7,734 matches
-
acest deziderat. Când se ajunge la război, nu mai există logică, compasiune și respect pentru viețile omenești, nu mai există sentimente umane, decât ură și dezastru. Un război cu arme nucleare nu are câștigători. Ferească Dumnezeu, Budha, Shiva și orice Divinitate de așa ceva. Alexandru Cetățeanu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93273_a_94565]
-
a dărâmat Spitalul și Biserica, în 1984. Din imobile nu au mai rămas decât pietroiul cu blestemul. «Inscripția, care se află acum chiar la Universitate, în curtea Muzeului de Istorie al Municipiului București, conține la final un blestem care cere Divinității ca acela care se va atinge de ctitorie, adică de Spital, să fie omorât de cei din neamul său într-o zi de sărbătoare. În 1989, Ceaușescu a fost împușcat de cei de un neam cu el chiar de Crăciun
Istoria se repetă sau… cât de mică-i lumea mare!?! [Corola-blog/BlogPost/93292_a_94584]
-
red. - adept al concepției filosofice că puterea umană este incapabilă de a justifica dacă Dumnezeu există sau nu). Împărtășesc în totalitate opinia lui Eugen Ionescu, cel care L-a căutat mereu pe Dumnezeu și care, întrebat ce părere are despre Divinitate, a răspuns: „Nu sunt nici atât de deștept, nici atât de prost încât să am răspuns la o asemenea întrebare”. Am fost mișcat recent de replică unui personaj profund religios dintr-un serial TV, care s-a separat de religie și a
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
de „Ion Popescu, președintele Consiliului Național, Vasile Tărâțeanu, președintele senatului, Aurica Bojescu, secretar responsabil. Mănăstirea Bănceni, 8 februarie 2014. Apropo de adevăr, nici nu vreau să cred că evlavioșii slujitori ai Domnului de la Mănăstirea Bănceni, care e o oază a divinității și creștinismului, unde a avut loc ședința „extraordinară lărgită” a Secretariatului executiv al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, să se fi implicat în acest joc politic. Cu atât mai mult că și deputatul din Partidul Regiunilor e vinovat de
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]
-
aduce ofranda, după bogăția ori sărăcia lui sufletească. Una din modalitățile de adorație este Poezia. Poezia-rugăciune, cântecul-adorație. Se spune că, acela care cântă, se roagă de două ori. Și prin Poezie se obține același rezultat. Întâi pentru frumusețea gândului închinat divinității ori sfinților, apoi pentru redarea în cuvinte sacre a simțămintelor și, în cele din urmă, pentru împărtășirea preaplinului sufletesc și celorlalți, prin aceasta, sensibilizându-i și conducându-i la Dumnezeu. Nici o altă specie a literaturii nu contribuie mai mult la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
Mai tare decât dragoste de țară. // Eroii noștri dorm cuminți / Cu gândul la copii și la părinți » (Eroii). Unii autori au scris cărți întregi de spiritualitate, închinate lui Dumnezeu. Alții, doar grupaje de versuri religioase, sau care au tangență cu divinitatea. Fiecare autor, cu prinosul lui de iubire, credință și smerenie. Stiluri diferite, modalități de expresie diferite, sensibilități și personalități diferite, dar toate având un numitor comun : iubirea față de Dumnezeu și de Poezie, fiecare exprimându-și prinosul dragostei în felul lui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
importante exercitate de Ananke este cenzura (latinescul censura - control). Ananke efectua - se poate spune așa - o cenzură cosmică. După cum același Lucian Blaga vorbea, în cadrul sistemului său filosofic, de o ,,cenzură transcendentă’’, pe care o instituie Marele Anonim (metafora blagiană pentru divinitate) pentru a opri cunoașterea paradisiacă. Deci există cenzură și la un nivel mai înalt, nu numai politic, ca să facem o glumă metafizică. Nu există libertate spontană. Libertatea junglei este numai pentru animale. G. Călinescu spunea, într-una din tabletele sale
Autocenzura sau ceea ce ne lipseşte Prof. univ. dr. Ovidiu GHIDIRMIC [Corola-blog/BlogPost/93423_a_94715]
-
apropierii teritoriale... Acesta este momentul când Războiul nu mai e război, ci devine crimă. Pierzându-și prietenii, Cera continuă să spună un banc pe care îl începuse atunci când Ciki și Nino îl vegheau. Gluma amară se termină face referire la Divinitate și la faptul că Omul întreabă dacă în Cer mai e și Altcineva - semn al faptului că oamenii de diferite religii ar avea nevoie de toleranță și că Cineva-ul cuiva poate să fie Altcneva-ul altcuiva. Sau că, uneori oamenii
„NO MAN’S LAND” – TNB / MIHAI CĂLIN: „PERSONAJUL SUNT EU, ÎNTR-O SITUAȚIE IMAGINARĂ” [Corola-blog/BlogPost/93412_a_94704]
-
poetice, Apostu Panaitache Vultureanu este, fără rezerve, una dintre vocile importante ale poeziei românești contemporane. Din nefericire, nu atât de cunoscută pe cât ar merita, poezia sa rămâne, în esență, una valoroasă, reiterând armoniile și dizarmoniile vieții, și închinându-se singurei divinități pe care poetul o recunoaște, cu toată puterea ființei sale astrale: Dumnezeul Cuvântului. Și apoi, chiar dacă nu putem fi în totalitate de acord cu opera cuiva, trebuie să pozitivăm efortul, actul creator, curajul și mai ales perseverența în a-și
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
pentru că iertarea este apanajul oamenilor de calitate, așa cum rămâne ea, fata pe care cititorul o compătimește, dar o și admiră pentru verticalitatea de care dă dovadă. Abia în finalul cărții, Violeta poate ridica ochii din pământ, privind spre cer, spre divinitate, așa cum ar fi trebuit s-o facă, poate, dintotdeauna. La prima vedere, pentru persoanele așa-zis pudibonde, limbajul utilizat de personaje este unul aparent trivial, care ar putea ”oripila”; dar acest limbaj devine un mijloc de caracterizare a personajelor și
RECENZIE, AUTOR PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383212_a_384541]
-
Poezia lui Sandu Cătinean vibrează de iubire, dor și jale. Adânc recunoscător Domnului pentru tot ceea ce poartă în sinea sa, acesta scrie cu sufletul pe clipe neostenite poeme care prind orizonturi nebănuite. “Când clopetele bat a-nchinăciune” și poetul se înclină divinității, cerând iertare și mulțumind, plin de recunoștință, pentru menirea pe care o duce cu vrednicie. Volumul “ Antizeism” este dedicat ființei care i-a dat viață si care este simbolul bunătății și dărniciei, cel mai curat simbol-mama. Poetul se închină cu
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
tot haine rupte, Peste tot aripi de îngerifrânte, Se mai văd și cum oameni în halate albe, E haos mare-n jur,e multă lume. Se-adună enoriașii omagiu, Lumânările sezăresc arzânde, Lacrimile se scurg printre palme, Se-aude implorată divinitatea. Pe ziduri se zăresc dese umbre, Sunt îngeri zburând în noapte, Zeci de aripi zac răsfrânte, Sunt treaz,sunt plâns de durere. (Celor dispăruți într-o seară de noiembrie...colectivă) ... Citește mai mult Se mai aud încă ecouri,De salvări
MIHAI MIRCEA MATEI [Corola-blog/BlogPost/383255_a_384584]
-
tot haine rupte,Peste tot aripi de îngerifrânte,Se mai văd și cum oameni în halate albe,E haos mare-n jur,e multă lume.Se-adună enoriașii omagiu,Lumânările sezăresc arzânde,Lacrimile se scurg printre palme,Se-aude implorată divinitatea.Pe ziduri se zăresc dese umbre,Sunt îngeri zburând în noapte,Zeci de aripi zac răsfrânte,Sunt treaz,sunt plâns de durere.(Celor dispăruți într-o seară de noiembrie...colectivă)... XI. LECȚIA DE PICTURĂ,DIN VOLUMUL ÎNTÂLNIRE CU ASTRUL, de
MIHAI MIRCEA MATEI [Corola-blog/BlogPost/383255_a_384584]
-
o digresiune, pentru a prezenta punctul de vedere al istoricului cu privire la Dochia sau Dochiana. În vechea tradiție greacă (prehomerică), de formă mitologică, exista un cult public pentru „zeul Cronos” și pentru sora și soția sa, „zeița Rhea”; cei doi personificau „divinitatea cerului” (divinitate masculină), respectiv „divinitatea pământului” (divinitate feminină). În tradiția romană regăsim același „cuplu”, și anume, „zeul Saturn” și „zeița Opis”. Saturn era venerat ca „părinte al zeilor” și era numit „Bătrânul” sau „Moșul” („Saturnus Senex”); iar Opis era considerată
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
pentru a prezenta punctul de vedere al istoricului cu privire la Dochia sau Dochiana. În vechea tradiție greacă (prehomerică), de formă mitologică, exista un cult public pentru „zeul Cronos” și pentru sora și soția sa, „zeița Rhea”; cei doi personificau „divinitatea cerului” (divinitate masculină), respectiv „divinitatea pământului” (divinitate feminină). În tradiția romană regăsim același „cuplu”, și anume, „zeul Saturn” și „zeița Opis”. Saturn era venerat ca „părinte al zeilor” și era numit „Bătrânul” sau „Moșul” („Saturnus Senex”); iar Opis era considerată drept „Mama
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
punctul de vedere al istoricului cu privire la Dochia sau Dochiana. În vechea tradiție greacă (prehomerică), de formă mitologică, exista un cult public pentru „zeul Cronos” și pentru sora și soția sa, „zeița Rhea”; cei doi personificau „divinitatea cerului” (divinitate masculină), respectiv „divinitatea pământului” (divinitate feminină). În tradiția romană regăsim același „cuplu”, și anume, „zeul Saturn” și „zeița Opis”. Saturn era venerat ca „părinte al zeilor” și era numit „Bătrânul” sau „Moșul” („Saturnus Senex”); iar Opis era considerată drept „Mama” comună a zeilor
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
vedere al istoricului cu privire la Dochia sau Dochiana. În vechea tradiție greacă (prehomerică), de formă mitologică, exista un cult public pentru „zeul Cronos” și pentru sora și soția sa, „zeița Rhea”; cei doi personificau „divinitatea cerului” (divinitate masculină), respectiv „divinitatea pământului” (divinitate feminină). În tradiția romană regăsim același „cuplu”, și anume, „zeul Saturn” și „zeița Opis”. Saturn era venerat ca „părinte al zeilor” și era numit „Bătrânul” sau „Moșul” („Saturnus Senex”); iar Opis era considerată drept „Mama” comună a zeilor și a
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
Bătrânul” sau „Moșul” („Saturnus Senex”); iar Opis era considerată drept „Mama” comună a zeilor și a genului uman, numită de aceea și Maia (în sensul de „bătrână” sau „bunică”) sau „Magna deum Mater”, sau „Terra Mater”. Probabil acest cult al „divinității feminine” este același pe care îl regăsim și în preistorie, denumit de etnologi „cultul Mamei Mari”. Ea era venerată ca „Mamă a munților” („Mater montium” - la Vergiliu) și era considerată protectoarea păstorilor și a turmelor; de aceea îi erau consacrate
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
din Patre, Diogen Laerțiu, Hesychius). Așadar Zalmoxis este Saturn; Zal-mox înseamnă Zeul-Moș, Zeul-Bătrân sau Moșul, atributele definitorii ale lui Saturn. Dar sub ce formă, sub ce nume, îi regăsim „perechea” în tradiția dacică, pe Rhea sau Opis? Potrivit lui Nicolae Densușianu, „divinitatea feminină” era adorată sub numele de „Dacia”, mai exact „Dacia Augusta” sau „Terra Dacia” sau „Dacia Felix”, așa cum o găsim în numeroasele inscripții din timpul dominației romane; cultul public al „Mamei mari” sub numele de „Dacia” s-a perpetuat și
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
Dacia Augusta” sau „Terra Dacia” sau „Dacia Felix”, așa cum o găsim în numeroasele inscripții din timpul dominației romane; cultul public al „Mamei mari” sub numele de „Dacia” s-a perpetuat și în timpul administrației romane. Ei bine, Nicolae Densușianu susține că „divinitatea feminină” („Rhea”, „Mama mare”, „Baba”), adorată în zona carpato-danubiano-pontică sub numele de Dacia, „ne apare în legendele și în cântecele poporale române numită „Dochia” și „Dochiana”. Așadar, Dochia, Gaia, Baba Dochia sau Baba Gaia reprezintă numele sub care apare în
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
legendele și în cântecele poporale române numită „Dochia” și „Dochiana”. Așadar, Dochia, Gaia, Baba Dochia sau Baba Gaia reprezintă numele sub care apare în folclor (în legendele, cântecele, colindele, credințele și datinile populare) „Dacia Augusta” din tradiția dacică, „Principiul feminin”, „divinitatea feminină” care se regăsește sub diverse nume în toate tradițiile în formă mitologică cunoscute. Întâlnim urmele acestui cult preistoric al „Mamei Mari” în aproape toate regiunile muntoase ale țării; de exemplu, grupul de stânci de pe muntele Caraiman, din masivul Bucegi
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
de asemenea, Dimitrie Cantemir, în „Descrierea Moldovei”, amintește despre o stâncă ce o reprezintă pe „Baba Dochia”, aflată în apropierea muntelui Ceahlău - chiar acest munte este numit de popor „muntele Dochiei”. Dacă „Dochia” este corespondentul popular, românesc al „Daciei” (ca divinitate - „augusta”), ne putem întreba care este corespondentul popular, românesc al dacicului Zalmoxe (sau Saturn). Răspunsul lui Nicolae Densușianu este în concordanță cu atributele zeității antice („tată al zeilor”, „bătrân”, „moș”): este „Crăciun Bătrânul”, „Moș Crăciun” sau, simplu, „Moșul” sau „Omul
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
lui Nicolae Densușianu - afirmarea originii dacice a „mitului lui Dragobete”, legătura lui cu tradiția dacică. Toate datele prezentate aici conduc la concluzia că Dragobete este unul din numele sub care s-a păstrat în memoria populară dacicul „zeu al iubirii”, „divinitatea iubirii” din tradițiile de formă mitologică ale antichității, cu rădăcini în preistorie. Probabil, îl întâlnim în folclor, în credințele și datinile populare, sub nume diferite, de la o regiune la alta. Spre exemplu, în ceea ce poporul numește „Zburătorul”, acest „mit” fiind
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
de rugăciuni și munți de smerenie? Este Dumnezeu nemilos, crud și vindicativ? Sau numai drept, dar de o manieră și Într-o măsură ce depășesc puterea de Înțelegere a muritorilor? Ar fi, Încalte, o consolare. Dar dacă darul inițial al divinității - paradisul cu promisa viață veșnică, dar și cu enigmaticul pom al cunoașterii - a reprezentat o fatală eroare a Creatorului, de care El a devenit conștient Îndată după comiterea sa? Ce avea de ascuns de ochiul indiscret și de mintea iscoditoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
creat el Însuși o infinitate de asemenea imagini imperfecte, schematice, umbre palide cum zice Platon - ale Dumnezeirii, oferindu-le ca ofrande succesive celui care, de fapt, pe El Îl vânează de-o eternitate. Oamenii sunt nesfârșite contingente de sosii ale divinității, azvârlite ca pradă amăgitoare Vânătorului, pentru ca acesta să nu poată ajunge niciodată la adevărata țintă. Dar dacă omenirea nu a fost doar destinată unui cosmic și pervers joc cinegetic, ci creată chiar cu această searbădă menire, de alibi perpetuu al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]