lungul timpului, fiind, în 1939, „Revistă oficială a Episcopiei Aradului”. Era tipărită în format revistă de opt pagini, în bune condiții grafice și tehnice, în special după 1879, când este lucrată la Tipografia Diecezană. Are și suplimente, atașate revistei sau autonome. În 1933, timp de aproape un an, editează suplimentul „Lumina tineretului” (redactor C. Turicu), având ca obiectiv educarea religioasă a tinerilor, iar în 1948, apare săptămânal suplimentul „Biserica și școala. Adaos pentru popor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285748_a_287077]
-
patriotic și cultural. A trecut la cele veșnice în 1966. În perioada gherleană(1919-1940) a tipărit trei cărți: Dor și jale, 1920,Viața și opera lui Ion Creangă (studiu), 1921 și Păstoritul în Munții Rodnei,1926. Dor și jale, Tipografia Diecezană, Gherla, 1920, este o carte de „poezii culese din război”, cu un subtitlu aproape sinonimic, „patimi și suferințe”. Sunt creații cvasifolclorice pentru că autorii acestor poezii au plecat și ei, „ din câmp, de-acasă, de la plug” în Primul Război Mondial, război
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
l Serbări de Crăciun Duminică, 18 decembrie, cu începere la ora 18, în sala festivă a Liceului Romano-Catolic „Gerhardinum“ (Piața Horațiu nr. 1), va avea loc o manifestare cu participarea tineretului romano-catolic din Timișoara. La „Serbarea Crăciunului”, organizată de Centrul Diecezan de Tineret din cadrul Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara, sunt invitați toți membrii grupurilor de tineret din municipiul de pe Bega. În cadrul programului se vor prezenta scenete și piese muzicale, având ca subiect Sărbătoarea Nașterii Domnului. În data de 21 decembrie, începând cu
Agenda2005-51-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284518_a_285847]
-
Timiș și 646 localnici din Lugoj, Făget, Deta, Șag, Ghiroda și Dumbrăvița. M. H. Vizite canonice l Programate pentru anul 2006 Vizitele canonice efectuate de Excelența Sa Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timișoara, constituie un element important în planul pastoral diecezan. Domnul László Böcskei, vicar general al Episcopiei romano-catolice de Timișoara, ne-a informat că a fost deja întocmit planul vizitelor canonice pe o durată de 9 luni. Episcopul diecezan va vizita parohiile Decanatului de Caraș - Anina, Bocșa, Carașova, Clocotici, Eibenthal
Agenda2006-03-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284642_a_285971]
-
Diecezei romano-catolice de Timișoara, constituie un element important în planul pastoral diecezan. Domnul László Böcskei, vicar general al Episcopiei romano-catolice de Timișoara, ne-a informat că a fost deja întocmit planul vizitelor canonice pe o durată de 9 luni. Episcopul diecezan va vizita parohiile Decanatului de Caraș - Anina, Bocșa, Carașova, Clocotici, Eibenthal, Gârnic, Lupac, Moldova Nouă, Oravița, Reșița, - împreună cu filialele acestora, unde locuiesc credincioși romano-catolici de etnie română, maghiară, germană, croată, cehă, bulgară și slovacă. Pentru pregătirea vizitelor canonice, în 18
Agenda2006-03-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284642_a_285971]