1,412 matches
-
și radială, artera interosoasă anterioară și posterioară, ramurile ascendente din arcada palmară profundă. ARTICULAȚIILE INTERCARPIENE (articulations intercarpeae) Cele 8 oase carpiene așezate pe două rânduri determină formarea următoarelor articulații: 1. articulațiile proximale ale primului rând de oase carpiene, 2. articulațiile distale ale celui de al doilea rând de oase carpiene, 3. articulații între oasele carpiene între ele (articulațiile mediocarpiene). 1. Articulațiile proximale ale primului rând de oase carpiene Se încadrează în categoria articulațiilor plane - Figura 63. Suprafețe articulare osoase sunt între
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
două, sunt plasate transversal peste scafoid, semilunar, piramidal unindu-le între ele; - interosoase sunt așezate între scafoidsemilunar, semilunar-piramidal; - proprii: ligamentul pizo-hamat ce se întinde de la piziform la cârligul osului hamat; - pizo-metacarpian ce unește piziformul cu baza mecarpianului V. 2. Articulațiile distale ale celui de al doilea rând de oase carpiene Sunt tot articulații plane realizate între trapez, trapezoid, osul mare și osul cu cârlig. Fiecare din oasele participante la realizarea articulațiilor sunt acoperite de cartilaj hialin. Sinoviala acestor articulații nu este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
PALMAR) (m. palmaris longus) în 20% din cazuri poate fi absent. Când este prezent are originea la nivelul epicondilul medial. Inserția terminală este pe retinaculul flexorilor Mușchiul are raporturi cu: - superficial: mușchiul flexor superficial al degetelor; - nervul median, în partea distală. Acțiunea este de slab flexor al mâini față de antebraț. Inervația provine din nervul median. MUȘCHIUL FLEXOR ULNAR AL CARPULUI (MUȘCHIUL CUBITAL ANTERIOR) (m. flexor carpi ulnaris) Originea se realizează prin două porțiuni (Figura 107): - capul humeral: la nivelul epicondilului medial
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de la marginea anterioară a radiusului în porțiunea proximală. Masa mușchiului se dispune într-un strat superficial destinat degetelor III și IV, în timp fibrele musculare pentru degetele II și V se găsesc într-un strat mai profund. La nivelul extermității distale a antebrațului, corpul mușchiului se împarte în patru porțiuni ce se termină prin câte un tendon. Inserția terminală se descrie la nivelul falangei proximală a degetelor II - V. Inserția terminală se realizează la nivelul falangei medii, pe fețele laterale ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a antebrațului. La nivelul părții mijlocii a antebrațului corpul mușchiului se împarte în patru fascicule distincte ce sunt continuate printr-un tendon. Fiecare dintre tendoanele formate trec posterior față de retinaculul flexorilor spre ultimele 4 degete. Inserția terminală este baza falangei distale după ce a perforat tendonul flexorului superficial. Raporturi: - anterior: este acoperit de mușchiul flexor superficial al degetelor; între cei doi mușchi se află nervul median și vase ulnare; - medial este mușchiul flexor ulnar al carpului și pachetul vasculo-nervos ulnar; - posterior: pătrat
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
din nervul ulnar; - porțiunea laterală a mușchiului este inervată de ramurile din nervul median. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL POLICELUI (m. flexor pollicis longus) Originea se descrie pe fața anterioară a radiusului și a membranei interosoase. Inserția terminală este pe falanga distală a policelui. Raporturi: - anterior este acoperit de mușchii: flexor superficial a\ degetelor și flexor radial a\ carpului, de care este despărțit prin vasele radiale și ramura superficială a nervului radial; - posterior: este membrana interosoasă, radiusul; - distal se găsește mușchiul pătrat
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
flexor radial a\ carpului, de care este despărțit prin vasele radiale și ramura superficială a nervului radial; - posterior: este membrana interosoasă, radiusul; - distal se găsește mușchiul pătrat pronator; - medial: flexorul profund al degetelor. Acțiunea: - flexia articulațiilor peste care trece: falanga distală pe cea proximală, policele pe metacarpianul I și mâna pe antebraț, - ușoara abducție a degetelui. Inervația provine din nervul median. MU{CHIUL PĂTRAT PRONATOR (m. pronator quadratus) Originea este pe marginea anterioară a cubitusului. Inserția terminală este pe fața și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
degetele de la ll-V. Inserția terminală: fiecare din cele 4 tendoane se împarte la rândul său în câte trei ramuri aponevrotice: ramura mediană se fixează pe fața dorsală a falangei medii în timp ce celelalte ramuri se inseră pe fața dorsală a falangei distale. Raporturi: - fața posterioară: este acoperită de piele și de fascia antebrahială, la nivelul antebrațului; - proximal este superficial; distal trece pe sub retinaculul extensorilor; - acoperă mușchiul supinator; - marginea laterală: cu mușchiul scurt extensor radial al carpului; - marginea medială: extensorul auricularului. Acțiunea: - extensor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
posterioară: este acoperită de piele și de fascia antebrahială, la nivelul antebrațului; - proximal este superficial; distal trece pe sub retinaculul extensorilor; - acoperă mușchiul supinator; - marginea laterală: cu mușchiul scurt extensor radial al carpului; - marginea medială: extensorul auricularului. Acțiunea: - extensor: al falangei distale pe cea medie, a acesteia pe cea proximală, a falangei proximale pe metacarp și a mâinii pe antebraț, - adductor al mâinii, - abductor al degetelor. Inervația se realizează prin ramul profund al nervului radial. MUȘCHIUL EXTENSOR AL DEGETULUI MIC (m. extensor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
AL POLICELUI (m. extensor pollicis brevis) Originea este pe: - fața posterioară a ulnei, MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL POLICELUI (m. extensor pollicis longus) Originea este pe: - membrana interosoasă, - 1/3 mijlocie a feței posterioară a ulnei. Inserția terminală este pe falanga distală a policelui. Raporturi: tendonul mușchiului merge inițial alături de cel al mușchiului scurt extensor al policelui pentru ca proximal de retinaculul extensorilor să se despartă de acesta pentru ca apoi să I se alăture în dreptul bazei metacarpianului I. Astfel, se formează un spațiu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
despartă de acesta pentru ca apoi să I se alăture în dreptul bazei metacarpianului I. Astfel, se formează un spațiu denumit “tabachera anatomică” în care se găsesc tendoanele mușchilor scurt și lung extensor radial al carpului și artera radială. Acțiunea: - extensia falangei distale a policelui, - înclinarea laterală și ușoara extensie a mâinii, - când policele este în abducție realizează adducția acestuia. Inervația prin nervul interosos posterior ramură din nervul radial. MUȘCHIUL EXTENSOR AL INDEXULUI (m. extensor indicis) Originea este pe: - fața posterioară a ulnei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
trec nervul median și tendoanele flexorilor. Anterior față de retinacul trec vasele și nervul ulnar. Retinaculul extensorilor este sub formă dreptughiulară, așezat posterior și foarte subțire. De pe fața profundă se desprind septuri ce se inseră la nivelul fețelor posterioare ale epifizelor distale ale radiusului și cubitusului, ceea ce determină formarea unor tunele prin care alunecă tendoanele musculaturii extensorilor. Prezența celor două retinacule reprezintă un mijloc de contenție pentru tendoanele care trec spre mână. TECI FIBROASE ȘI SINOVIALE La nivelul articulațiilor metacarpo-falangiene tendoanele flexorilor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
FIBROASE ȘI SINOVIALE La nivelul articulațiilor metacarpo-falangiene tendoanele flexorilor superficial și profund trec prin tunelul osteo-fibros format de tecile fibroase ale degetelor mâinii și de fa]a anterioară a falangelor corespunz\toare. Tunelul osteo-fibros se întinde pân\ la nivelul falangei distale având diametrul variabil. La nivelul articularilor intefalangiene fibrele sunt încrucișate oblic pentru a forma partea cruciform\ a teci fibroase. La nivelul degetelor ll-IV tendoanele mușchilor flexori sunt învelite în tecile sinoviale digitale. Tecile sinoviale acoper\ tendoanele musculaturii degetelor pentru a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sunt acoperiți de fascia profundă a mâini. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - adductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. MUȘCHII INTEROSOȘI DORSALI Originea este pe ambele metacarpiene care delimitează spațiul respectiv. Inserția terminală: - baza falangei distale, - pe tendonul mușchiului extensor al degetelor. Raporturi: - anterior sunt mușchii interosoși palmari, arterele metacarpiene palmare, tendoanele lombricalilor și ale flexorilor profunzi ai degetelor; - proximal prezintă raport cu arcul arterial palmar profund; - dorsal vin în raport cu arterele metacarpiene. Acțiunea: - flexori ai falangei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cauzelor care generează dificultăți de învățare și, implicit, cerințe educaționale speciale, cel mai potrivit reper ar fi teoria lui Feuerstein privind factorii care declanșează tulburările funcțiilor cognitive. în concepția lui Feuerstein, acești factori pot fi clasificați astfel: a) Factorii declanșatori distali (îndepărtați): de origine endogenă: afecțiuni organice (mai ales la nivelul sistemului nervos central și al analizatorilor auditiv și vizual) sau tulburări de natură genetică; de origine emoțională; de origine exogenă: nivel socioeconomic scăzut, familii sărace , epidemii etc. b) Factorii declanșatori
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
la gleznă a fost de 20,6 ± 3,6J, reprezentând 24,9 ± 7,3% din lucrul net al articulației gleznei; - mușchii biarticulari par a avea un rol important în transferul energiei de la articulația proximală, produsă de mușchii monoarticulari la articulația distală; segmentele distale, cu mușchi cu fibre mai scurte și tendoane mai mari, se potrivesc cu contracțiile rapide de viteză. Aceste caracteristici, asociate cu mecanismul de transfer al mușchilor biarticulari, permit un produs eficient de mare putere la articulațiile distale implicate
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
a fost de 20,6 ± 3,6J, reprezentând 24,9 ± 7,3% din lucrul net al articulației gleznei; - mușchii biarticulari par a avea un rol important în transferul energiei de la articulația proximală, produsă de mușchii monoarticulari la articulația distală; segmentele distale, cu mușchi cu fibre mai scurte și tendoane mai mari, se potrivesc cu contracțiile rapide de viteză. Aceste caracteristici, asociate cu mecanismul de transfer al mușchilor biarticulari, permit un produs eficient de mare putere la articulațiile distale implicate în efortul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
articulația distală; segmentele distale, cu mușchi cu fibre mai scurte și tendoane mai mari, se potrivesc cu contracțiile rapide de viteză. Aceste caracteristici, asociate cu mecanismul de transfer al mușchilor biarticulari, permit un produs eficient de mare putere la articulațiile distale implicate în efortul de accelerare a sportivului. Studiile profesorului de atletism, C. Vittori, 1996, au evidențiat o comportare specială a membrelor inferioare în timpul acestei faze de accelerare: genunchiul și glezna nu au relevat nici o destindere. De fapt, s-a dovedit
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
a alergătorului, Jacobs și colab. (1992) citat de C. Gwyneth și colab. (2007), consideră că „valoarea mare a forței mușchiului extensor al șoldului contribuie la mărirea puterii mecanice dezvoltate la acest nivelul, putere ce se transmite la mai multe articulații distale ale membrelor într-o manieră coordonată temporar. Faza de accelerare se caracterizează prin: - mișcarea de ridicare a genunchiului, în partea anterioară spre orizontală și pendularea gambei înainte, fapt ce asigură creșterea lungimii pasului (fuleului); - contactul tălpii cu solul pe pingea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
servesc pentru a genera viteza de sprint în faza de mijloc a accelerării ( de tranziție). R. Jacobs și Van Schenau, 1992, au relevat aceste aspecte accentuând următoarele: - Acțiunile mușchilor biarticulari, contribuie la transferul de putere de la articulațiile proximale la cele distale. -Acțiunea mușchilor mari, monoarticulari ai șoldului este transferată la gleznă și sol, determinând o producție mare de putere care să ajungă la articulațiile distale, în ciuda faptului că ele au mușchi relativ mici. Privind efectele exercițiilor excentrice, într-o recapitulare referitoare
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
aspecte accentuând următoarele: - Acțiunile mușchilor biarticulari, contribuie la transferul de putere de la articulațiile proximale la cele distale. -Acțiunea mușchilor mari, monoarticulari ai șoldului este transferată la gleznă și sol, determinând o producție mare de putere care să ajungă la articulațiile distale, în ciuda faptului că ele au mușchi relativ mici. Privind efectele exercițiilor excentrice, într-o recapitulare referitoare la tratamentul și prevenirea accidentelor coapselor, U. M. Kujala și M. Jărvinen, 1997, au subliniat faptul că mușchii coapsei sunt accidentați mai ales în timpul exercițiului
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pancreatită acută sunt: vârsta peste 50 ani, status fumător, pierdere ponderală mai mare de 5 kg, nivelul bilirubinei serice peste 2 mg%, creșterea nivelului fosfatazei alcaline în absența retenției biliare, modificări sugestive de masă pancreatică ultrasonografic sau de atrofie pancreatică distală [79]. Masca de debut a unui cancer pancreatic sub forma de pancreatită, se poate întâlni și în sarcină [80]. Obstrucție duodenală Se manifestă prin tablou clinic de ocluzie intestinală înaltă, cu vărsături și deshidratare, fără icter [81]. Hemoragie Wirsungiană Hemosuccus
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
pancreatectomia să fie totală. Dacă se înlătură numai 50% din pancreas, toleranța la glucoză este fie normală, fie numai ușor alterată (11). Totuși, se pare că atât incidența cât și severitatea diabetului depind în mare măsură de extensia rezecției zonei distale a pancreasului, unde sunt localizate cel mai abundent insulele pancreatice (5). Pancreatectomia, utilizată ca procedeu chirurgical de tratament al durerii intratabile din pancreatita cronică sau de exereză a tumorilor pancreatice ale capului, corpului sau cozii pancreasului, a suferit în timp
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92222_a_92717]
-
vascular pulmonar și care face legătura între artera pulmonară și aortă [1]. Prevalența este de 5-10% din totalul MCC. Poate fi asociat cu aproape oricare dintre MCC, cu excepția variantei tetralogiei Fallot cu absența valvei pulmonare. ANATOMIE Având originea în porțiunea distală a arcului VI stâng embriologic, CAP apare ca o extensie de calibru variabil, care face legătura între bifurcația arterei pulmonare și aorta toracică descendentă distal de originea arterei subclavii stângi [2, 3]. Extremitatea pulmonară este situată intrapericardic, iar cea aortică
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
corecției care determină funcția ventriculară dreaptă în evoluție sunt: lărgimea petecului VD, păstrarea bandei moderatoare, evitarea rezecției musculare excesive la nivelul VD, păstrarea funcționalității valvei tricuspide prin evitarea lezării acesteia la nivelul componentelor ei, ventriculotomie dreaptă minimă și evitarea stenozării distale a arterei pulmonare. BOALA EBSTEIN DEFINIȚIE Boala Ebstein este o malformație congenitală cianogenă caracterizată prin inserția anormală a valvulelor septală și posterioară a valvei tricuspide înspre apexul ventriculului drept (VD), valvule care sunt deformate și insuficiente în grad variabil. Această
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]