2,830 matches
-
gravitate la bolnavul cu ICA. După această terapie inițială, următoarele măsuri terapeutice necesită o apreciere corectă a statusului hemodinamic și volemic al pacientului. Se vor lua în considerare: valoarea TA, încărcarea volemică și funcția renală. 27.4.3.2. Tratamentul diuretic Diureticele au o indicație precisă în ICA, produc o ameliorare evidentă a simptomatologiei și reprezintă o medicație de primă intenție (13). Ameliorarea simptomelor de congestie trebuie obținută fără apariția reacțiilor adverse (cel mai adesea hipotensiunea arterială și deteriorarea funcției renale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
la bolnavul cu ICA. După această terapie inițială, următoarele măsuri terapeutice necesită o apreciere corectă a statusului hemodinamic și volemic al pacientului. Se vor lua în considerare: valoarea TA, încărcarea volemică și funcția renală. 27.4.3.2. Tratamentul diuretic Diureticele au o indicație precisă în ICA, produc o ameliorare evidentă a simptomatologiei și reprezintă o medicație de primă intenție (13). Ameliorarea simptomelor de congestie trebuie obținută fără apariția reacțiilor adverse (cel mai adesea hipotensiunea arterială și deteriorarea funcției renale), ceea ce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
funcției renale), ceea ce presupune monitorizarea atentă a dozelor și efectelor pentru a evita supradozarea. De menționat însă că și subdozarea este adesea întâlnită în practică medicală. Deși unele analize retrospective au ridicat semne de întrebare asupra siguranței terapiei cronice cu diuretice, aceste îngrijorări nu au fost confirmate de studii controlate ulterioare. Se utilizează de preferință diuretice de ansă care au efect depletiv de volum și realizează o excreție fracționată a sodiului, superioară celei realizate de către diureticele de tip tiazidic. Calea de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
menționat însă că și subdozarea este adesea întâlnită în practică medicală. Deși unele analize retrospective au ridicat semne de întrebare asupra siguranței terapiei cronice cu diuretice, aceste îngrijorări nu au fost confirmate de studii controlate ulterioare. Se utilizează de preferință diuretice de ansă care au efect depletiv de volum și realizează o excreție fracționată a sodiului, superioară celei realizate de către diureticele de tip tiazidic. Calea de administrare inițială este intravenoasă, putându-se utiliza doza unică, doze multiple sau administrare intravenoasă continuă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
asupra siguranței terapiei cronice cu diuretice, aceste îngrijorări nu au fost confirmate de studii controlate ulterioare. Se utilizează de preferință diuretice de ansă care au efect depletiv de volum și realizează o excreție fracționată a sodiului, superioară celei realizate de către diureticele de tip tiazidic. Calea de administrare inițială este intravenoasă, putându-se utiliza doza unică, doze multiple sau administrare intravenoasă continuă. De reținut că cel mai adesea sunt necesare multiple ajustări ale dozelor pentru a se obține starea de euvolemie. Studiul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
inițială este intravenoasă, putându-se utiliza doza unică, doze multiple sau administrare intravenoasă continuă. De reținut că cel mai adesea sunt necesare multiple ajustări ale dozelor pentru a se obține starea de euvolemie. Studiul DOSE (14) a arătat că administrarea diureticului i.v. în perfuzie continuă și în doză mai mică este mai eficientă comparativ cu administrarea în bolus. Se recomandă furosemid 40-80 mg i.v. sau bumetanid 1 mg i.v. sau torasemid 10 -20 mg i.v. (tabelul 27
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
v. sau torasemid 10 -20 mg i.v. (tabelul 27.4). Furosemidul produce la 15 minute de la administrarea i.v. venodilatație și induce diureză după aproximativ 30 de minute. Astfel se va produce scăderea congestiei pulmonare chiar înainte de apariția diurezei. Diureticele pot avea drept reacții adverse agravarea insuficienței renale, hipopotasemie, crampe musculare. Uneori în cursul tratamentului cu diuretice se înregistrează o deteriorare a funcției renale din cauza scăderii debitului cardiac și a presiunii de filtrare. În condițiile în care congestia sistemică nu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
administrarea i.v. venodilatație și induce diureză după aproximativ 30 de minute. Astfel se va produce scăderea congestiei pulmonare chiar înainte de apariția diurezei. Diureticele pot avea drept reacții adverse agravarea insuficienței renale, hipopotasemie, crampe musculare. Uneori în cursul tratamentului cu diuretice se înregistrează o deteriorare a funcției renale din cauza scăderii debitului cardiac și a presiunii de filtrare. În condițiile în care congestia sistemică nu se ameliorează corespunzător sub tratamentul cu diuretic de ansă se vor aplica și alte măsuri: restricția de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
insuficienței renale, hipopotasemie, crampe musculare. Uneori în cursul tratamentului cu diuretice se înregistrează o deteriorare a funcției renale din cauza scăderii debitului cardiac și a presiunii de filtrare. În condițiile în care congestia sistemică nu se ameliorează corespunzător sub tratamentul cu diuretic de ansă se vor aplica și alte măsuri: restricția de sodiu și/sau lichide, creșterea dozei de diuretic de ansă, adăugarea unui alt diuretic oral (metolazonă sau spironolactonă) sau i.v. (clorotiazidă). Ultrafiltrarea constituie o metodă alternativă la terapia diuretică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
din cauza scăderii debitului cardiac și a presiunii de filtrare. În condițiile în care congestia sistemică nu se ameliorează corespunzător sub tratamentul cu diuretic de ansă se vor aplica și alte măsuri: restricția de sodiu și/sau lichide, creșterea dozei de diuretic de ansă, adăugarea unui alt diuretic oral (metolazonă sau spironolactonă) sau i.v. (clorotiazidă). Ultrafiltrarea constituie o metodă alternativă la terapia diuretică cu rol în înlăturarea excesului de lichide. Studiul cel mai mare realizat pe 200 de pacienți cu ICA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
presiunii de filtrare. În condițiile în care congestia sistemică nu se ameliorează corespunzător sub tratamentul cu diuretic de ansă se vor aplica și alte măsuri: restricția de sodiu și/sau lichide, creșterea dozei de diuretic de ansă, adăugarea unui alt diuretic oral (metolazonă sau spironolactonă) sau i.v. (clorotiazidă). Ultrafiltrarea constituie o metodă alternativă la terapia diuretică cu rol în înlăturarea excesului de lichide. Studiul cel mai mare realizat pe 200 de pacienți cu ICA și hipervolemie a arătat că ultrafiltrarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
diuretic de ansă se vor aplica și alte măsuri: restricția de sodiu și/sau lichide, creșterea dozei de diuretic de ansă, adăugarea unui alt diuretic oral (metolazonă sau spironolactonă) sau i.v. (clorotiazidă). Ultrafiltrarea constituie o metodă alternativă la terapia diuretică cu rol în înlăturarea excesului de lichide. Studiul cel mai mare realizat pe 200 de pacienți cu ICA și hipervolemie a arătat că ultrafiltrarea duce la reducerea greutății corporale, fără a ameliora dispneea. Ultrafiltrarea rămâne a fi luată în considerare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
mozavaptanului, care este de asemenea blocant de receptori V2. Conivaptanul, antagonist de receptori V1 și V2 vasopresinici, este aprobat de FDA (Food and Drug Administration) pentru tratamentul hiponatremiei la bolnavi cu ICA, care nu au putut fi controlați cu medicația diuretică. Acesta are un profil asemănător cu tolvaptanul, dar nu ameliorează semnele și simptomele de IC. De menționat că tolvaptanul este aprobat atât în SUA, cât și în Europa, dar numai pentru tratamentul hiponatremiei. Alți antagoniști de vasopresină aflați în prezent
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
cu ICA cu disfuncție sistolică severă, dilatație de VS și reducere a debitului cardiac cu consecințe asupra perfuziei periferice. De asemenea, acest tip de tratament se poate utiliza la pacienții cu exces volemic care nu răspund complet la tratamentul cu diuretice și vasodilatatoare, au TA „marginală” (TAs < 90 mmHg) și semne de hipoperfuzie a țesuturilor și organelor. Totodată, ghidul stipulează că tratamentul inotrop intravenos nu este recomandat dacă nu există semne clinice evidente sau măsurători directe care să ateste creșterea presiunilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
atrioventriculare înalte) care generează scăderea debitului cardiac impun pacing temporar sau definitiv în funcție de contextul clinic;HTA necontrolată : datele studiului ADHERE precizează că aproximativ 90% dintre pacienții internați cu ICA au valori ale TA crescute. Dacă TA rămâne crescută după administrarea diureticelor și vasodilatatoarelor, se va recurge la alte clase medicamentoase pentru controlul său;ischemia miocardică sau infarctul miocardic impun revascularizația miocardică de urgență în general pe cale percutană și în cazuri selectate pe cale chirurgicală;factori infecțio i sistemici;anemia constituie un factor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
agravarea/apariția semnelor de insuficiență cardiacă poate sugera o hipertiroidie iatrogenă și trebuie investigați în acest sens;medicația non-cardiacă; ‒ medicatia antiaritmică;glitazone și pregabaliul determină edeme prin retenție hidrosalină. Antiinflamatoarele nesteroidiene produc retenție hidro-salină, alterarea funcției renale și diminuarea efectelor diureticelor. Antidepresivele triciclice pot determina tulburări de conducere și cresc riscul aritmiilor ventriculare. Tot prin favorizarea tulburărilor de ritm pot acționa și teofilina, bronhodilatatoarele betaagoniste. Evoluția pacienților cu insuficiență cardiacă acută Pacienții spitalizați pentru ICA de novo au o evoluție mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
riguroase. Echipa medicală trebuie să arate prudență privind externarea prematură a unui pacient cu ICA. Câteva dintre criteriile care trebuie avute în vedere la externarea acestor pacienți sunt:dispariția semnelor clinice de congestie (ortopnee, distensie a venelor jugulare, edeme);tratamentul diuretic administrat inițial i.v. schimbat cu administrarea pe cale orală și stabilirea terapiei optime pe termen lung stabilă minim 24 de ore ca doze și preparate;documentarea înainte de externare a FE a VS;testarea capacității de mișcare a pacientului anterior externării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
sunt sintetizați câțiva dintre factorii de prognostic pentru ICA. Alți factori cu rol prognostic sunt: performanța sistolică a VS, apariția unor tahi - sau bradiaritmii, anemia, vârsta, comorbidități de tipul DZ sau a bolilor pulmonare. De menționat că metolazona este singurul diuretic tiazidic care poate fi administrat în condițiile în care rata de filtrare este sub 20 ml/min.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
cu scopul prevenirii progresiei afecțiunii, este în realitate benefic doar pentru controlul episoadelor de agravare a insuficienței cardiace. Astfel de pacienți reprezintă categoria cu indicația fermă de corecție chirurgicală. Profilaxia endocarditei infecțioase este un deziderat valabil pe tot parcursul evoluției. Diureticele ameliorează manifestările de insuficiență cardiacă fără a influența evoluția pe termen lung. Vasodilatatoarele au beneficiu clar în Im acută prin reducerea AOR și VR, dar pentru Im organică cronică datele sunt controversate. Datele pro susțin vasodilatatoarele pe baza observațiilor experimentale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
a demonstrat că beneficiile scăderii în greutate și ale reducerii aportului de sare din alimentație sunt mai mari la pacien ii vârstnici față de alte grupe populaționale (23). Ghidurile actuale recomandă pentru terapia farmacologică la vârstnici 5 clase majore de antihipertensive: diuretice, betablocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), blocanți ai receptorilor de angiotensină și blocante ale canalelor de calciu (19). Alegerea clasei de medicamente este în funcție de comorbiditățile coexistente, eficiență, toleranță și cost (19). La două treimi dintre pacienții vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
cu vârsta peste și sub 65 de ani. Experții au concluzionat că nu există diferențe semnificative statistic între cele două grupe de vârstă privind incidența evenimentelor cardiovasculare. De asemenea, eficiența tratamentului cu IECA, cu blocanți de canale de calciu, cu diuretice sau cu beta - blocante- în scăderea valorilor TA este comparabilă la cele două grupe de vârstă (25). O meta-analiză asupra rezultatelor Blood Pressure Lowering Treatment Trialists’ Collaboration care nu s-a adresat unei anumite grupe de vârstă a concluzionat că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
o reducere cu 10% a mortalității la subiecții tratați cu IECA (157). Trebuie avute în vedere efectele secundare și complicațiile IECA anterior administrării acestei medicații la vârstnici. Este necesară precauție la vârstnicii cu insuficiență renală, la cei care primesc concomitent diuretice economizatoare de potasiu din cauza riscului de hiperkaliemie, sau tratament cronic cu antiinflamatoare nesteroidiene din cauza riscului de insuficiență renală acută. Asocierea cu alte antihipertensive necesită monitorizarea atentă a valorilor tensionale pentru a evita efectul agresiv asupra TA și hipotensiunea ortostatică. Administrarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
determinarea concentrației gazelor sanguine pentru ajustarea tratamentului inotrop până la remiterea acidozei și obținerea unei perfuzii adecvate. În majoritatea cazurilor, presiunile pulmonară și venoasă centrală sunt sever crescute, ceea ce se manifestă prin edeme la extremitățile inferioare sau generalizate și impune tratament diuretic agresiv. Pacienții în șoc cardiogen cu suport inotrop crescut pot beneficia de intubare electivă și ventilație mecanică, intervenție care scade activitatea respiratorie și stresul pe sistemul cardio-pulmonar. În cazul pacienților cu IMA ce afectează ventriculul drept (VD), ventilația mecanică permite
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
datorită numeroaselor scenarii clinice posibile, răspunsului imprevizibil la tratament și incidenței sporite a morții subite (12). Această atitudine este justificată de posibilitatea identificării unui factor precipitant al agravării IC cronice, precum și a rezultatului combinat al utilizării drogurilor inotrope, vasodilatatoare și diuretice în deter -minarea unei ameliorări. Există puține studii care înfățișează utilizarea unor indicatori obiectivi care să prezică starea terminală la pacienții cu IC cronică. Necesitatea prioritizării pacienților cu IC cronică pe listele de transplant cardiac a generat interesul pentru descoperirea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu () [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]
-
Aceasta poate fi legată de IC cronică sau poate fi expresia clinică a altei comorbidități. O cauză comorbidă frecventă este reprezentată de afecțiunile reumatologice, cum ar fi artrita sau guta. Guta în particular poate fi declanșată sau agravată de tratamentul diuretic (18). Abordarea terapeutică a durerii cuprinde:intervenții non-farmacologice: psihoterapie, asistență spirituală;intervenții farmacologice: se continuă tratamentul cardiologic (de exemplu, se tratează angina pectorală de novo), se administrează analgezice opioide conform scalei de analgezie OMS, se evită antiinflamatoarele nesteroidiene care pot
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu () [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]