4,295 matches
-
definitiv, diriginte clasa a VII-a; - Gheorghe Gălățanu, profesor matematică, gradul I, diriginte clasa a VIII-a; - Silviu Petrea, profesor necalificat limbi străine; completează și la școala Tarnița; - Mihai Baban, profesor tehnologie, definitiv; completează și la școala Tarnița și ca diriginte ala clasele V- VI; - Maria Grigoraș, profesor necalificat religie pe toată comuna. - învățător clasele I-III Veronica Cristea, titular definitiv; - învățător clasele II-IV Rodica Mărmureanu, titular gradul II; Grădinița Oncești: educatoare Alina Bertea, titular gradul II. 5. Școala cu clasele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
III Veronica Cristea, titular definitiv; - învățător clasele II-IV Rodica Mărmureanu, titular gradul II; Grădinița Oncești: educatoare Alina Bertea, titular gradul II. 5. Școala cu clasele I-VIII Tarnița: - director, Gabriela Anghel, profesor istorie- geografie, definitiv; - Teofil Străjeriu, profesor matematică-fizică, definitiv, diriginte clasele VII- VIII; - Codruța Tănase, profesor necalificat limba română; - Liviu Boghiu, profesor agricultură-horticultură, definitiv, diriginte clasa a X-a (clasa a X-a este spre lichidare și aparține de școala Oncești; din lipsa de spațiu activează la școala din Tarnița
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
educatoare Alina Bertea, titular gradul II. 5. Școala cu clasele I-VIII Tarnița: - director, Gabriela Anghel, profesor istorie- geografie, definitiv; - Teofil Străjeriu, profesor matematică-fizică, definitiv, diriginte clasele VII- VIII; - Codruța Tănase, profesor necalificat limba română; - Liviu Boghiu, profesor agricultură-horticultură, definitiv, diriginte clasa a X-a (clasa a X-a este spre lichidare și aparține de școala Oncești; din lipsa de spațiu activează la școala din Tarnița); - Ana-Maria Trofin, învățător clasele I-III, gradul II; - Alina Scutaru (Prosie), învățător necalificat clasele II-IV
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
că eram certați pe nedrept de o mamă. Și nu înțelegeam. Mai târziu, am realizat că duritatea doamnei profesoare era un impuls binefăcător pentru noi, care ne îndruma să depășim etapele dificile în vederea desăvârșirii însușirii literaturii și frumuseții limbii române”. Dirigintele. „Domnul diriginte” este apelativul onorant cu care se adresează foștii elevi celui care le- a călăuzit pașii ca părinte spiritual, în perioada școlarizării, deși foștii ucenici se află acum la vârsta tâmplelor argintii, a deplinei maturității fizice și intelectuale, cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
certați pe nedrept de o mamă. Și nu înțelegeam. Mai târziu, am realizat că duritatea doamnei profesoare era un impuls binefăcător pentru noi, care ne îndruma să depășim etapele dificile în vederea desăvârșirii însușirii literaturii și frumuseții limbii române”. Dirigintele. „Domnul diriginte” este apelativul onorant cu care se adresează foștii elevi celui care le- a călăuzit pașii ca părinte spiritual, în perioada școlarizării, deși foștii ucenici se află acum la vârsta tâmplelor argintii, a deplinei maturității fizice și intelectuale, cu răspunderi profesionale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
elevi celui care le- a călăuzit pașii ca părinte spiritual, în perioada școlarizării, deși foștii ucenici se află acum la vârsta tâmplelor argintii, a deplinei maturității fizice și intelectuale, cu răspunderi profesionale, sociale și familiale. În angrenajul microsocial al școlii, dirigintele este un „pinion” cu important rol formativ educativ. El „păstorește” o clasă de elevi, o organizează ca microgrup social, îi orientează țelurile și modelează fiecăruia treptat personalitatea. Se poate afirma că personalitatea clasei de elevi, cu calitățile și minusurile ei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pinion” cu important rol formativ educativ. El „păstorește” o clasă de elevi, o organizează ca microgrup social, îi orientează țelurile și modelează fiecăruia treptat personalitatea. Se poate afirma că personalitatea clasei de elevi, cu calitățile și minusurile ei, este opera dirigintelui, rezultatul investițiilor intelectuale și morale ale acestuia. Roadele strategiei educative a dirigintelui se obiectivează în aspirațiile clasei pe care o conduce, în comportamentul elevilor înăuntrul și în afara grupului, în nivelul preocupărilor intelectuale, în relațiile dintre elevi, în fluxul informațional și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o organizează ca microgrup social, îi orientează țelurile și modelează fiecăruia treptat personalitatea. Se poate afirma că personalitatea clasei de elevi, cu calitățile și minusurile ei, este opera dirigintelui, rezultatul investițiilor intelectuale și morale ale acestuia. Roadele strategiei educative a dirigintelui se obiectivează în aspirațiile clasei pe care o conduce, în comportamentul elevilor înăuntrul și în afara grupului, în nivelul preocupărilor intelectuale, în relațiile dintre elevi, în fluxul informațional și afectiv dintre diriginte și clasă și invers. O întrebare firească în legătură cu dobândirea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
intelectuale și morale ale acestuia. Roadele strategiei educative a dirigintelui se obiectivează în aspirațiile clasei pe care o conduce, în comportamentul elevilor înăuntrul și în afara grupului, în nivelul preocupărilor intelectuale, în relațiile dintre elevi, în fluxul informațional și afectiv dintre diriginte și clasă și invers. O întrebare firească în legătură cu dobândirea și exercitarea statutului de diriginte: există secrete care stau la baza succesului în munca educativă dusă de către învățător, profesor și diriginte? Da! Răspunsul afirmativ vizează acele însușiri ale dascălilor care sunt
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
clasei pe care o conduce, în comportamentul elevilor înăuntrul și în afara grupului, în nivelul preocupărilor intelectuale, în relațiile dintre elevi, în fluxul informațional și afectiv dintre diriginte și clasă și invers. O întrebare firească în legătură cu dobândirea și exercitarea statutului de diriginte: există secrete care stau la baza succesului în munca educativă dusă de către învățător, profesor și diriginte? Da! Răspunsul afirmativ vizează acele însușiri ale dascălilor care sunt înnobilați cu această răspundere, însușiri ce țin de latura intimă, invizibilă a personalității lor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în relațiile dintre elevi, în fluxul informațional și afectiv dintre diriginte și clasă și invers. O întrebare firească în legătură cu dobândirea și exercitarea statutului de diriginte: există secrete care stau la baza succesului în munca educativă dusă de către învățător, profesor și diriginte? Da! Răspunsul afirmativ vizează acele însușiri ale dascălilor care sunt înnobilați cu această răspundere, însușiri ce țin de latura intimă, invizibilă a personalității lor și care le asigură disponibilități psihice pentru a se dărui muncii de educație. În educație nu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vizionări de spectacole, activități gospodărești, care dezvoltă și alte trăsături psihice și comportamentale decât cele manifestate în ambientul școlar: interese, atitudini, curiozități, moduri de comunicare și de manifestări în natură, inițiativă, spirit investigator, disponibilități și abilități. Raporturile dintre clasă și diriginte trebuie să se întemeieze pe sinceritate și încredere. Respectul, grija și înțelegerea, îmbinate cu exigența măsurată, conduc la crearea unui climat de muncă, de disciplină și încredere ca în sânul unei familii numeroase și unite. Bun educator este cadrul didactic
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
disciplină și încredere ca în sânul unei familii numeroase și unite. Bun educator este cadrul didactic care întrunește calități de dascăl competent, exigent și drept, de părinte sufletesc apropiat, de prieten mai mare, de colaborator și sfătuitor. Educatorul, învățătorul și dirigintele rămân pentru toată viața ca o persoană de referință pentru discipolii lor, dacă au reușit să deschidă calea spre sufletele acestora, dacă i-au îndrumat și ocrotit cu dragoste, ca pe propriii copii. Și să nu uităm: ca educator trebuie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru a stopa degradarea calității. Scăderea calității În Întregul Învățământ românesc provine și din slaba pregătire psihopedagogică a celor de la catedră. Se impune de urgență o reconsiderare completă a pregătirii psihopedagogice. Pe parcursul activității la catedră apar aspecte cu care un diriginte, un profesor se confruntă În permanență. Profesorul diriginte se confruntă cu situații complet noi - violența stradală sau În familie, consumurile de droguri, devianțele juvenile sau sexuale. Aceste situații care nu sunt episodice, ele tind să devină sau unele au devenit
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Întregul Învățământ românesc provine și din slaba pregătire psihopedagogică a celor de la catedră. Se impune de urgență o reconsiderare completă a pregătirii psihopedagogice. Pe parcursul activității la catedră apar aspecte cu care un diriginte, un profesor se confruntă În permanență. Profesorul diriginte se confruntă cu situații complet noi - violența stradală sau În familie, consumurile de droguri, devianțele juvenile sau sexuale. Aceste situații care nu sunt episodice, ele tind să devină sau unele au devenit deja probleme de masă. Pentru a face fața
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
situații complet noi - violența stradală sau În familie, consumurile de droguri, devianțele juvenile sau sexuale. Aceste situații care nu sunt episodice, ele tind să devină sau unele au devenit deja probleme de masă. Pentru a face fața acestor probleme, activitatea dirigintelui trebuie să fie cea adecvată și competentă În același timp. Este necesar ca cei care intră În Învățământ să nu urmeze o selecție reziduală, adică celelalte domenii de activitate Îi iau pe cei mai buni, mai performanți, mai dotați absolvenți
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
N.); "[în sala de clasă era] poza lui Ceașcă [Ceaușescu] deasupra celor două table [...]. Odată, i-am tras cu buretele lui Tovarășu' [...]. Am tras [toți] la țintă și [...] l-am mozolit tot. Era un tablou mare [...]. Ne-a ținut teorie dirigintele, dar nu s-a întâmplat mare lucru [...], ne-a anulat o excursie" (M.L.). Se putea întâmpla însă ca zelul personal al educatorului să reinvestească toate însemnele epocii cu o forță de temut, în fața căreia copiii nu aveau replică: "trebuia să
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nu le înțelegea, nu ne punea note. Deci se vedea clar că era o chestie făcută ca să fie făcută, nu serioasă cum era mate[matica], fizica" (A.G.); "știu că la dirigenție [...] ne făcea o programă pe tot anul și spunea [dirigintele că] în ora respectivă, o să vorbim despre ședința... sau nu știu ce s-a comunicat în partid. Eu țin minte că nu înțelegeam ce înseamnă Partid [...]. Dar țin minte că dirigintele, la lecția când trebuia să ne facă instructajul despre ședința nu știu care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la dirigenție [...] ne făcea o programă pe tot anul și spunea [dirigintele că] în ora respectivă, o să vorbim despre ședința... sau nu știu ce s-a comunicat în partid. Eu țin minte că nu înțelegeam ce înseamnă Partid [...]. Dar țin minte că dirigintele, la lecția când trebuia să ne facă instructajul despre ședința nu știu care, spunea eu acuma vă spun ce am de spus, voi puneți întrebări și după aia trecem mai departe. Și noi știam [că] trebuie să trecem mai departe [...]. Știam că
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pe suferința corporală, cu intenția expresă de umili vinovatul într-un mod exemplar. Inginerii și maiștrii aveau o predispoziție suplimentară de a-și trata elevii ca potențiali infractori atitudine de altfel inevitabilă într-o întreprindere socialistă: "în liceu am avut diriginte un inginer de electrotehnică, foarte aprig, foarte cu nerv. Ținea clasa în mână. Eram o clasă din aia mare, 36 de oameni, din care 20 de băieți [...] Am făcut parte din mai multe echipe din astea care au fost pedepsite
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și cu ce să spălăm? Și atunci era iarna și ni s-a zis Nu-i nimic, luați zăpadă de afară și curățați aici, să fie ca [într-]o cofetărie, să pot mânca cu plăcere o prăjitură, ne-a zis dirigintele [...] Era un zbir [...]. Era un tip care mergea până la detaliul foarte fin. A găsit o dată o [urmă de] talpă de picior pe ușă, că noi, mimam și noi filmele cu karate. [A întrebat] Cine a dat cu piciorul în ușă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai urâte la adresa comandantei noastre de U.T.C., care fusese pusă în funcție fără să fie ea cea mai bună [elevă, din clasă]. [...] Un profesor sau doi cred că l-am contestat și noi [...]. Se scria pe tablă, chiar la adresa dirigintelui nostru despre care lumea spunea că era considerat cel mai slab profesor de fizică Nu mai vrem să facem ore cu C. Au fost clase în care elevii se închideau în clasă, pentru că cereau alți profesori la o oră sau
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
24 Bodor, András, 71 Bohâlțea, Florica, 71 Boia, Lucian, 28, 76, 77 Boicu, Leonid, 163 Bolintineanu, Dimitrie, 49, 80, 81 Borbély, Ștefan, 35 Borges, Jorge Luis, 17 Borne, Dominique, 109 Borries, Bodo von, 42, 106, 115 Boșcăneanu, Victoriana, 71 Botez, diriginte de școală, 174 Bozgan, Ovidiu, 68, 136 Brâncoveanu, Constantin, 87, 90 Brâncuși, Constantin, 36 Braudel, Fernand, 104, 109 Brătianu, Ion I. C., 139, 146 Brezeanu, Stelian, 68, 71, 136 Brogini, M., 258 Broșteanu, Ernst, general, 148 Bruja, Alina Ștefania, 163 Bruter
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
emulația locală, nu de comanda politică a autorităților centrale, s-a menținut, se pare, chiar și după legiferarea sărbătorii. Festivitățile aveau loc "în toată Țara, după programe speciale, alcătuite de instituțiile și Societățile Culturale" (Ibidem, p. 12). 183 Afirmațiile aparțin dirigintelui școlii din satul Spinoasa (com. Erbiceni, jud. Iași), M. Dimitriu (DJANI, fond Inspectoratul Școlar Regional Iași, dos. 13/1921, f. 142 f.-v.). Și din alte rapoarte reiese sentimentul unei serbări confecționate "la comandă". Un dascăl care vorbise sătenilor despre
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
special proiectate, cum ar fi scenetele propuse de Nicolae I. Antonovici, în lucrarea sa România în războiul european. Șase tablouri naționale alegorice reprezentând fazele îndeplinirii idealului nostru național (pentru teatru și serbări), Lupașcu, Bârlad, 1920. 187 Același orator (Vasile Sevastian, dirigintele școlii din Rădeni) a găsit de cuviință să lege marea istorie a neamului de istoria micii comunități aflate în sărbătoare. Astfel, el amintea, "în altă ordine de idei", că în aceeași zi "este și patronul băncii populare Ajutorul săteanului din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]