24,621 matches
-
riscul unui eventual comportament necorespunzător al participantului la procedură, respectiv al contestatorului. Aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în ceea ce privește scutirea autorităților contractante de la plata cauțiunii prevăzute de normele criticate. ... 19. În ceea ce privește pretinsa discriminare între operatorii economici, Curtea observă că această critică este, de asemenea, neîntemeiată, întrucât, din analiza textului criticat, reiese că această cauțiune nu se aplică operatorilor economici în funcție de anumite criterii discriminatorii, ci se stabilește, în procent egal, în funcție
DECIZIA nr. 276 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259549]
-
din 1864 ori, după caz, cele ale art. 1.271 din actualul Cod civil. În justificarea acestei soluții, Curtea a arătat că protecția specială oferită unei categorii de persoane, prin instituirea unui prag maxim al sumei efectiv împrumutate, nu reprezintă o discriminare, în sensul art. 16 din Constituție, a persoanelor care au împrumutat sume al căror cuantum depășește 250.000 de euro, atâta vreme cât acestea pot recurge la mijloacele puse la dispoziție de dreptul comun, în vederea remedierii problemei impreviziunii cu care
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
judecătorească definitivă prin care au fost recunoscute anumite majorări salariale să rămână fără efect, deci pârâții să aibă posibilitatea de a nu o executa, așadar aceasta să nu producă efecte juridice, ceea ce nu este permis. Ca atare, starea de discriminare invocată în fața instanței învestite cu soluționarea acțiunii pendinte nu ar fi înlăturată, iar indemnizația apelanților-reclamanți nu ar fi stabilită la nivelul maxim aflat în plată. ... 43. Având în vedere împrejurarea că, prin hotărârile judecătorești invocate de reclamanți, ca temei
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
instanței învestite cu soluționarea acțiunii pendinte nu ar fi înlăturată, iar indemnizația apelanților-reclamanți nu ar fi stabilită la nivelul maxim aflat în plată. ... 43. Având în vedere împrejurarea că, prin hotărârile judecătorești invocate de reclamanți, ca temei al stării de discriminare și în raport cu care au solicitat și instanța de fond a dispus egalizarea indemnizației de încadrare la nivel maxim aflat în plată, conform Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 23
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
de cerere, prin care se solicită egalizarea la nivelul maxim aflat în plată, nu pot reține incidența art. 1 alin. (3) și art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, deoarece ar încălca considerentele obligatorii ale deciziei Curții Constituționale indicate, discriminarea existând în continuare, iar indemnizația de încadrare a reclamanților, în fapt, nu ar fi cea stabilită prin hotărârea judecătorească, ci într-un cuantum inferior. ... 44. Într-o atare situație s-ar încălca și cele statuate prin Decizia Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
legii, cu excepția hotărârilor prevăzute la art. 11 alin. (1), conform principiilor enunțate de art. 120 din Constituția României, dar cu încadrare între limitele minime și maxime prevăzute prin prezenta lege; b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare și instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție; c) principiul egalității, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
planificare urbană și a celor din domeniul locuirii pentru dezvoltarea unor orașe și comunități sustenabile, prin transformarea lor în locuri incluzive, sigure și reziliente. Viziunea comună a documentelor menționate este aceea de a promova incluziunea şi accesul tuturor, fără nicio discriminare de vreun fel, la așezări umane și locuințe sigure, sănătoase, accesibile, la un preț rezonabil, reziliente şi durabile, pentru a stimula prosperitatea şi calitatea vieții şi implicit a locuirii pentru toți. Factorii de decizie se confruntă, de asemenea, cu provocarea
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
implicit a vieții, nivelul de venituri și gradul de dezvoltare în diferite zone din interiorul unităților administrativ-teritoriale. Una dintre categoriile afectate de lipsa de locuințe este reprezentată de persoanele de etnie romă, ca urmare a participării mai scăzute la educație, discriminării și ocupării reduse. Factorii istorici (adică sedentarizarea forțată începând cu anii ‘50) au generat apariția fenomenului așezărilor informale. Locuitorii acestor așezări sunt afectați de nesiguranța locuirii, în absența titlurilor de proprietate sau a formelor legale de ocupare, a accesului scăzut
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
eliberării din funcția de auditor public extern. (...)“ ... ... 19. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) potrivit cărora „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. “ ... 20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile criticate din Legea nr. 94/1992 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind Decizia nr. 470 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 43 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252744]
-
unui tratament diferit, preferențial, magistraților față de celelalte categorii profesionale. Se mai arată că și procurorii de la parchetele specializate sunt discriminați prin faptul că nu ar fi demni de încredere pentru a putea ancheta magistrați, ceea ce generează o discriminare între procurori, fără a exista niciun fundament. Se subliniază că discriminări există și prin prisma faptului că nicio categorie socioprofesională nu are privilegiul de a-și selecta procurorii care să îi poată ancheta, așa cum este cazul magistraților din CSM
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
mai arată că și procurorii de la parchetele specializate sunt discriminați prin faptul că nu ar fi demni de încredere pentru a putea ancheta magistrați, ceea ce generează o discriminare între procurori, fără a exista niciun fundament. Se subliniază că discriminări există și prin prisma faptului că nicio categorie socioprofesională nu are privilegiul de a-și selecta procurorii care să îi poată ancheta, așa cum este cazul magistraților din CSM. ... 9. Se mai arată că discriminări vor apărea și între cetățenii
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
niciun fundament. Se subliniază că discriminări există și prin prisma faptului că nicio categorie socioprofesională nu are privilegiul de a-și selecta procurorii care să îi poată ancheta, așa cum este cazul magistraților din CSM. ... 9. Se mai arată că discriminări vor apărea și între cetățenii care nu sunt magistrați, în sensul că aceștia vor fi cercetați de noua structură sau de structurile specializate, după cum alături de ei vor fi anchetați sau nu magistrați. Se subliniază că o simplă plângere
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 26 iunie 2001, Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019). Nesocotirea principiului egalității are drept consecință neconstituționalitatea discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului. Curtea a mai stabilit că discriminarea se bazează pe noțiunea de „excludere de la un drept“ (Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019). Nesocotirea principiului egalității are drept consecință neconstituționalitatea discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului. Curtea a mai stabilit că discriminarea se bazează pe noțiunea de „excludere de la un drept“ (Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
discriminarea se bazează pe noțiunea de „excludere de la un drept“ (Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 164 din 12
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea discriminării, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 12 martie 2019, paragraful 144). Având în vedere cele expuse, nu se poate reține încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție. ... 72. Se mai critică faptul că discriminări vor apărea și între cetățenii care nu sunt magistrați, în sensul că aceștia vor fi cercetați de noua structură sau de cele specializate, după cum alături de ei vor fi anchetați sau nu magistrați. Cu privire la acest aspect, Curtea
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
nemotivarea urgenței și la neînsoțirea proiectului de avizul de oportunitate al Ministerului pentru Relația cu Parlamentul și de adresele de avizare ale ministerelor și ale altor structuri implicate) și de avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social (motivat de instituirea discriminării și de lipsa justificării urgenței, a unui studiu de impact și de nerespectarea principiilor și normelor din legislația muncii). ... 27. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, autorii excepției susțin că dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul). ... 31. Astfel, prevederile criticate încalcă atât principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 din Constituție, precum și principul interzicerii discriminării consacrat de art. 14 din Convenție. Se invocă, în acest sens, Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, prin care Curtea Constituțională a statuat că instituirea pensiei militare de serviciu nu reprezintă un privilegiu, constituind o compensație parțială a inconvenientelor
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii. Or, dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 plafonează pensiile de serviciu, acestea nemaiputând depăși valoarea salariilor aflate în plată, creând astfel o discriminare a cadrelor militare față de alte categorii de pensionari. ... 32. Mai mult, deși legea (art. 11 din Legea nr. 80/1995) prevede acordarea unor sporuri pentru rezultate meritorii în îndeplinirea obligațiilor, prin plafonarea introdusă de art. VII pct. 3 din Ordonanța
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
Legii nr. 223/2015 care consacră principiul egalității, adică asigurarea unui tratament nediscriminatoriu între persoanele aflate în aceeași situație juridică în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege, precum și principiul recunoștinței. ... 35. Se mai susține și existența unei discriminări între persoanele care s-au pensionat anterior datei de 15 septembrie 2017 (data la care au intrat în vigoare prevederile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 și care modifică art. 60 din Legea nr.
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
au pensionat ulterior acestui moment, întrucât aceste persoane se află în situații juridice identice. Astfel, pentru persoanele care s-au pensionat anterior datei de 15 septembrie 2017 nu există plafonarea cuantumului pensiei militare de stat. ... 36. Totodată, se invocă o discriminare a militarilor față de magistrați, sub aspectul reglementării referitoare la pensia de serviciu, sens în care se invocă Decizia nr. 20 din 22 februarie 2000, prin care Curtea Constituțională a statuat că „nu se poate identifica o rațiune suficientă care
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
2017, rămâne fără efect prin intrarea în vigoare a art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, ceea ce încalcă dreptul la pensie al celor pensionați după intrarea în vigoare a acestui ultim act normativ, creează discriminări între persoanele pensionate în anul 2017 și încalcă principiul previzibilității și al accesibilității normelor juridice. ... 45. Pentru toate aceste motive se susține că dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 contravin și prevederilor art. 115 alin.
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
1), (4) și (6) privind delegarea legislativă și condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și art. 118 privind forțele armate. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 - Obligația de a respecta drepturile omului, ale art. 14 - Interzicerea discriminării, ale art. 17 - Interzicerea abuzului de drept, ale art. 18 - Limitarea folosirii restrângerii drepturilor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 1 - Protecția proprietății și ale art. 6 - Semnare și ratificare din Primul Protocol adițional
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 545 din 2 iulie 2020, precitată). ... 61. Cât privește susținerile referitoare la pretinsa discriminare pe care dispozițiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de pensionari, beneficiari ai pensiilor de
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]