5,270 matches
-
actul administrativ-fiscal, iar asupra lor nu a planat suspiciunea comiterii unei fapte de natură penală. Or, egalitatea în drepturi, astfel cum este consacrată prin Constituție, presupune că cetățenii sunt egali în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, nefiind considerate discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile care dezavantajează anumite persoane față de alte persoane, în măsura în care ele sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare. Însă, față de tratamentul diferit
DECIZIA nr. 225 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288225]
-
fiscale personale, efectuate în condițiile legii, tocmai pentru a se da efectivitate principiului egalității și nediscriminării. Astfel cum reiese chiar din expunerea de motive a Legii nr. 29/2018, inițiativa legislativă a fost determinată tocmai pentru a se remedia anumite situații discriminatorii la care au fost supuși contribuabilii ca urmare a faptului că, în practică, organele fiscale au aplicat neunitar legislația fiscală, aspect ce a condus la impozitarea diferită a aceluiași tip de venit obținut de aceeași categorie de contribuabili. Deși normele
DECIZIA nr. 225 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288225]
-
S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea propunerii de desființare a înscrisurilor, formulată de procuror. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia susțin, în esență, că norma procesual penală criticată este neclară, generează confuzie și este discriminatorie, în sensul că nu se precizează de către legiuitor că, pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime, intimații pot formula orice fel de cereri, pot invoca excepții și mijloace de apărare, inclusiv mijloacele de apărare reglementate prin mecanismul unional, conform art.
DECIZIA nr. 305 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289732]
-
natură nu este clară, respectiv dacă sunt cu caracter normativ general sau individual, și care nu se limitează la conținutul normativ al legii în aplicarea cărora sunt adoptate, ci impun condiții dincolo de cele stabilite prin lege, fiind nelegale și discriminatorii și ducând în eroare consumatorii; autoritățile îndrituite cu aplicarea legislației în materia serviciului public de alimentare cu energie termică, spre exemplu, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E.), emit adrese prin care interzic utilizarea contoarelor de energie termică drept
DECIZIA nr. 559 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/289740]
-
Dosarului Curții Constituționale nr. 2.107D/2022. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile art. 278 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, prin derogarea operată de la dispozițiile ce reglementează regimul general al contravențiilor, creează o situație discriminatorie între persoanele care au săvârșit contravenții prevăzute de legislația incidentă în materia pieței de capital și cele care se pot prevala de dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Aceasta, întrucât, potrivit art. 21^3 din Ordonanța de
DECIZIA nr. 641 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288892]
-
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004“, sunt neconstituționale, întrucât transformă un proces care ar trebui să fie contravențional și judecat în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor într-un proces de contencios administrativ, determinând o situație injustă și discriminatorie, din punctul de vedere al dreptului la un proces echitabil și al utilizării căilor de atac, pentru cei care sunt sancționați contravențional, prin prisma efectelor pe care le produc cele două proceduri. Astfel, în procedura de contencios administrativ, pe lângă
DECIZIA nr. 641 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288892]
-
Regulamentul (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului Europei și al Consiliului] nu impun modificarea regulamentului în forma adoptată de ministrul transportului în Ordinul nr. 1.333 din 26 septembrie 2019. În opinia reclamantei, modificările aduse regulamentului creează adevărate obstacole sau bariere legale discriminatorii și creează practici anticoncurențiale, abuzive sau neloiale și care, în mod vădit, sunt în contradicție cu principiile care stau la baza libertății comerțului. Prin noile modificări aduse regulamentului se încalcă art. 45 din Constituția României, intitulat „Libertatea economică“, care garantează
SENTINȚA nr. 127 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288881]
-
de serviciu având libertatea de a acționa și a contracta liber. Crearea unui dezavantaj în poziția concurențială poate fi un alt efect al practicii anticoncurențiale în forma abuzului de poziție dominantă, atunci când se creează și se aplică normativ condiții discriminatorii la prestații echivalente, în relațiile economice. În opinia reclamantei, pe toate verigile unei piețe trebuie să se manifeste concurența, respectiv producție, distribuție, servicii etc., iar eliminarea concurenței pe una din aceste piețe se resimte și pe celelalte. Pentru a concura
SENTINȚA nr. 127 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288881]
-
onest, agenții economici/operatorii economici trebuie să aibă șanse egale de acțiune. Acest principiu este înfrânt dacă printr-un act normativ, cum este cazul regulamentului contestat, se creează pârghii pentru agenți economici dominanți, exercitând o putere discreționară, stabilind și impunând condiții discriminatorii față de doi sau mai mulți agenți economici care au obligații similare față de cel dominant, dar unii sunt tratați preferențial, în dauna celorlalți, fără ca în cauză să existe rațiuni economice. Reclamanta a susținut că într-o asemenea ipoteză
SENTINȚA nr. 127 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288881]
-
și ale art. 27 alin. (2) din Codul de procedură penală. Aceste dispoziții legale sunt aplicabile atât în cazul succesorilor în drepturi ai unei persoane juridice, cât și în cazul moștenitorilor unei persoane fizice decedate, neputând fi interpretate ca fiind discriminatorii. Reține, totodată, că, spre deosebire de acest drept procesual, exercitarea dreptului de opțiune succesorală are ca efect consolidarea retroactivă a transmisiunii moștenirii, confuziunea dintre patrimoniul defunctului și al moștenitorului acceptant, faptul că moștenitorii răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai
DECIZIA nr. 300 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288838]
-
cu peste 100%, comparativ cu cel stabilit anterior de Legea nr. 146/1997. Autoarea excepției susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 a fost emisă cu încălcarea Constituției, respectiv a art. 61, 108 și 115, și instituie un tratament discriminatoriu privind taxa judiciară de timbru datorată în calea de atac în materia contenciosului administrativ, față de taxa judiciară de timbru datorată în calea de atac civilă, obligând justițiabilul, potrivit art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, la
DECIZIA nr. 190 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288847]
-
fiecăreia dintre acestea. Totodată, Curtea a reținut că stabilirea regulilor procedurale în funcție de specificul materiei reglementate, inclusiv a celor referitoare la exercitarea căilor de atac, ține de opțiunea legiuitorului, fiind impropriu să se pună problema instituirii unui tratament juridic discriminatoriu prin prisma unor comparații între reguli aplicabile unor domenii distincte, cu individualitate proprie, reguli adaptate specificului materiei în care sunt edictate [pentru identitate de rațiune, a se vedea și Decizia nr. 680 din 21 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 162 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288831]
-
să aibă un caracter permanent, iar după data de 1 aprilie 1992, să fi făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare. ... 6. Prin soluția criticată, instanța supremă, apreciind că în felul acesta se înlătură un tratament discriminatoriu, a instituit o relație de egalitate între persoane care, însă, se află în situații diferite. Dar, în acest fel, s-a încălcat definiția principiului contributivității din cuprinsul art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, coroborată cu prevederile art. 6
DECIZIA nr. 169 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288882]
-
a Drepturilor Omului care a statuat (prin Cauza Frette c. Franței, Hotărârea din 26 februarie 2002; Cauza Pretty c. Regatului Unit, Hotărârea din 29 aprilie 2002) că o diferență de tratament între persoane plasate în situații analoage sau compatibile este discriminatorie dacă nu se bazează pe o justificare obiectivă și rezonabilă, adică dacă nu urmărește un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit, precum și că art. 14 din Convenție este
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
de Convenție. Prin urmare, Protocolul nr. 12 la Convenție este aplicabil în cauză, fiind aplicabilă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie de interzicere a discriminării. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, o diferență de tratament este discriminatorie „dacă nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă“, adică dacă nu urmărește „un scop legitim“ sau dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit [Molla Sali împotriva Greciei (MC), 2018, pct. 135; Fábián împotriva
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
Frette c. Franței, Hotărârea din 26 februarie 2002; Cauza Pretty c. Regatului Unit, Hotărârea din 29 aprilie 2002, prin care Curtea de la Strasbourg a statuat că o diferență de tratament între persoane plasate în situații analoage sau compatibile este discriminatorie dacă nu se bazează pe o justificare obiectivă și rezonabilă, adică dacă nu urmărește un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit, precum și că art. 14 din Convenție este
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
în cursul derulării procesului nu ar trebui să fie permisă. ... 6. Se mai susține că suprimarea unei căi de atac prevăzute de lege, precum și modificarea modului de administrare a probelor în recurs, printr-o practică defectuoasă, au un caracter discriminatoriu și încalcă art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, stabilind diferențe de tratament legal în ceea ce privește administrarea probelor între participanții la aceeași procedură, în funcție de momentul la care se declară o cale
DECIZIA nr. 257 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289157]
-
nr. 343 din 11 iunie 2020, precitată, paragraful 22). ... 57. De asemenea, Curtea a statuat că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei se înscrie între prerogativele legiuitorului și nu are caracter discriminatoriu. Curtea a mai reținut că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum și indexarea acestora nu se pot stabili decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări
DECIZIA nr. 131 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288178]
-
cap. I subcapitolul 2 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 12. În continuare, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 662 din 8 noiembrie 2016. În aplicarea acestei decizii, arată că, deși criteriul cuantumului salariului are o anumită relevanță, este discriminatorie condiționarea de acesta a sporului pentru condiții de muncă, întrucât, de exemplu, atât persoana care câștigă un leu, cât și cea care câștigă 5 lei își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Scopul declarat al Legii-cadru nr. 153/2017 de a asigura
DECIZIA nr. 176 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288194]
-
primi (auditor și manager public), nu și cei care se află în situația autorului excepției. Din cauza acestei condiționări, conchide autorul, este denaturată însăși rațiunea instituirii prin lege a sporului pentru condiții de muncă și se ajunge la un tratament discriminatoriu al unor categorii de salariați, în speță funcționari publici, aflați, în mod obiectiv, în situații asemănătoare. De asemenea, se încalcă și art. 34 din Legea fundamentală, deoarece ocrotirea sănătății nu se poate realiza în funcție de nivelul de salarizare. ... 35
DECIZIA nr. 176 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288194]
-
diferită a acestora. Sporul pentru condiții de muncă, odată stabilit, prin buletine de expertiză, că este identic pentru personalul bugetar, fie nu va fi acordat deloc, fie va trebui să fie acordat tuturor, criteriul nivelului salariului de bază fiind unul discriminatoriu. ... 44. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată. ... 45. Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este întemeiată, deoarece sporul pentru condiții de muncă nu
DECIZIA nr. 176 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288194]
-
omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. Prin urmare, prin hotărârile contestate se anihilează exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale în mod discriminatoriu, încălcându-se astfel Constituția României, care este legea supremă a țării, precum și O.G. nr. 137/2000. Restrângerea este permisă numai dacă este aplicată în mod nediscriminatoriu, condiție neîndeplinită de hotărârile contestate. Actele contestate nu îndeplinesc nici condiția oportunității, fiindcă, așa
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
în vedere. În hotărârea contestată, măsurile instituite de Guvern doar față de persoanele nevaccinate nu sunt justificate obiectiv și rezonabil, nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere. Mai mult, astfel de măsuri discriminatorii nu sunt justificate într-o societate democratică în care era de așteptat ca accentul să fie pus cu prioritate pe măsurile ce urmăresc creșterea capacității de răspuns și cele pentru asigurarea rezilienței comunităților [art. 5 alin. (1) și (2) din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2. Reclamantul susține că efectuarea testelor determină costuri semnificative, or faptul că testarea nu este gratuită nu poate reprezenta un element discriminatoriu, ci este o consecință a propriei alegeri a fiecărei persoane, statul permițând accesul la diferite evenimente condiționat de una dintre măsurile mai sus expuse, măsuri necesare în contextul epidemiologic actual. Accesul la evenimente sociale este permis și persoanelor nevaccinate, cu
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. La art. 2 alin. (3) din același act normativ: „Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]