2,302 matches
-
III-a, titlul III, „Politicile și acțiunile comune”, remarcăm faptul că politicii sociale nu i-a fost dedicat un capitol special fiind tratată la capitolul „Politicile din alte domenii”, alături de transport, mediu, cercetare și energie. Decizia este cu atât mai discutabilă cu cât primele trei secțiuni ale capitolului au caracter social: „Ocuparea forței de muncă”, „Politica socială” și „Coeziunea economică, socială și teritorială”. Deși s-au făcut pași importanți în direcția promovării intereselor sociale comune la nivelul statelor membre, rămân, fără
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
catastrofe. Intervenind prea târziu, atunci când resursele administrate în comun de grupurile de rude erau epuizate, lipsa de intervenție a dus la răspândirea foametei absolute. Ceea ce arată acest caz este că ignorarea înțelegerii locale a alocării resurselor a dus la alegeri discutabile în cadrul programe de ajutor. Un exemplu în care cultura a fost luată în considerare este cel al unui program de combatere a răspândirii virusului HIV în rândul prostituatelor în „cartierul roșu” din Calcutta. În India, probabil mai mult decât în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
financiară a creat, în opinia mea, un nou mamut administrativ consumator anual de resurse financiare suplimentare importante - mă refer la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (incluzând aici și ramurile sale județene), a cărei eficiență administrativă raportată la costuri este discutabilă. De ce s-a ales sistemul bazat pe asigurări? Analizând modelele europene, cele două opțiuni de schimbare ar fi fost: modelul actual de tip Bismark prezent azi în Germania, Austria și Franța, bazat pe asigurări, și modelul de tip Beveridge din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în schimbul sprijinului social și intervenția socială pe baza testării mijloacelor. Argumentul principal pentru suportul social bazat pe testarea mijloacelor este economia de resurse publice care rezultă din caracterul lor focalizat. Dacă segmente largi de populație sunt afectate de sărăcie, este discutabilă însă oportunitatea abordării focalizate. Dacă aceasta este totuși preferată, devine esențială dimensiunea segmentului destinatar al suportului social, ca și nivelul sumei alocate, pentru că, dacă și după alocarea resurselor publice sărăcia persistă, se pune în final întrebarea: în ce constă economia
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
multe criterii. 1. Astfel, în funcție de intensitatea efortului se disting: efort de intensitate maximală, cu o durată de 10-15 secunde și se caracterizează prin cel mai mare debit energetic (cantitatea de energie eliberată pe unitate de timp). Durata acestui efort fiind discutabilă, unii autori dau un timp mai mic, 3-8 secunde (Zațiorschi, citat de Bota și Prodescu,1997). Energia se eliberează pe cale anaerobă din ATP-ul care se resintetizează din fosfocreatină; efort de intensitate submaximală, cu o durată de până la un minut
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și importante modificări de comportament, dar și ale relațiilor sociale. Individul se izolează de societate, adoptă un comportament de dependență sau de tip sociopatic antisocial, cu consecințele care decurg de aici. Problema recuperării medico-psiho-sociale este deosebit de dificilă, iar rezultatele sunt discutabile. În plus problema prevenirii acestor manifestări și tulburările care le însoțesc este la fel de complicată întrucât aspectele medico-psihologice se întretaie cu cele socio-economice. Lupta antidrog este o problemă deosebit de dificilă, antrenând forțe sociale multiple. Ea constituie, în primul rând, o problemă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale schizofreniei, cuprind în tabloul lor clinic următoarele tulburări psihopatologice: - elemente astenice, - elemente din seria manifestărilor isterice, - preocupări obsesive, - tulburări afective, - bizarerii și tendință la izolare morbidă. 8) Schizofrenia tardivă, care apare după 40-45 de ani, este un aspect clinico-nosologic discutabil, care este contestat de unii specialiști. 9) Schizofrenia grefată este acel tablou clinic de alură schizofreniformă care se dezvoltă pe fondul mintal al unei oligofrenii, fiind cunoscut și sub denumirea de hebefrenie grefată. Schizofrenia afectivă Deși considerate de E. Kraepelin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
histrionismul, facilitatea afectelor, modelul de gândire dominat de imaginație, reactivitate emoțională cu hipermotivitate și impulsivitate, sugestibilitate crescută și mitomanie, dependență afectivă, tulburări de dinamică sexuală (frigiditate, indiferență, desgust). În ceea ce privește personalitatea de tip isteric la bărbați, aceasta rămâne încă o problemă discutabilă, fără a fi însă exclusă. În orice caz, atunci când ea este pusă în evidență, Th. Lempérière deosebește două forme: Bărbatul histrion: bun actor, se confundă cu stereotipul sexului său. Histrionismul se asociază cu o stare de dezechilibru psihic, instabilitate, un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rafinată a realității procesului de formare umană; două dintre criticile aduse frecvent modelului tylerian - centrarea exclusiv pe obiective și ghidarea inflexibilă a procesului formativ pe direcția lor - au fost luate în considerare și „umanizate”. Limitele și metodele acestei „umanizări” sunt discutabile. Modelul Hildei Taba le permite profesorilor să se implice în planificarea curriculumului și în selectarea obiectivelor pe parcursul procesului. Brandy (1989, 1995) a studiat modul în care educatorii (care desfășoară activități în curricula elaborate pe baza principiilor stabilite de Hilda Taba
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
universal al elementelor chimice umane”, ci doar un set de limite ale posibilităților de formare umană cu ajutorul influențelor educative. Speranțele „obiectiviste”, legate de universalitatea taxonomiei lui Bloom, s-au diminuat încă din anii ’70, când s-au identificat numeroase aspecte discutabile ale acestei construcții teoretice și s-a demonstrat că sunt posibile taxonomii alternative. Pe parcursul întregului deceniu, Bloom a încercat însă să își apere și să își consolideze teoria. În 1971, a publicat - împreună cu T. Hastings și G. Madaus - Handbook of
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este determinat de relațiile cuprinse în pașii procesului curricular; b) pașii individuali nu au o semnificație aparte în afara sistemului în care sunt localizați; c) procesul de proiectare este anistoric, un proces în care obiectivele, experiențele de învățare și evaluarea sunt discutabile și analizate în termeni de situație imediată (anistorică!); d) profesorii și elevii sunt „decentrați”, în sensul că nu se raportează la o semnificație personală a curriculumului, la un ideal educațional propriu; rostul curriculumului este determinat de relațiile dintre obiective, experiențele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fi eminamente postmodernist; nu și teoria stadială piagetiană, întrucât conceptul de stadiu de dezvoltare i se pare lui Doll jr. că derivă dintr-o viziune modernă, liniară și secvențială asupra psihogenezei umane. Interpretarea dată de Doll viziunii structuralist-genetice piagetiene este discutabilă. El ignoră determinismul evident al demersurilor lui Piaget. Consideră că teoria „patriarhului de la Geneva” are drept concepte și idei centrale „procesele dechis-închise”, „perturbarea structurală”, „structurile disruptive”, „autogenerarea”, „transformările nonliniare” și „interacționismul”. Oricine a studiat însă atent opera lui Piaget știe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exterioare, dar situate la limita registrului fricii. Căci, în acest caz, mai curând absența a ceva provoacă frica, și nu prezența imediată a unui anumit pericol. În speță, e vorba despre absența produselor alimentare sau a combustibililor. Prin urmare, e discutabil că frica e reductibilă la pericolul extern, căci amenințarea poate fi și anticipată. Cu alte cuvinte, trăirea internă este la fel de importantă și în absența unei cauze externe clare. În acest sens, în fața unui pericol nu toată lumea se teme - sau nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
indirect că există o participare internă, personală, în orice reacție de frică. În psihopatologie, această componentă ocupă cea mai mare parte a manifestărilor subiective, și nu răspunsul la vreo stimulare externă. Dar și alte situații relevă același lucru, anumite pericole discutabile implică o trăire intensă - spre exemplu, situația de examen. Nimeni nu este efectiv amenințat la un examen, dar, în general, teama e considerată justificată într-o astfel de situație. Riscul inerent este de a pierde examenul, dar ceea ce e mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
confecționeri manieriști, plăsmuitori de „universuri de carton” - și evazioniști, demisionari de la angajarea existențială (din nou valorizată, mai ales în rândul foarte tinerilor scriitori), și, în focul polemicii, procedează fie la contestarea p., fie la redefiniri pro domo, uneori fanteziste și discutabile. Repere bibliografice: Postmodernismul, CC, 1986, 1-2 (număr special); Radu Enescu, Despre postmodernism. După sau dincolo?, F, 1988, 1; Mircea Mihăieș, Bazar postmodernist, F, 1988, 4; Antologia poeziei generației ’80, îngr. și pref. Alexandru Mușina, Pitești, 1993; Țeposu, Istoria, passim; Gianni
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
pozitiv și mărginit), experiența erotică originară (pentru copila de la Ipotești), relația formativă cu Mihail Pascaly, boala și „pariul cu existența” pe care suferința îl provoacă, stimulând eonul contemplativ, episoadele pedagogului care descoperă, catalizează și îndrumă talente („vânătoarea de oameni”) ș.a. Discutabilă este - cum au observat toți comentatorii cărții - interpretarea relației poetului cu Titu Maiorescu, nu o dată ironizat de biograf. Lucrarea a obținut sufragiile entuziaste ale lui Mircea Eliade („pentru întâia oară înțeleg viața lui Eminescu”, mărturisește savantul într-o scrisoare) și
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
se speculează că și unele cazuri de HSF idiopatică dobândită ar putea fi explicate prin mutații genetice dobândite ale unor proteine podocitare. în unele cazuri de GLM corticorezistente, practicarea unei noi biopsii renale relevă o HSF. în asemenea situații, este discutabil dacă această HSF a survenit cu adevărat în evoluția GLM (GLM și HSF fiind, astfel, două stadii în evoluția unei entități unice: „boala podocitelor”) sau dacă, de fapt, HSF era prezentă de la început, dar a fost trecută cu vederea la
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
mai valoroși pentru estimarea riscului apariției unui puseu de NL. Rolul lor este încă în curs de evaluare. Corelația nivelului seric al unor factori ai complementului cu gradul de activitate a bolii sau cu riscul unui puseu de NL este discutabilă. Scăderea C3 și/sau a C4 nu impun modificarea tratamentului imunosupresor, dar, la fel ca și creșterea titrului Ac anti-ADNdc, indică necesitatea unei monitorizări clinice mai atente a pacienților. Dozarea concentrației urinare a unor citokine (ca IL-2) ar putea fi
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
orală. în loc de Melfalan se poate folosi Ciclofosfamida, în aceeași doză. Un răspuns la tratament se obține la 60 % dintre pacienți, dar remisiune completă numai la 3 %. • Polichimioterapiile VMCP-VBAP și ABCM (V = vincristina, C = ciclofosfamida, A = adriamicina, B = BCNU) au avantaje discutabile în raport cu M/P. Ar putea fi superioare la pacienții cu elemente de prognostic negativ. Schemele VAD și VAMP (V = vincristina, A = adriamicina, D = dexametazona în doze mari, MP = metilprednisolon în doze mari) au avantajul unei inducții mai rapide a remisiunii
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sau, dimpotrivă, „stabilizarea” funcției renale?). Reușita sau nereușita unei intervenții de revascularizație renală este, de cele mai multe ori, dificil de anticipat. Indicația unei astfel de intervenții trebuie să țină seama de raportul risc/beneficiu estimat. De multe ori, beneficiul este însă discutabil (vezi mai jos). Anumite criterii sunt considerate ca predictive pentru succesul revascularizării: Aspectul angiografic normal al arteriolelor post-stenotice; Intervenție apreciată ca posibilă bilateral; Dimensiuni renale > 8 cm; Rinichi funcțional la nefroscintigramă; Biopsie renală arătând o bună prezervare a glomerulilor și
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
expresiei poetice preexistente, întregirea momentului trăit și prezența germenilor anticipativi. Aceleași rațiuni vor susține și ideea unui protocronism românesc, pe care o aduce în prim-plan volumul Din clasicii noștri (1977), aserțiunile privind „anticipările” românești în cultura lumii fiind însă discutabile, greu de validat. Sunt aici o serie de relecturi ale operelor unor scriitori de prim rang: Dimitrie Cantemir, Costache Negruzzi, Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Camil Petrescu ș.a. Protocronismul lui P. presupune un mod de
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
de o serie de efecte pozitive (eficacitatea):plăcerea petrecerilor și a întâlnirilor, la care toba reprezintă instrumentul muzical principal, creșterea solidarității sociale ca rezultat al respectivelor festivități, creșterea abilității de a coopera în muncă. Cele mai complexe, dar și mai discutabile analize de eficiență le găsim însă sub denumirea de analiză cost/beneficiu, dezvoltată pentru analiza comparativă a diverselor programe sociale alternative. Câteva exemple de acest gen ni le oferă Elisabeth B. Drew (1969). Pe scurt, două dintre ele. Primul se
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcțională. Diviziunea este un instrument de creștere a fericirii colectivității și este adoptat de către aceasta din acest motiv. Punctul de vedere al lui Durkheim este tipic pentru individualismul metodologic. Două obiecții sunt formulate de către sociologul francez. În primul rând, este discutabil că fericirea colectivității a crescut ca urmare a dezvoltării sistemului industrial, a promovării diviziunii muncii. Mai degrabă, avem motive să credem contrariul. În al doilea rând, o asemenea motivație - creșterea fericirii colectivității - reprezintă un factor prea difuz pentru a deveni
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu după finalitățile globale, ci după cele proprii. În al doilea rând, ideea că individul este complet subordonat, modelat și modificat de societate, că finalitățile globale ale colectivității sunt prioritare în mod absolut în raport cu finalitățile membrilor săi este, de asemenea, discutabilă. Modelele sociale în care individul devine o simplă rotiță a unui angrenaj gigant, fiind modelat complet de logica acestuia, apar mai mult drept caricaturi, cazuri de evoluție socială patologică, decât aproximări rezonabile ale stării reale și normale al societății actuale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
finalul fiecărei secvențe decizionale, decidentul poate afirma: aceasta este în mod cert decizia cea mai bună pe care o puteam lua la nivelul cunoștințelor de care dispun. Or, așa cum se va argumenta în continuare, tocmai o asemenea presupoziție este înalt discutabilă. În fine, presupozițiile mai particulare ale modelului analitic cu privire la fazele procesului de decizie apar, la o analiză mai atentă, nerealiste. Problema de soluționat prin decizie nu este dată, ci este ea însăși incertă. Teoria deciziei certe presupunea ca neproblematică atât
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]