2,119 matches
-
pustie decît fusese locuită, iar acum părea o ruină. Dar, ca să cîștige 96 galbeni, din chiria casei de la oraș, Eminovici trebuia să stea la Ipotești, în condiții proaste și cu necazuri. În Foaia sătească nr. 22 din 3 iunie 1851, Divanul Domnesc a publicat hotărîrea de a se face licitație publică, peste șase luni, pentru vînzarea de veci a moșiei Ipotești, spre îndestu larea Eufrosinei Petrino cu suma de 2500 galbeni. Văzînd că Ipoteștiul este ca și pierdut, Raluca a cerut
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
intrat în anul 1852 deosebit de îngrijorată, cu gîndul mereu la Diva nul Domnesc. Acesta stabilise, pînă acum, că pentru Orășeni, Epitropia Sf. Spiridan mai avea de dat Ralucăi Eminovici, un rest de 1388 galbeni și 9 lei. Față de această situație, Divanul Domnesc a hotărît: "Fiindcă moșia Ipotești de la ținutul Botoșani, a D. Căminar Georgi Eminovici, era scoasă în vînzare prin mezat, spre îndestularea D. cc. Efrosina Petrino, creditoarea amanetară în zisa moșie Ipoteștiul, cu soma de 2500 galbini, s-au slobozit arătații
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
îndestularea D. cc. Efrosina Petrino, creditoarea amanetară în zisa moșie Ipoteștiul, cu soma de 2500 galbini, s-au slobozit arătații 1388 galbeni și 9 lei, în plata datoriei cătră D cc. Efrosina Petrino, și, în locul D. cc. Petrino, prin lucrările Divanului, s-au asigurat pretenția Ursoianului, cu aceleași drituri cu care să găsă. D.-ei cc. Petrino, încît exoflisindu-se datoria D. Căminar Eminovici către D-ei cc. Petrino, mezatul vînzării moșiei ce era în îndeplinirea licitației de 40 zile au contenit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acestei hotărîri, la 5 februarie 1852, Raluca Eminovici a obținut o împuternicire, dată de Tribunal, pentru ca serdarul Panaite Cîrstea să poată primi de la Epitropia casei Sf. Spiridon acei 1388 galbeni și 9 lei, iar apoi să-i numere la Cinstitul Divan al Întăriturilor, pentru supusul austriecesc D. Constandin von Hurmuzache, "spre istovirea datoriilor soțului meu"55. Chiar istovite, adică achitate complet, n-au rămas datoriile către Eufrosina Petrino. Dacă din 2500 galbeni scădem acești 1388 de galbeni, încă mai rămîn de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
poati mergi la drum nicidecum. Pentru cari am dat această mărturie, cu iscălitura me. Iscălit dr. Marian Hyneck, fizic orașului"56. Către sfîrșitul aceluiași an, 1852, altă hotărîre a Tribunalului: "Fiindcă pretenția D. Iordache Ursoianu, după hotărîrea dată de Domnescu Divan s-au lămurit a fi numai de 572 galbini 33 lei 19 parale capete, cu a lor dobîndă, de la 11 mart 1848 (s.n) și după lucrările urmate cunoscîndu-să de Divan această pretenție întabulată în arătata moșie Ipoteștiul, în locul Cc
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pretenția D. Iordache Ursoianu, după hotărîrea dată de Domnescu Divan s-au lămurit a fi numai de 572 galbini 33 lei 19 parale capete, cu a lor dobîndă, de la 11 mart 1848 (s.n) și după lucrările urmate cunoscîndu-să de Divan această pretenție întabulată în arătata moșie Ipoteștiul, în locul Cc. Petrino și fiindcă această moșie au trecut prin publicația de 6 luni, precum Foaia sătească cu nr. 22 din 3 iunie 1851 face încredințare, acest Divan au încredințat înaintirea și a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
după lucrările urmate cunoscîndu-să de Divan această pretenție întabulată în arătata moșie Ipoteștiul, în locul Cc. Petrino și fiindcă această moșie au trecut prin publicația de 6 luni, precum Foaia sătească cu nr. 22 din 3 iunie 1851 face încredințare, acest Divan au încredințat înaintirea și a licitației de 40 zile, pentru vînzarea de veci a pomenitei moșii Ipotești, pe puterea documentelor, potrivit publicațiilor urmate, spre a să pute scoate banii lui Ursoianu, care datorește soției sale, D-nei Profira Ghilime; să publică
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pe puterea documentelor, potrivit publicațiilor urmate, spre a să pute scoate banii lui Ursoianu, care datorește soției sale, D-nei Profira Ghilime; să publică, spre obșteasca știință, ca doritorii, ce ar fi de a cumpăra această moșie, să se înfățoșească la Divan, în toate vinerile, zile hotărîte pentru mezaturi ce ar mijloci în citatul termin, cum și la acea întîi vineri, după împlinirea țitatului termen, cînd urmează a să face adjudecarea vînzării"57. În aceasta hotărîre a Divanului a apărut data de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
să se înfățoșească la Divan, în toate vinerile, zile hotărîte pentru mezaturi ce ar mijloci în citatul termin, cum și la acea întîi vineri, după împlinirea țitatului termen, cînd urmează a să face adjudecarea vînzării"57. În aceasta hotărîre a Divanului a apărut data de 11 martie 1848, cînd Efrosina Petrino vînduse Ipoteștiul și de la care dată ea mai avusese de primit 2500 galbeni. Tot de la 11 martie 1848 a rămas în continuare creditor și Ursoianu, pentru capital și dobîndă. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nouă, care se construia 69. Deci prin 1859 încă mai era de lutuit la ea; înseamnă că ridicarea acelei case s-a făcut cu vădite greutăți materiale. Cu o adresă din 3 iulie 1857, Eminovici a fost chemat la Domnescul Divan, dar a motivat neprezentarea cu o "Mărturie doftoricească", eliberată tot de Dr. Marian Hyneck și autentificată de Tribunal, la 8 iulie 1857, cum că "este bolnav de friguri și nu poate să meargă pe drum depărtat, fără mari pagubă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de friguri și nu poate să meargă pe drum depărtat, fără mari pagubă pentru sănătatea sa"70. În schimb, în toamna aceluiași an 1857, fiind proprietar de moșie, a apărut între cei 6 alegători primari, din ocolul Tîrgului, pentru alegerile Divanului Ad-hoc71. O mică parte din idealul urmărit și-l atinsese. TRIMITERI DOCUMENTARE 1. MATEI EMINOVICI, Memoriu asupra lui Eminescu, "Fîntîna Blanduziei", nr. 27 din 16 VII, 1889. 2. DR. VASILE GHERASIM, În satul Eminovicilor (cu tabloul genealogic), în Eminescu și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
PRICOP și EMIL ANTONOVICI, în ziarul botoșănean "Clopotul", 10 ianuarie, 1971, pag. 2. 23. AUGUSTIN Z. N. POP, în Contribuții documentare, pag. 34. 24. N. STOICESCU, Cum măsurau strămoșii, Ed. științifică, București, 1971, pag. 64-65. 25. Arhivele Statului Iași, Fondul Divanul Domnesc, Tr. 917, opis 1057, dosarul 54: "Ionășeștii, Doamna Stolniceasă Maria Mavrodin, cu frații Ponicești, pentru pămînt din numita moșie" (dosarul are 984 file). 26. Muzeul județean Suceava, Fondul de documente, doc. nr. 1082 și doc. 1054. 27. Muzeul județean
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Arhivele Statului Botoșani, Fondul Tribunalului Botoșani, Acte autentice, Registrul de Transcripții, din anul 1852, actul 140. 57. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 29-30, după "Foaia sătească", an 21 (1853), nr. 13 din 12 februarie, pag. 51, la rubrica Divanul Întăriturilor. 58. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 28-29. 59. COSTIN C. KIRIȚESCU, Sistemul bănesc al leului și precursorii lui, vol. I, București, 1964, pag. 115 și 188. 60. Arhivele Statului Botoșani, Fondul Tribunalului Botoșani, Acte autentice, din anul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
obiectul unui relativ consens în ceea ce privește întâlnirea terapeut/pacient într-o poziție de față în față, într-un ritm de una până la trei ședințe de 45-60 minute pe săptămână, timp de 12-18 luni minimum. Foarte puțini terapeuți folosesc setting-ul analitic clasic (divanul) chiar de la începutul unei terapii cu un adolescent, cu atât mai mult atunci când este vorba despre un tânăr adolescent (14-16 ani). Aceste psihoterapii de inspirație psihanalitică (PIP) folosesc ca pârghie terapeutică investițiile pe care „transferul” asupra persoanei terapeutului le mobilizează
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
-se să nu fie vreun semn rău. Antiphon îi replică atunci porcarului să fie bucuros că scroafa înfometată nu i-a devorat propriii copilași și că poate așadar să se declare mulțumit... 4 Dușmanul legilor. Antiphon s-a plictisit de „divan”; considera că o asemenea activitate nu era pe măsura ambițiilor sale, așa că a devenit de-a binelea filosof sofist. După ce a creat din nimic psihanaliza, ca să nu i se poată reproșa că nu a inventat ceva demn să rămână în
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de a-ți face viața fericită - decât în scopuri mai josnice. Ca tovarăș al lui Antiphon sofistul, precursorul psihanalizei, el inventează prețul curei - în fața căruia nimeni nu protestează astăzi, cu condiția ca tranzacția să se efectueze nu departe de un divan... Ca om liber, el caută calea de mijloc - ca mai toți filosofii Antichității. Afectarea mizeriei este pentru el perfect echivalentă cu etalarea bogățiilor. Modelele lui Aristip nu sunt nici cerșetorul, nici bogătașul. El nu vede mai multă virtute în straiele
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
2); pe podea (2); relaxa (2); repaos (2); scula (2); stat (2); sus (2); vacanță (2); activitate; adesea; adunare; aiurea; alerga; amuțea; Ardeal; asfalt; seașază; ață; baltă; bătrîn; bunic; calm; calmare; casă; călătorie; comod; comportament; confortabil; contemplare; cui; cuțit; dement; divan; domol; dorește; dormea; a dormi; dragoste; ea; efort; eveniment; a nu face nimic; fior; frumos; fugea; pe fund; pe genunchi; gîndire; inactivitate; indiferență; închisoare; liniștită; loc; în loc; pe loc; locuință; locului; lucra; lucru; mare; la masă; mîndru; mult; nelămurire; nemișcare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); părinți (6); mare (5); plită (5); (4); bunică (4); moșie (4); plai (4); satului (4); vechi (4); centru (3); dor (3); pămînt (3); plăcinte (3); strămoși (3); tradiție (3); veche (3); amintiri (2); bunei (2); covată (2); curte (2); divan (2); Dornei (2); fum (2); lemn (2); lemne (2); mîncare (2); origine (2); soare (2); soț (2); șemineu (2); turte (2); vin (2); afară; alb; amintire; ancestral; arde; de ardere; armată; ars; ascuțită; așternut; bancă; bătătură; bază; beci; bine; bombă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alcătuind o unitate geografică distinctă. Unele dintre aceste așezări au existat încă înainte de descălecat, altele s-au întemeiat nu mult după aceea, ca domeniu al boierilor Braevici, unul dintre aceștia, Duma, devenind, în vremea lui Ștefan cel Mare, „vârf al divanului”, adică prim sfetnic al marelui voievod. Căzuți apoi în răzeșie, dar păstrându-și moșia de baștină (pe pământurile actualelor așezări Ungureni și Epureni), acești urmași ai boierilor lui Alexandru cel Bun, Bogdan al II-lea, Petru Aron și Ștefan cel
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Sfântul Petru: " Bună ziua, apă mare, / Doamnă mare! / Mai șezi! N-am venit să șez, / Ci am venit să te dăruiesc cu mei, / Tu să dăruiești pe (cutare) cu o sută de zmei. / Martorii lui să se sfrijească, / La judecători, în divan, să se risipească, / Să nu mai aibă gură căscată, / Limba ridicată, / Să nu mai vorbească / Și să nu mai grăiască / Vorbă de rău / Asupra capului meu. / Tu, pământ, / Cum ești mut și surd / Și hărănești lumea, / Așa să amuțești pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cutare), / Să nu mai aibă gură căscată, / Limba ridicată, / Vorbă de rău / Asupra capului meu, / Să mă vorbească, / Să mă grăiască! / Bună ziua, alun mare, / Domn mare; / Ce rudă ești cu (cutare)? / Nimic. / Nimic să n-aleagă (cutare) / La judecătorie în divan. / Bună ziua, soc mare. / Domn mare, / Ce rudă e mă-ta cu tată-tău? / Nimic nu e. / Nimic să nu s-aleagă de (cutare) la judecată în divan..."396 De Sfântul Ilie, în Bucovina, mai ales în regiunile Crasna și Câmpulung
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rudă ești cu (cutare)? / Nimic. / Nimic să n-aleagă (cutare) / La judecătorie în divan. / Bună ziua, soc mare. / Domn mare, / Ce rudă e mă-ta cu tată-tău? / Nimic nu e. / Nimic să nu s-aleagă de (cutare) la judecată în divan..."396 De Sfântul Ilie, în Bucovina, mai ales în regiunile Crasna și Câmpulung, de sufletul morților se trimit ulcele cu apă, împodobite cu flori și legate, împrejurul gurii, cu "strămătură" roșie, sfințindu-se, astfel, drumurile pe care le străbat sufletele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
50 de ani cu Smaranda Donici, văduva lui Petrache Negri, mama lui Costache și a Elenei Negri. Cocuța, fiica lui, se pare că l-a deconspirat pe soțul ei caimacanul Nicolae Vogoridi, antiunionist, care a vrut să falsifice rezultatele scrutinului divanurilor ad-hoc. Cocuța și-a distrus astfel căsnicia dar a grăbit Unirea Principatelor Române. Casa lui Nicolae Vogoride de la Tigănești, una dintre cele mai frumoase case boierești din Tecuci care, după ce a fost casă de creație și loc de petreceri ale
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ceeace reușise să plece din casa ei de la Valea Călugărească. Printre altele îmi amintesc de un covor foarte mare de lână pe care îl avusese în salonul casei ei. Acest covor acum acoperea, pe lungimea lui, începând din tavan, peretele, divanul și se continua pe dușumea până la ușa camerei. Este de altfel singura dată când am văzut un astfel de aranjament. Intrucât nu avea nici un alt mijloc de existență, această doamnă avea grijă de Liliana, în sensul că o lua dimineața
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de la un poloboc, apoi se crede că în acea casă va naște o femeie. Dacă smocurile de verdeață aninate pe casa noilor căsătoriți cad curînd e semn că nu vor avea copii. Femeile nu cern nicicînd făina pe pat sau divan, crezînd că dacă ar face acest lucru acolo ar avea mulțime de copii. Ca să nu mai facă femeia copii, se ia buricul nou născutului și, îm preună cu cămeșa pătată a femeii și cu buricul copilului, se îngroapă lîngă o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]