1,683 matches
-
ale gândirii titulesciene ... , p.268. 65 62 Uniunii Sovietice, care avea acordul de a tranzita România, în est. La Montreaux nu s-a reușit finalizarea tratatului, Litvinov declarând că nu era împuternicit de guvernul sovietic să semneze acest document. Astfel diplomatul sovietic a solicitat ca tratatul să fie semnat în luna septembrie 1936, când se deschidea o nouă sesiune a Adunării Generale a Ligii Națiunilor. Motivul real era reprezentat de faptul că serviciile de informații sovietice aveau date despre o iminentă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
între anii 1932 și 1936 a fost criticată de o serie de personalități românești cum ar fi: regele Carol al IIlea, Gheorghe Tătărăscu, Octavian Goga, Gheorghe I. Brătianu, A. C. Cuza, Horia Sima, Corneliu Zelea Codreanu 110 . Aceștia îl acuzau pe diplomatul român de deteriorarea raporturilor cu Italia, Germania și Polonia. În planul politicii interne acesta era considerat vinovat de desconsiderarea extremei drepte românești. Polonia se pronunța împotriva încheierii tratatului româno-sovietic, argumentând că acest fapt ar fi crescut ostilitatea Germaniei la adresa statelor
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
de faptul că politica externă a României nu putea deveni monopolul unei singure persoane, oricât de valoroasă și de bine intenționată ar fi fost aceasta 118. Cele mai puternice atacuri la adresa lui Titulescu au venit din partea legionarilor. A. C. Cuza spunea că diplomatul român era: “Mai mult reprezentantul Genevei în România, decât reprezentantul României la Geneva “119 . Horia Sima îl prezenta pe ministrul român de externe ca fiind un 117 Gheorghe I. Brătianu, Noi ne băgăm să dăm lecții de civism și patriotism
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
vrut să spun decât că dumneata... adică nu că ai semăna cu Glebov, dar... că... că mai degrabă, atunci... — Înțeleg. Vreți să spuneți că aș fi mai degrabă un Osterman 77 decât un Glebov? — Care Osterman? se miră prințul. — Osterman, diplomatul Osterman de pe vremea lui Petru, bâigui Ippolit, simțindu-se brusc întrucâtva derutat. Urmă un moment de confuzie. — O, n-n-nu! N-am vrut decât să spun, interveni prințul după o oarecare tăcere, lungind cuvintele, că, după cât mi se pare.... dumneata n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
bulgarii sau ca grecii măcar, ieșirea lor din pasivitatea de pân - acuma n-ar rămânea, fără influență asupra cartei viitoare a Europei orientale. Dar, numeric slabi, ei vor fi, cu toate calitățile escelente, o figură de eșec secundară în mâna diplomaților speculativi, pentru ca din când în când să fie opuși planurilor de întindere ale grecilor și ale bulgarilor. [9 mai 1881] ["ERA UN OBICEI ÎNAINTE... Era un obicei înainte ca Domnul, în ajunul de a se urca pe tron, să se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
câmpul războiului. În urma acestor împrejurări nenorocite, pompoasa proclamațiune a Iui Cernaeff nu făcu, chiar la sârbi, decât puțin efect. Ajunsă la cunoștința puterilor europene, majoritatea lor o considera poate în tăcere ca un eveniment comic, iar pe față o dezproba. Diplomaților din Belgrad li se dete de către guvernele lor poruncă de-a face cunoscut prințului Milan, în expresiuni neîndoielnice, că încercarea din parte-i de - a - și aroga o demnitate care nu este nici în proporție cu împrejurările sale, nici cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dorința lor cunoscută d' a mănține bunele relațiuni le-ar atrage bunăvoință sau măcar o atențiune conciliantă din partea celor cu care ar avea interese de discutat. Relațiunile acestea amicale se nasc, se mănțin și se strâng nu numai prin tratările diplomaților, ci și prin întrevederile monarhilor. ... când regele întreprinse o călătorie în Europa ziarele opozițiunii nu găsită decât cuvinte de dezaprobare, ba încă: de acuzare. Orbite nu știm de ce interese, ele tăgăduiau întrevederii suveranului nostru cu suveranii străini orice înrîurire asupra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aliații occidentali până la declararea, neoficială, a războiului ... rece, dar încălzit în conflicte și confruntări pe eșichierul geopolitic. Textul care a declarat în mod foarte explicit principiul îngrădirii expansiunii comuniste a fost un articol publicat în Foreign Affairs de analistul și diplomatul George Kennan, care recomanda contracararea acțiunilor din ce în ce mai evidente ale URSS de a-și extinde sfera de influență. Principiul dominoului afirmă că, odată obținut un cap de pod (comunist) într-o țară din Asia de sud-est, de exemplu, alte țări din zonă vor
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
SUA, Japonia b) Germania, Italia, SUA, Franța c) Germania, Anglia, Japonia, SUA d) Franța, Italia, Anglia, SUA 6) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Politica de containment (stăvilire) a expansiunii comunismului în lume a fost concepută de diplomatul american: a) Wodrow Wilson b) George F. Kennan c) F. D. Roosevelt d) George Marshall 7) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: În 1953 izbucnesc mișcări anticomuniste în: a) Ungaria b) Polonia c) R.D.G. d) Cehoslovacia 8) Marcați
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
corect: Legislația școlară a determinat o vie dispută între catolici și liberali în: a) Franța b) Olanda c) Belgia d) România 5) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Despre “cascada tronurilor” în perioada 1917- 1918 a vorbit diplomatul român: a) Nicolae Titulescu b) Take Ionescu c) Grigore Gafencu d) I. G. Duca 6) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Marii noștri diplomați N. Titulescu, I. G. Duca și Grigore Gafencu erau: a) filoenglezi b) filogermani
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
avea aici. La fel ca și în cazul Bulgariei, americanii nu erau de acord cu guvernul de la București, motiv pentru care legația americană a fost obiectul unei campanii de presiune și defăimare din partea guvernului român, care a zădărnicit activități ale diplomaților prin încercarea de a le lega de grupurile anticomuniste din interiorul țării. Cu toate că Tratatul de Pace cu România prevedea restaurarea drepturilor legale și intereselor cetățenilor americani la statutul pe care-l aveau la 1 septembrie 1939, guvernul român a promovat
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
superioară, autosuficientă lumea relațiilor internaționale ca lume a bărbaților, pentru a parafraza o autoare din domeniu. Femeile ca existențe concrete pot fi, eventual, mamele soldaților sau potențiale mame ale soldaților, simbolul căminului, al păcii și al tradițiilor, eroine caritabile, soțiile diplomaților sau, rareori, decidenți masculinizați într-o lume accesibilă și inteligibilă doar bărbaților excepționali, oameni de stat (vezi exemplul Margaret Thatcher, doamna de fier). Feminismul perspectival reprezintă un curent teoretic complex în care preocupările despre ceea ce există în Relațiile Internaționale se
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
Hotelul Petersburg relata și Theodor Tumansky, într-un raport înaintat lui Nesselrode, întocmit chiar a doua zi. Acesta era alarmat de faptul că, de trei zile, soseau la Iași „din toate districtele indivizi cunoscuți pentru antipatia lor față de guvernul actual”.Diplomatul rus a încercat să afle informații despre intențiile acestor persoane de la Alexandru Moruzi, care facea parte din regimentele rusești de pază și pe care îl suspecta de complicitate cu agitatorii. Moruzi a primit sarcina de a se informa și de
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
treptat interdependente. Dintre aceste organizații s-a remarcat O.N.U., ale cărei baze au fost puse în 1945, pornind de la Societatea Națiunilor inițiată în perioada interbelică de către un grup de inițiativă în care un rol important l-a avut diplomatul român Nicolae Titulescu. Aceasta, prin multiplele sale organisme, a devenit un instrument al ordinii mondiale, pe toate planurile. Problemele tot mai acute ale impactului antropic asupra sistemelor naturale, ale cărui efecte se resimt la nivel planetar, indiferent de localizarea acestora
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
azil În cazul În care țara ar fi fost invadată de turci. Dar În următorul an, În urma războiului contra Suediei, Rusia s-a apropiat de Turcia, fapt ce amâna alungarea ultimilor din Balcani. Cu ajutorul patriarhului de la Ierusalim, dar și a diplomaților săi, domnul muntean Înștiința Rusia că Turcia nu avea de gând să respecte tratatul din 1702, făcând pregătiri de război. Era un moment potrivit pentru o campanie mare Împotriva turcilor, deoarece imperiul era slăbit. Însă lucrurile nu au fost așa cum
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
care a iubit-o atât de mult, precum și un mare artizan al ei. Nu întâmplător, alegerea lui Nicolae Titulescu ca președinte al Adunării Societății Națiunilor, în anii 1930 și 1931, a rămas în analele organizației ca un mare triumf pentru diplomatul român dar,în primul rând, ca o recunoaștere a politicii de pace, antirevizioniste a României. Capitolul I al acestei lucrări debutează cu un scurt istoric asupra activității Micii Înțelegeri, până în anul 1933, punctând principalele sale caracteristici . Ne vom ocupa, de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
de cheltuieli militare. Primul plan cincinal* (1928-1932), care marchează victoria lui Stalin, se caracterizează prin gigantice investiții militare, continuate și în timpul celui de-al doilea cincinal (1933-1937); se ajunge la formarea unor mari unități motorizate, blindate, aeriene și chiar aeropurtate; diplomatul american George F. Kennan apreciază, în 1935, că „un uriaș program de industrializare militară*, masat de un plan economic cincinal obișnuit” este în curs de realizare în URSS. Slăbiciuni structurale în ajunul războiului Totuși, Armata Roșie e confundată și cu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
rang și întâietate și formalismul său gol, reprezintă tocmai antiteza modului de viață democratic. Chiar și cei care nu erau în întregime convinși că politica de putere este un atavism elitist au fost înclinați să vadă politica de prestigiu a diplomaților ca pe un joc anacronic, frivol și înșelător, lipsit de orice legătură organică cu problemele politicii internaționale. În fine, spre deosebire de menținerea și sporirea puterii, prestigiul este rareori un scop în sine. Deseori, el constituie unul dintre instrumentele prin care politicile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ambasadorii și miniștrii* să fie primiți separat. Când ministrul spaniol, care nu aflase de modificare, și-a făcut apariția pe 1 ianuarie la Casa Albă pentru recepția ambasadorilor, nu a fost lăsat să intre. În consecință, Spania și-a rechemat diplomatul și a protestat în fața guvernului american. O națiune care tocmai își pierduse un imperiu și trecuse în rândul națiunilor de mâna a treia a insistat ca măcar prestigiul să-i fie lăsat comparabil cu fosta sa glorie. În 1946, când
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
opune Austriei pentru menținerea balanței de putere în Balcani. În acea zi, ambasadorul britanic la Berlin raporta guvernului său că „un conflict general era imposibil, deoarece Rusia nici nu voia, nici nu putea să pornească la război”4. După cum spune diplomatul, aceeași opinie predomina și la Viena. Nu era clar pentru nimeni dintre cei interesați nici dacă Marea Britanie va intra în război de partea Franței și a Rusiei. La 1 iunie 1914, ministrul de Externe britanic afirma în Camera Comunelor, confirmând
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
americano-spaniol, de a unifica puterile europene în sprijinul monarhiei spaniole și împotriva republicii americane i-a nemulțumit pe consilierii acestuia. Dar chiar și în 1914, în ajunul primului război mondial, există în multe dintre declarațiile și rapoartele politicienilor și ale diplomaților o urmă de regret melancolic pentru faptul că indivizi care aveau atât de multe în comun vor fi acum obligați să se despartă și să se identifice cu grupurile luptătoare aflate de o parte și de alta a frontierelor. Chiar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unde este formulată politica externă și de unde provin impulsurile pe care reprezentanții diplomatici le transformă în politică externă propriu-zisă. În timp ce Ministerul de Externe constituie creierul politicii externe, reprezentanții diplomatici sunt ochii, urechile, gura și degetele sale, precum și materializările sale itinerante. Diplomatul îndeplinește trei funcții de bază pentru guvern - una simbolică, una legală și una politică. Reprezentarea simbolică Diplomatul este în primul rând reprezentantul simbolic al țării sale. În această calitate, el trebuie să îndeplinească mereu funcții simbolice și să intre în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
externă propriu-zisă. În timp ce Ministerul de Externe constituie creierul politicii externe, reprezentanții diplomatici sunt ochii, urechile, gura și degetele sale, precum și materializările sale itinerante. Diplomatul îndeplinește trei funcții de bază pentru guvern - una simbolică, una legală și una politică. Reprezentarea simbolică Diplomatul este în primul rând reprezentantul simbolic al țării sale. În această calitate, el trebuie să îndeplinească mereu funcții simbolice și să intre în contact cu funcțiile simbolice ale altor diplomați și ale guvernului străin în statul căruia este acreditat. Aceste
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și înaltei societăți din capitala respectivă. Acest obicei, care a fost obiectul multor comentarii nefavorabile în țările democrate, nu este în principal expresia înclinației către lux a anumitor diplomați, ci îndeplinește o funcție specială în schema reprezentării diplomatice. În timp ce socializează, diplomatul nu acționează în numele său ca individ, ci ca reprezentant simbolic al țării sale. În această calitate, ambasadorul sovietic invită anumite persoane la comemorarea Revoluției din octombrie 1917. Prin el (identitatea sa este irelevantă pentru scopul său simbolic), Uniunea Sovietică este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
chiar să-i depășească, Uniunea Sovietică - acționând nu foarte diferit de un debutant care își face apariția în societate - dorea să demonstreze în mod simbolic că era un stat cel puțin la fel de capabil ca restul națiunilor. Reprezentarea legală De asemenea, diplomatul acționează ca reprezentant legal al guvernului său. El este agentul legal al guvernului său în același fel în care o corporație națională cu sediul în Wilmington, Delaware, este reprezentată de agenți legali în alte țări și orașe. Acești agenți acționează
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]