6,163 matches
-
și ceilalți cinci, D. Costinescu, onorabilul, declară imediat în numele comisiei bugetare că primește această sumă de 12000 franci de fiece minister pe an și propunerea aceasta se votă în aceeași Cameră în care, cu două zile înainte, d. Brătianu refuzase diurna de 750 fr. pe lună. În timpul discuției și votului d. Brătianu dispăru în culuarele Camerei și, pe când d. Costinescu, cu toate retorica și logica ce-o poate învăța cineva în patru clase primare, [î ]și rostea de la tribună cuvintele sale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
neîncredere orice înnoitură pornită de la acești oameni de ieri de alaltăieri, cari n-au simț istoric, nu cunosc trecutul țării, nu sunt capabili a înțelege spiritul și înclinațiunile adevăratului popor românesc și al căror patriotism se măsură cu lefuri, cumul, diurne, pensii reversibile, sinecure etc. Acesta e îndealtmintrelea un secret public în România și nu suntem noi singuri cărora să le fie rușine în adâncul sufletului când se află că până și Constituția, legea fundamentală și de drept public a țării
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
încrederea în caracterul comedianților politici și, chiar daca țara judecătoare aprobă schimbarea la față ca ceva ce se potrivește cu vederile ei, oamenii cari s-au schimbat sunt judecați din punctul de vedere al intereselor personale, al pensiilor reversibile, funcțiilor și diurnelor pentru cari au operat o asemenea schimbare, iar nu din acela al intereselor țării. Țara este contra republicei, ea e monarhică. Cu toate astea republicanul sincer, care până la capătul vieții sale ar ținea la programul său, ar fi respectat ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se vor însărcina credem a descrie mizeria onor. tagme patriotice, care, la dreptul vorbind, în străinătate s-au obicinuit a trăi bine, pe mare și de-a gata, încît întorși în țară, nu le mai ajung zece lefuri și zece diurne. Și această părere a noastră, realistă cu totul, că vro pagubă pentru țară nu e daca D-zeu [vrea] ca și Caradalele ori Cariagdii să dea ortul popei, "Romînul" o numește "apel la asasinat". {EminescuOpXII 130} Ei onorabili, cei mai mulți dintre
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
recunoașterea pe care el o pretinde, dar pe care faptele n-o justifică decât în minimă parte, vedem totuși că socoteala patrioților e făcută demult. Ei singuri și-au fixat după plac prețul faptelor lor, căci și-au creat pensii, diurne, lefuri ad-hoc, păsuieli, prin urmare, chiar daca au făcut ceva, gratis n-au făcut nimic și nu știm de unde ar mai veni pretenția unei recunoștințe cu totul speciale din partea țării și a posterității. Meritul consistă în disproporția dintre ceea ce un om
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
față. Multe însă se impun prin natura lucrurilor. Nu e ciudat a vedea o mulțime de oameni, săraci până ieri, că au dovedit milionari peste noapte numai și numai prin faptul că sunt deputați și oameni de-ai partidului? Cu diurna de doi galbeni pe zi nu se pot face minuni, oricum i-ai învîrti. Trebuie dar să admitem cauze ascunse și ilicite de îmbogățire. Și cu ce se drapează toate mizeriile acestea? Cu costumul unor evenimente politice cari, în a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în adevăr din roșii daca cele două ceasoarnice într-un gând și într-o bătaie, Rosetti brătianu, ar înceta de-a merge? Ar fi avizați a asculta locuțiuni latine, grecești și nemțești de la onor. d. Chițu, și locuțiunile nu sunt diurne; ar fi reduși a citi poeziile neogrecești ale lui Serurie sau câteva Din orele de repaos ale lui Radu Pătărlăgeanu și acestea nu sunt slujbe acătării, sunt ca loboda în zi de Paști. Hotărârea, în aparență neclintită, a d-lui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cugetare a Caradalelor și Pătărlăgenilor? Aceștia există ca orice carne cu ochi chiar daca n-ar gândi nimic, ba existența lor e cu atât mai vie și mai aparentă cu cât nu gândesc nimic și nu sunt nimic. Pe cât timp au diurne, lefuri, întreprinderi nici nu-i simți că sunt: vegetează liniștiți și blânzi. Din momentul în care nu le mai au își manifestă existența într-un mod zgomotos și foarte neplăcut. Dar de, bietul Descartes, om a fost și el și-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
simță tonul de ironie și de dispreț cu care d. C. A. Rosetti strunește menajeria pentru a înțelege de ce soi sunt legăturile între partid și șefi. Dar daca nulitățile primiră la început a juca rolul de votatori pentru o modestă diurnă care reprezintă o îmbunătățire a sorții lor, curând exigențele lor deveniră mult mai mari. Oamenii începură a se muta de prin mahalale la centru, a se însura, a se întemeia pe umerii țării. Adunătura de ieri se aristocratitiză, contractă repede
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Acei oameni așa mult s-au obicinuit a striga că ei sunt țara și numai ei încît în cele din urmă au început s-o crează și, căutând imaginea națiunii în acea oglindă mincinoasă în care nu se văd decât diurne, gheșefturi, recompense reversibile și capitalizate, Warșawschy, rechizițiuni, misiuni, cumul etc. strigă cu mirare: "În țara aceasta nu sunt oameni cinstiți! Dar iată că acele cuvinte, rostite de un ministru prezident în discursul său program, de la înălțimea tribunei, nu răsună numai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nouăi Bizanțe, dogmele patriotismului de industrie? {EminescuOpXII 199} Nouă ne e necunoscut și credem că și țării întregi. Daca ar întreba însă cineva care e adevăratul program al partidului roșu am arăta că, afară de tendența generală de cumul, nepotism, păsuieli, diurne ș. a., momentan el cuprinde două puncte, a căror realizare, după cât se spune, se va încerca de către patrioți. Întâiul punct al programei recente este răscumpărarea drumului de fier Cernavoda - Chiustenge. Se zice deocamdată că, afară de cumnatul d-lui C. A. Rosetti
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
asista la vreo pompă funebră a voiajorilor vreunui întreg tren. Iată dar mijloacele de remediu ce le credem necesarii: Cel dendîi remediu e negativ, dar de-o estremă importanță. Trebuie revocată direcția actuală, compusă din politiciani, din săbiuțe vânătoare de diurne și din advocați. Motivul revocării e incapacitatea dovedită în toate. Direcțiunea căilor ferate, daca e posibil a tuturor căilor ferate ale statului, ar trebui constituită după următoarele principii: E practic, pentru ca să existe unitate de voință și acțiune, ca în capul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ovreiașii de la "Pesther-Lloyd". Ș-apoi ce aere își dau? Ce-ar face Anglia în ocazia cutare? Anglia? Dar înainte de toate în Anglia funcționarii nu fură; exemplare de oameni de stat ca d. Lonyay nu există; membrii Camerei Comunelor nu au diurnele vândute la cămătari pe ani înainte, ca membrii ilustrului Parlament din Pesta; veniturile a zece lorzi sunt egale cu veniturile Ungariei întregi. Anglia n-are nevoie de coloniști străini, ea care colonizează lumea; în fine oameni de rasă engleză se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vota pensii reversibile, de-a plăti din sudoarea sa milioanele câștigate prin cumpărarea cu 60 la sută a unor hârtii ce nu făceau decât 20 la sută, a îmbogăți pe evrei prin băutura de rachiu otrăvit, a plăti lefurile și diurnele Caradalelor - și a munci totuși numai cu plugul lui Radu Negru, incult rămânând ca-n vremea lui Radu Negru, dar mai sărac, mai rău hrănit și înainte de toate bolnav, ceea ce nu era în vremea lui Radu Negru? Acest popor nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mari. Pentru acești ignoranți nesățioși se bagă țăranii în spini și pâraie înghețate manu militari, pentru a plăti rămășițe mincinoase sau plătite o dată unor tâlhari; pentru acești ignoranți se vinde patul, vaca, oaia, cenușa din vatra țăranului; pentru a plăti diurnele, recompensele naționale, pensiile reversibile, misiunile în străinătate a acestor ignoranți se iau de pe țăran șapte piei și se vinde dator pe toată viața, de nu-i mai poate nimeni; ajuta, nici D-zeu din cer, necum un reversibil cu sticla
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și țăranul; nu sunt în stare de-a compensa munca lui. Credem cel puțin că marile mistere ale abecedarului, în modul în care le-a învins Serurie și Carada, nu constituie un merit pentru a-i vedea cu lefuri și diurne de zeci de mii de franci pe an. Și pe lângă aceasta, pe lângă că sunt necapabili de muncă, leneși și tâmpiți, malonești și răi, mai sunt și străini, veniți de ieri alaltăieri, ridicați de la covrig și bragă la ranguri sociale înalte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dim. Ghica, care e în același timp prezident la Societatea Dacia - România, la Creditul Financial Rural, la Regia tutunurilor, la drumul de fier Suceava - Iași, la Eforia Spitalelor, la Societatea de Construcție, la Fabrica de Chibrituri, pretutindeni cu lefuri și diurne și neavând pereche decât un alt cumulard și acaparator de funcții, vestitul general de clistirerie Davila. Acești acaparatori de funcții sunt românii "Romînului". Cât despre romînitatea românilor "Romînului" vom cita numele convivilor d-lui C. A. Rosetti și cititorul va
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
precum și vederile deosebite ce se ciocnesc în ea merită atenție și îndeamnă la asemănări. În Germania luptele electorale sunt departe de-a avea acea lature hidoasă de intrigi personale, de mici interese de păsuială, de vânătoare de funcții și de diurne pe care le au la noi. Organele statului, cele judecătorești și cele administrative, sunt inamovibile, miniștrii se bucură de încrederea regelui chiar atunci când reprezentația națională le-ar fi nefavorabilă. În opoziție cu Parlamentul, în contra voinței majorității liberale, s-au declarat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ea se poartă fără cruțare și dintr-o parte și dintr-alta, păstrând cu toate acestea înaltul caracter moral al unei lupte pentru idealuri politice și sociale. Când comparăm aceste lucruri cu sporul de funcții, de nepotism, de păsuieli, de diurne, de făgăduinți care se petrece la noi în vremea alegerilor, când vedem seriozitatea și adâncimea de vederi ce predomină lupta de acolo ș-o comparăm cu goana de interese personale care se practică la noi sub pretextul principiilor liberale naționale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oamenilor, prin simplă conivență a ministrului cu vrun grup de postulanți de prin județe, se creează dări ce storc zeci de mii de franci din spatele contribuabililor, pentru ca din acești bani să se creeze... ce? Lefuri pentru membrii din consiliul județean, diurne și altele. Toate aceste, bineînțeles, prin călcarea stipulațiunilor formale ale Constituției. [18 decembrie 1881] ["E FOARTE PROBABIL... E foarte probabil axiomul stabilit de-o seamă de antropologi că activitatea omenească, de orice natură ar fi, crește și scade în patrat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se vor însărcina, credem, a descrie mizeria onor. tagme patriotice, care, la dreptul vorbind, în străinătate s-au obicinuit a trăi bine, pe mare și de-a gata, încît, întorși în țară, nu le mai ajung zece lefuri și zece diurne. Și această părere a noastră, realistă cu totul, că vo pagubă pentru tară nu e dacă vrea Dumnezeu ca și Caradalele ori Cariagdii să dea ortul popei, "Romînul" o numește "apel la asasinat". {EminescuOpXII 463} ["PATRUZECI ȘI DOUĂ DE CORPORAȚII
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
32 persoane), Vaslui (27 persoane) etc. După cum se deduce, majoritatea au plecat în industrie (47,42 %) și servicii (35,50 %) Aceasta s-a datorat neocupării forței de muncă pe plan local, problemă în curs de a fi rezolvată. Mobilitatea zilnică (diurnă) sau navetismul, antrenează 779 persoane din care 741 persoane în cazul navetismului centripet și 38 persoane în cazul celui centrifug. Navetiștii vin înspre centrul comunal Țibănești și din localități ale comunelor învecinate (356 cazuri) restul de 405 cazuri (marea majoritate
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
ne dota cu mobilier refuzat pe la export, cu uși și ferestre, am pus, așadar, totul la punct și am deschis o tabără cât se poate de rustică. Nu aveam lumină, ne găteam singuri, cumpărând produse de la țărani doar în limita diurnei acordate, dar cream de fiecare dată o ambianță plăcută, care a durat ani de zile. La finalul taberei, artiștii donau foarte multe lucrări, care s-au adunat la Centrul de Creație, constituindu-se o colecție foarte bogată la Muzeul de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
ne dota cu mobilier refuzat pe la export, cu uși și ferestre, am pus, așadar, totul la punct și am deschis o tabără cât se poate de rustică. Nu aveam lumină, ne găteam singuri, cumpărând produse de la țărani doar în limita diurnei acordate, dar cream de fiecare dată o ambianță plăcută, care a durat ani de zile. La finalul taberei, artiștii donau foarte multe lucrări, care s-au adunat la Centrul de Creație, constituindu-se o colecție foarte bogată la Muzeul de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Buget total 14. Alte surse de finanțare Coordonator/Investigator Principal Proiect Administrator Proiect, Director, Contabil ANEXA 2 BUGET și DEVIZ ESTIMATIV CHELTUIELI Titlul proiectului Anul începerii proiectului 1. Salarii a. C.A.S. b. șomaj c. risc 2. Deplasări a. cazare b. diurnă c. transport 3. Materiale a. materii prime b. materiale consumabile c. combustibil d. piese de schimb e. obiecte de inventar 4. Cheltuieli terți a. colaboratori b. teste, măsurători, analize c. amenajări spații interioare d. studii, anchete statistice e. asistență tehnică
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]