2,589 matches
-
care, pivoteză elegant pe ambele călcâie și iese din grădiniță, instruit, evaporându-se la trap, cu abnegație, moment în care, ca prin farmec, clopotul liniștii exterioare se sparge brutal în trena lui, în mii și milioane de cioburi microscopice, vacarmul diurn răbufnind din nou, mareic, nițeluș mai acut și mai proaspăt, până pe terasă. Crezi că întârzie? ridică vocea Avocatul, cătând puțin curios, puțin îngrijorat, înspre tejgheua adumbrită a barului din fundul grădinii, unde se deslușea cocârjată, silueta pânditoare a birtașului. Nea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
a biroului de la spital, atribuțiunile din fișa postului celui dispărut fiind legal delegate, către locțiitorul acestuia. S-au efectuat fotografii judiciare și filmări video, la exterior, în condiții meteo nefavorabile, de ninsoare viscolită, cât și în interior, la lumină naturală diurnă, utilizându-se o cameră digitală marca... S-au întreprins demersuri rapide, în scopul localizării, prin mijloace tehnice specifice și cu concursul operatorului național, a telefonului mobil al dispărutului, nefiind obținute rezultate pozitive, până la această oră. Am dispus darea în urmărire
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ocazionale involuntare, inclusiv cu semnificație patologică: tușea, strănutul, contactul interarcadic exagerat în durere; -solicitări parafuncționale mai mult sau mai puțin conștiente, dar cu efect sigur patologic, disfuncțional asupra structurilor proprii ale sistemului stomatognat, denumite și obiceiuri vicioase. Acestea sunt bruxismul diurn sau nocturn, mușcarea părților moi periorale, suptul degetului, onicofagia, interpoziția limbii, respirația orală. Funcțiile sistemului stomatognat se realizează ca urmare a exercitării mișcărilor funcționale ale mandibulei. 12.1. Masticația are drept scop fărâmițarea alimentelor pentru a putea fi digerate și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
nu este singura. Odihna, somnul sînt poate mai importante. Istoria patului, a dimen siunilor și texturii sale, a sărăciei sau bogăției de ornamente etc. ne poate spune atunci ce credeau diferitele populații despre relația somnului cu moartea și cu starea diurnă de veghe, despre necesitatea sau plăcerea dormitului și relația sa cu sănătatea, despre categoriile sociale care aveau obligația „vigilenței”, a unei (aproape) permanente trezii a spiritului, și cele care se puteau abandona voluptăților dormitului fără griji. O istorie a muncii
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mă interesează acum din alt punct de vedere, pentru paginile astea în care încerc și eu să "notez inexprimabilul", să refac un drum care nu mai există pe nici o hartă și în nici o amintire. Căci Traian avea și o față diurnă, cel puțin la fel de stranie pentru noi, cei de-atunci. Pe Traian îl interesau fetele, era numai cu gândul la ele, el ne-a explicat prima oară ce înseamnă să iubești. Noi rânjeam auzind lucrurile astea și ne gândeam în continuare
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
deschis la răsărit, mai închis la apus; cu structuri ce trimit spre timp: timpul - negru; atemporalul - alb; întuneric - lumină; psihic: slăbiciune, forță, somn, veghe, conflicte; cu structuri ce trimit spre relații: - culori contrarii - alb-negru - forțe nocturne, negative, involutive - negru; - forțe diurne, pozitive și evolutive - alb; - origini, începuturi, impregnări, ocultări - negru, - apoi urmează strălucirea - albul. Albul este culoarea pentru cântăreții cerului (Sfântul Duh este un porumbel alb). În alchimie (albedo) urmează după înnegrire, nigredo. În latină, candidus, demonstrează că oficierea în alb
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
deschis la răsărit, mai închis la apus; cu structuri ce trimit spre timp: -timpul - negru; -atemporalul - alb; -întuneric - lumină; -psihic: slăbiciune, forță, somn, veghe, conflicte; cu structuri ce trimit spre relații: -culori contrarii - alb-negru -forțe nocturne, negative, involutive - negru; -forțe diurne, pozitive și evolutive - alb; -origini, începuturi, impregnări, ocultări - negru, -apoi urmează strălucirea - albul. Albul este culoarea pentru cântăreții cerului (Sfântul Duh este un porumbel alb). În alchimie (albedo) urmează după înnegrire, nigredo. În latină, candidus, demonstrează că oficierea în alb
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sportivității și competiției. Structurile antropologice ale imaginarului introduc în analize o critică tematică, grefată pe cele patru elemente fundamentale din lume: apa, aer, foc, pământ (sporturi în sală) în relație cu câteva criterii psihologice sau în relație cu nocturnul și diurnul. Limbajul de aranjare al stadionului contemporan depinde de limbajul trupului sportivului servant al jocului ales, dar și de sistemul social, de ierarhii diverse se observă în selecția economică a materialului selectat, pentru VIP, ori pentru spectatorul suporter, care poate sau
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
stat anima qua impellitur; Plot. II, 2, 1). Macrobius încearcă să ofere o soluție problemei fundamentale a întregii astronomii antice: în ce fel, pornind de la mișcările simple (circulare și uniforme), să ia în considerare mișcarea contrară a planetelor menționând mișcarea diurnă (I, 17, 6-7 de septem subiectis globis ait, qui versantur retro contrario motu atque caelum. quod cum dicit, admonet ut quaeramus si versatur caelum, et si illi septem et versantur et contrario motu moventur [...]). Autorul omite teoria platoniciană a construirii
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
I, 18, 1 nunc utrum illi septem globi qui subiecti sunt contrario, ut ait, quam caelum vertitur motu frantur argumentis ad verum ducentibus sequiramus). Macrobius studiază mai întâi mișcarea care face să se rotească sfera celestă în mișcarea de revoluție diurnă, apoi ipotezele referitoare la mișcarea planetelor. Mișcarea cerului stelelor fixe este în mod riguros uniformă și circulară, în jurul unei axe care trece prin poli, în sensul cercului Identicului care este îndreptată de la stânga spre dreapta, de la Vest spre Est ( )22
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
referitoare la mișcarea planetelor. Mișcarea cerului stelelor fixe este în mod riguros uniformă și circulară, în jurul unei axe care trece prin poli, în sensul cercului Identicului care este îndreptată de la stânga spre dreapta, de la Vest spre Est ( )22, este mișcarea diurnă care antrenează sfera celestă într-un plan paralel cu orizontul. Macrobius nu descrie această mișcare, considerând-o probabil foarte familiară cititorului, în schimb argumentează în favoarea unei mișcări de rotație universale, urmând îndeaproape demonstrația lui Plotin (versari caelum mundanae animae natura
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
impetu lenior econvertitur). Macrobius susține că toate planetele se mișcă cu aceeași viteză și că doar depărtarea lor este cauza duratei mai scurte sau mai lungi a revoluțiilor lor (I, 21, 6), atunci muzica sferelor ar fi produsă de mișcarea diurnă a sferei celeste. Probabil Macrobius considera că viteza angulară este identică pentru toate astrele, iar viteza absolută a fiecărei planete este proporțională cu distanța sa în raport cu centrul mișcării, adică Pământul. Constanța acestei viteze este un fapt demonstrat de experiență, prin
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Enn. VI, 4, 10. 19 cf. Proclos II, XIV, 10-13; 226 D. 20 Opoziția dintre mișcarea corporală și cea spirituală cf. De Anima II, IV, 416 B. 21 cf. Tim. 34a, Legile X 893c, Enn. II, 2, 1. 22 Revoluția diurnă se desfășoară de la Est (dreapta) la Vest (stânga) și nu epi dexia (36c); invers mișcarea planetelor apare observatorului ca îndreptându-se de la Vest la Est sau de la stânga la dreapta, nu ep' aristera. O indicație similară celei din Timaios este
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
cu un indigo-pal strălucitor. 8 O dată cu apariția zorilor, culorile prind parcă viață, bolta virând din indigoul nopții în azurul zilei, văzul trecând spre vederea colorată, în șapte culori. Aceste fapte ne determină să concluzionăm că ochiul uman prezintă o vedere diurnă Țcolorată), una bitonală (crepusculară) și unitonală (nocturnă), acesta comutând la unul din aceste trei tipuri de percepție în funcție de intensitatea luminii. În vederea crepusculară Țîn zori sau amurg), când intensitatea luminii este mai scăzută, ochiul devine mai sensibil la culorile reci, la
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
nocturnă), acesta comutând la unul din aceste trei tipuri de percepție în funcție de intensitatea luminii. În vederea crepusculară Țîn zori sau amurg), când intensitatea luminii este mai scăzută, ochiul devine mai sensibil la culorile reci, la indigo, în timp ce roșul apare întunecat. Vederea diurnă este dominată de culoarea galben (fenomenul Purkinje). În lumina puternică, datorită depășirii pragului de sus al sensibilității la culori al ochiului, nuanțele par a se confunda (fenomenul Bezold-Brücke). Exemplu concret: în lumina prea puternică, petala de mac pare colorată identic
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
de drumuri și vor iniția plantarea masivă, în zona mediană a șoselelor, a unor superbi arbori sau arbuști, ceea ce va conduce implicit la redresarea suprafețelor împă241 durite, la revigorarea haiducismului tradițional, cât și la lansarea primei olimpiade de slalom automibilistic diurn. 25. Încotro ne îndreptăm ?! Aceasta este întrebarea!... Aceasta este întrebare pe care domnul Bică Suculeț, șomer fără ocupație, i-a pus-o controlorului de bilete pe ruta Negrești - 10 Prăjini - Copenhaga. Răspunsul a sosit clar, prompt, indubitabil șo sigur ca
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
să nu fug de distracție și de timpul pe care îl revendică și ea, ca toate lucrurile. Plus că orașul, unde m-am mutat odată ce am împlinit vârsta școlară, fiind oraș la Dunăre, ne oferea pe timpul verii și destulă distracție diurnă. Îmi luam, bineînțeles, cartea de citit cu mine și la plajă, dar ce vreau să spun e că nu mâzgăleam foarte mult pe vremea aia. Și tot de la copilăria în satul bunicilor (pentru că, în ciuda unei mame nonconformiste, am rămas, pe sub
Curățenia de primăvară. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Cristina Ispas () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1771]
-
personajul evenimentului pascal. De altfel, evreii, ca și celelalte popoare semite ale Orientului, au o simpatie deosebită și chiar de venerație față de acest animal, înainte, în timpul și după evenimentele din viața lui Isus. Animal nocturn, spre deosebire de cal care este animal diurn, măgarul prezintă siguranță, pentru că este blajin față de toți; el nu se face temut prin forță, violență, viteză, robustețe, care sunt proprii calului. 4. Măgarul, animal „virtuos”. În cele ce urmează nu vrem să botezăm măgarul sau să-l facem posesor
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
atunci când îl au pe Dumnezeu în inimă și, în timp ce pronunță cuvintele cântecelor, sunt înflăcărați de devoțiune față de El. De aceea, în biserica lui Dumnezeu, se recomandă de a cânta psalmodia, tocmai pentru a stimula devoțiunea credincioșilor. În acest sens, oficiul diurn și nocturn, precum și misele solemne, sunt cântate asiduu de către cler și popor în mod sobru (maturo tenore), cu o desfășurare a vocilor distincte în mod unitar (distincta gradatione), astfel încât plăcerea să decurgă din însăși distincția vocală și echilibrul melodiilor. Dar
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
datele anatomice individuale; structura mușchiului, elasticitatea lui, compoziția mușchiului sînt determinante pentru imobilitate; factorii de mediu, în special, temperatura mediului, o temperatură scăzută (frig) scade mobilitatea, o temperatură crescută (cald) crește mobilitatea prin încălzire specifică; particularitățile de vîrstă, sex; alternanțele diurne, nocturne (zi, noapte); factorii de stres care duc la oboseală psihică au efecte negative asupra mobilității provocînd dereglări neuro-musculare. 5.2. Deprinderi și/sau priceperi motrice în activitatea de educație fizică și sport * DEPRINDERI MOTRICE Deprinderile motrice sînt considerate componente
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
cînd nu mai sînt țînci și descoperă că au o putere foarte limitată de a schimba lumea, în afară de puterea pe care și-o imaginează că o au. Cărțile conțineau lumi pe care le puteam înțelege și manevra în visele mele diurne. Operele complete ale lui Bernard Shaw și Henrik Ibsen se aflau pe raftul din mijloc al bibliotecii din dormitorul părinților, alături de opera lui Carlyle, Revoluția franceză, eseurile lui Macaulay, Istoria claselor muncitoare din Scoția și Familiile noastre nobile de Tom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
muncă. 700 000 de parizieni lucrează chiar în Paris, în timp ce 300 000 își exercită profesia în suburbii. Un milion de locuitori ai periferiei vin în fiecare zi la serviciu la Paris. Migrațiile alternante fac și desfac orașul, dîndu-i două chipuri, diurn și nocturn. Însă spre deosebire de alte capitale, aici numărul de locuri de muncă a scăzut: cu 214 530 mai puține între 1990 și 1999, potrivit exploatării complementare a recensămîntului, mai precisă în ceea ce privește locul de muncă decît exploatarea exhaustivă. În intervalul dintre
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
vitalitate. O primă versiune a acestui text a apărut în publicația À Paris, nr. 1, septembrie 2002, pp. 52-54. În sfîrșit, melanjul variază în funcție de oră, zi, și chiar anotimp. Universul muncii modelează orașul: întreprinderile și birourile pot să bulverseze compoziția diurnă a unui cartier. Sosirea productivă cotidiană a sute de mii de lucrători reconstruiește în fiecare zi capitala. Ambianța socială a cartierelor depinde, de asemenea, de alte activități: petrecerea timpului liber, consum, viață culturală, sănătate, sport. Ele implică prezența profesioniștilor, dar
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
cît este de strînsă capitala între limitele fortificațiilor Thiers. Parisul s-a extins către periferie, exportîndu-și aici săracii și morții, în locuințe sociale și cimitire care depind de municipalitate. Dar în fiecare zi periferia pătrunde în Paris, construind aici orașul diurn, și, odată cu venirea serii, deconstruind capitala pentru a crea acest alt oraș, nocturn, în care spațiile capătă o altă semnificație, în care imobilele haussmaniene de pe bulevarde și birourile lor se golesc, în vreme ce străzile bătrînului Paris popular se animă, precum strada
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Chiar și când nu posedă profunzimea vizionară a tex telor din ciclul lui Blake et Mortimer, proza grafică rămâne atrasă de potențialul de expresie al anticipației. Științaficțiune este capabilă de a elibera visele pe care le ține sub control cenzura diurnă. Miturile moderne se suprapun peste scenografia elaborată în care se întâlnesc navele spațiale și tehnologiile grație cărora umanitatea este rede finită. Extratereștrii sunt parte din decorul ficțional, iar pluralitatea lumilor devine regula de la care nici un creator de aventuri nu se
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]