14,928 matches
-
pot fi depășite aviditatea, "setea de viață", ura, iluzia?; cum poate fi atinsă atitudinea detașării ce permite învingerea poftei de viață? Prin " Calea cu opt brațe" a lui Buda. Buda nu intenționează să dea o interpretare a lumii, ci o doctrină și un itinerariu de mântuire. Ce trebuie să facă cel ce suferă pentru atingerea eliberării și a răscumpărării, pentru depășirea crizelor existențiale, ca să învingă durerea și să accepte natura sa limitată, finită și mortală? Prin meditație omul trebuie să intre
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
brațe a lui Buda este o cale de mijloc rațională: nici căutarea plăcerilor senzuale, nici automortificarea, dar mai degrabă gândirea dreaptă și opinia corectă (înțelepciunea); cuvântul și acțiunea dreaptă, viața dreaptă (moralitatea, etica); voința dreaptă, atenția și concentrația. Simbolul dharmei, doctrina lui Buda a Căii celor opt brațe, este roata cu opt raze. Ceea ce este important pentru mine stă în faptul că, plecând de la înțelepciune, este posibil un comportament moral, o etică, lucru ce se așteaptă de la orice budist, nu doar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
întoarcerea la confucianism pentru interesul lui față de reconstituirea ordinii sociale originare susținută de principii morale, bazată pe menținerea vechilor "rituri", obiceiuri și norme de comportament. Toate acestea, pentru Confucius, se subordonează cerului ca putere activă, ordine, lege, motiv pentru care doctrina sa nu este doar morală. Omul, în special suveranul, trebuie să înțeleagă și să caute să satisfacă "voința cerului". Dacă nu o face, își pierde legitimitatea, motiv care explică nu puține dintre revoluțiile chineze. Dimpotrivă, aș simpatiza mai mult cu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
doar morală. Omul, în special suveranul, trebuie să înțeleagă și să caute să satisfacă "voința cerului". Dacă nu o face, își pierde legitimitatea, motiv care explică nu puține dintre revoluțiile chineze. Dimpotrivă, aș simpatiza mai mult cu înțelepciunea umanistă a doctrinei maestrului Confucius. Omul trebuie să aspire la un raport armonios cu semenii săi și cu natura, trebuie să demonstreze umanitate (ren) în raport cu ceilalți oameni; bunătate, bunăvoință, altruism. Acestea sunt obiectivele ce trebuie să direcționeze atât reînoirea interioară a individului, cât
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
că modelul de viață iudaic, în perspectivele sale esențiale, a devenit și al creștinismului. În ciuda faptului că istoria lor a fost una conflictuală care, mai ales începând cu cruciadele, a cunoscut înainte oroarea antiiudaismului Bisericii și a antisemitismului fondat pe doctrina rasistă după ce a atins forma maximă de degradare în catastrofele Holocaustului -, apropierea celor două religii s-a menținut până azi. Asemenea evreilor și eu, în calitate de creștin, cred în Dumnezeul unic al lui Avraam, Isac și Iacob, căruia omul trebuie să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
despre clișeul complotului, acela al societăților secrete dedicate cultului lui Graal: credință ce trebuie să fie imputată, nu în cele din urmă, înaltelor ierarhii ale Bisericii (nu doar cea romano-catolică) care au neglijat, iar uneori chiar au împiedicat, necesitatea clarificării. Doctrina oficială a Bisericii, enciclicile, catehismele, scrisorile pastorale și predicile au ascuns foarte adesea "poporului" rezultatele analizei istorico-critice a Bibliei, lăsându-l în obscuritate, de exemplu, cu privire la originea Evangheliilor și a diferitelor genuri de relatări biblice. Chiar și în prezent, mulți
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
al exegezei catolice și protestante pe care îl concretizam în cursurile mele, în seminarii și diverse publicații, era alimentat de dorința imensă de a-l cunoaște pe acest Isus "necunoscut". Într-adevăr, esența creștinismului nu este abstractă și dogmatică, nici o doctrină generală, ci dintotdeauna a fost o figură istorică vie: Isus din Nazaret. Astfel, de-a lungul anilor, am reconstruit profilul extraordinar al Nazarineanului pe baza unei bogate cercetări biblice din ultimii două sute de ani, am reflectat mult asupra întregului subiect
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
nu: este un model de viață în carne și oase! Viața creștină este viața în spiritul lui Cristos. Viața în spiritul lui Cristos înseamnă a-l urma pe Cristos. În practică, spiritualitatea creștină înseamnă deci: nu profesarea unei dogme sau doctrine, ci a-l urma pe El, pe Cristos, în timp ce se merge pe propria cale. Spre răul mai mic, adaug eu mereu, așa cum este tipic omului. Dar mereu motivați de spiritul său, care este spiritul lui Dumnezeu. Întrucât spiritul lui Isus
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
până când atinse Nirvana definitivă, Parinirvana, printr-o moarte absolut normală. Trăise, deși nu fără durere și suferință, o viață armonioasă și încununată de succese, în sensul cel mai clar și serios al expresiei, la sfârșit fiind respectat de cei puternici; doctrina lui se răspândise, iar numărul discipolilor săi creștea enorm. Murise la venerata vârstă de optzeci de ani prin otrăvirea mâncării, dar și în acest caz total liniștit, înconjurat de discipolii săi. Până astăzi statuile lui Buda răspândite în lume continuă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sau conservatorismul ca motiv al interesului individual. Însă cea mai mare frică i-o producea ceea ce numea, în mod extrem de sugestiv, fericirea mulțimii, adică a acelora "care aprind lumânări deodată și lui Dumnezeu și Dracului; [...] care se ridică în numele unei doctrine pe care n-au respectat-o vreodată; mi-e frică de pulverizatorii idealurilor unei națiuni; [...] care nu-și dau seama că, cu picioarele sau în noroi, trebuie să privească necontenit spre cer, de unde vine adevăratul ideal și singura fericire statornică
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
p. 7. Acest articol a fost semnat de către Calinic I. Popp Șerboinau sub pseudonimul de Piconșer) Cremațiunea și religia creștină O privire generală asupra bisericii [II] După apoteoza finală a Mântuitorului, prin Înălțarea Sa la ceruri, se simți nevoia, ca doctrina creștină predată Apostolilor verbal să fie scrisă. În scopul acesta apărură, una după alta, cele patru Evanghelii (Matei, Marcu, Luca și Ioan), care cuprind minunile săvârșite de Mântuitorul, sfaturi, parabole și învățături pentru popor și Apostoli, cum și o parte
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
parabole și învățături pentru popor și Apostoli, cum și o parte doctrinară, pur ideală. Majoritatea adepților creștini, la-nceput, era formată din iudei, apoi din păgână recrutați dintre Romani, Greci și alte națiuni. Iudeii monoteiști veneau în creștinism cu o doctrină bine fixată și cu tradiții milenare, pe când păgânii politeiști și idolatri aduceau cu ei obscurantismul și o filozofie aparte, ce corespundea vremii și mentalității de pe atunci. Sarcina Apostolilor deci legatari ai Noului Așezământ 217 era nespus de mare. Pe deoparte
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
politeiști și idolatri aduceau cu ei obscurantismul și o filozofie aparte, ce corespundea vremii și mentalității de pe atunci. Sarcina Apostolilor deci legatari ai Noului Așezământ 217 era nespus de mare. Pe deoparte, ei înșiși nu discernuseră bine noua și ideala doctrină a Mântuitorului; pe de alta, adepții, recrutați dintre toate neamurile, cu felurite credințe, cereau forme concrete de viețuire, ei neputându-se ridica spre cele transcedentale. Ce-au făcut Apostolii atunci? Au lăsat multă vreme, pe acești adepți, să-și folosească
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
219. În cele trei secole, grație necontenitelor prigoane; grație filosofiei păgâne, cum și diverselor dizidențe și adversități, din partea unor fruntași creștini, se plămădi ideea unei "Constituții eterne", adică a fixării dogmelor, ce avea să servească de-a pururi ca temelie doctrinei creștine și care niciodată să nu fie susceptibile de modificări; să planeze deasupra frământărilor științifice și sociale, să-nfrunte vremile, să-nfrângă trufia omenească și, ca o adevărată "apă vie", să răcorească, totdeauna pe cei însetați după dreptate și adevăr
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Scriptură (X) Printre multele critici ce s-au adus cremațiunii, de către fețele și scriitorii bisericești din țara noastră, în revistele și periodicele lor clericale, s-a insinuat nu fără răutate că arderea ar atinge, dacă nu direct, cel puțin tangențial, doctrina dogmatică despre "Învierea morților" și că atât cei ce au înființat și susțin instituția cremațiunii, cât și preoții ce oficiază servicii religioase celor ce se incinerează, sunt "păgâni" și "idolatri". Mai adăugând la acestea mătrăguna imaginației unor capete înfierbântate și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
să fi rămas viu?" (Deut. Cap V 24-27) Aceste citate din Sf. Scriptură ne-nfățișează, lămurit spiritualitatea lui Dumnezeu, Care, ca Să-și învedereze puritatea Sa, Se arată totdeauna prin foc și totuși Biserica creștină nu a crezut niciodată, că atinge doctrina dogmatică a spiritualității Sale, când a permis prin legiferare canonic, generală, și a tolerat de a zugrăvi chipul Lui, ca unchiaș, de a ne face icoane și a le venera etc. Biserica creștină, deci a fost "vie" chiar de la-nceputul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
desființat Cuvântul lui Dumnezeu, prin datina voastră. Și faceți multe alte lucruri de felul acesta!" (vezi și Matei Cap XV 1-20). În scurta Sa misiune dumnezeiască de Învățător al lumii, Mântuitorul S-a împiedecat la fiecare pas, nu atât de doctrina mozaică a Legii vechi, cât de prejudecățile și datinile poporului evreu, care suplineau adevărata învățătură, după cum se observă până-n ziua de astăzi la Evrei. Capitolul XXIII din Evanghelistul Matei este elocvent în privința asta: Mântuitorul face Cărturarilor și Fariseilor un aspru
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
acestea să nu primeze legei dată de Dumnezeu, care este veșnicia și deasupra tuturor întâmplărilor omenești. Clericii anticremaționiști, când este vorba despre a discuta cremațiunea din punct de vedere religios, cred că ți-au închis gura, când îți spun: "Da! Doctrina bisericii și nici canoanele nu opresc incinerarea umană însa ... se opune tradiția!" Or, după spusele Mântuitorului reiese că dacă o // datină transmisă din tată în fiu, este buna s-o ții și pe aceasta, dar să nu lași pe aceia
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și tot ceia ce va-ntreprinde va fi "fum și umbră". Mi-este milă și compătimesc sincer această mulțime de credincioși din țara mea, cărora biserica oficială prin slujitorii ei interesați le ascunde adevărul, dar eu cred orbește în imaculata doctrină a Mântuitorului, pe care "nici porțile iadului nu o vor birui" și mai cred orbește, în bunul simț al conducătorilor acestei țări, care îmi par a fi ei preoții adevărați, iar nu cei ce trebuie să fie. A ține în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
majoritatea oamenilor și pe care eu n-am înțeles-o și nu voi înțelege-o niciodată. Mi-e frică de aceia, care aprind lumânări deodată și lui Dumnezeu și Dracului; mi-e frică de aceia, care se ridică în numele unei doctrine pe care n-au respectat-o vreodată; mi-e frică de pulverizatorii idealurilor unei națiuni; mi-e frică în sfârșit de toți aceia, care nu-și dau seama că, cu picioarele sau în noroi, dar capul trebuie să privească necontenit
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
psihologia, nu ni l-au demonstrat; că sufletele morților noștri sunt în legătură cu noi; caută să ni se facă cunoscute; ne mustră; ne ajută fără să știm și pricepem noi și ne mângâie, în vreme de necazuri și primejdie. Depășesc poate doctrina creștină despre "starea sufletelor", dar nu păcătuiesc câtuși de puțin, afirmând că existența lor și legătura dintre noi cei vii și ele. Însuși Biserica creștină afirmă aceasta, când face pomeniri pentru "păcatele veniale" ale celor dispăruți. Mare greșeală fac, deci
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
according to Gheorghe Lăzărescu Lăzurică, he was degraded from the rank of Archimandrite by the Diocese of Vâlcea and expelled from the monastery on February 1, 1933. The reason was serious moral offense and failure to comply with the Orthodox doctrine, as well as an alleged propensity for the Greek-Catholic Church. After his arrival from France (1931), Șerboianu began to organize the Gypsy community in Romania. Thus, in April 1933, he founded the General Association of Gypsies in Romania. His merit
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nu are semnificație decât în referirea sa la viață, deoarece, mai cu seamă, ea purcede din aceasta în fiece clipă. Marxismul este una dintre cele două mari ideologii ale secolului XX. În ciuda schematismului unor teze devenite deopotrivă catehism politic și doctrină de stat, el poartă în sine și duce până la ultimele lor consecințe principalele tare ale proiectului galilean: deprecierea vieții, a subiectivității, a afectivității, a individualității și, la modul general, a tuturor determinărilor ontologice care constituie esența proprie a acesteia. Realitatea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
drept o disciplină normativă și, astfel, drept o cunoaștere prealabilă acțiunii și dictându-i acesteia legile sale se va lovi întotdeauna de ironia lui Schopenhauer: "O etică care ar avea pretenția să modeleze și să corijeze voința [= viața]este imposibilă. Doctrinele, într-adevăr, nu acționează decât asupra cunoașterii, dar aceasta nu determină niciodată voința însăși, caracterul fundamental al lui a vrea". În realitate, dacă există finalități și norme ce trebuie dictate vieții finalități și norme ce alcătuiesc împreună ceea ce am putea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
politicilor publice, Editura Punct, București, 2001. Miroiu, Adrian (coord.), Instituții în tranziție, Editura Punct, București, 2002. Miroiu, Adrian; Rădoi, Mireille; Zulean, Marian, Politici publice, Editura Politeia - SNSPA, București, 2002. Miroiu, Mihaela, „Feminismul ca politică a modernizării”, în Alina Mungiu-Pippidi (coord.), Doctrine politice. Concepte universale și realități românești, Editura Polirom, Iași, 1998. Miroiu Mihaela, Societatea retro, Editura Trei, București, 1999. Miroiu, Mihaela, Convenio. Despre natură, femei și morală, Editura Polirom, Iași, 2002. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]