1,538 matches
-
Ștefan Aug. Doinaș și I. Negoițescu), Opere, I-II, pref. Wolf von Aichelburg, București, 1977 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș); Gottfried Benn, Poeme, pref. Wolf von Aichelburg, introd. trad., București, 1973 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș); Ștefan Aug. Doinaș, Alibi and Other Poems, Londra, 1973 (în colaborare cu Peter Jay); Eseul englez, I-II, pref. trad., București, 1975 (în colaborare); Thornton Wilder, Ziua a opta, București, 1976 (în colaborare cu Anca Nemoianu). Repere bibliografice: Negoițescu, Lampa, 211-218; Bugariu, Incursiuni
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
dublă structură - memorialistică și istorico-literară -, reconstituie profilul marelui scriitor și filosof din perspectiva celor care l-au cunoscut ca om, poet, profesor, filosof, diplomat și părinte: Aurel Avramescu, Al. Balaci, Vasile Băncilă, Cornelia și Dorli Blaga, Șerban Cioculescu, Ștefan Aug. Doinaș, Ovidiu Drimba, D. Micu, Teohar Mihadaș, Vasile Netea, Ovidiu Papadima, Eugen Todoran ș.a. Sunt transcrise opiniile și mărturiile interlocutorilor, iar în note și comentarii fiecare convorbire este supusă unei confruntări cu documente (scrisori emise și primite de Lucian Blaga, studii
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
de la versurile „angajate”, aservite unei tematici ocazionale și populate de mituri de mucava, până la versul desenat în tușe groase (Ion Caraion) sau la acela care revalorifică o modalitate expresionistă (Petre Stoica), ajungând la subtile alchimii poetice (Nichita Stănescu, Ștefan Aug. Doinaș, Leonid Dimov, Ilie Constantin, Șerban Foarță, Virgil Mazilescu, Adrian Popescu, Constantin Abăluță). Lirica feminină se înscrie între coordonatele senzualității diafane și cele ale cerebralității delicate (Gabriela Melinescu, Florența Albu, Doina Uricariu, Constanța Buzea, Simona-Grazia Dima). Lista cu numele poeților este
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
noi: „Tur de orizont”, „Cărțile prietenilor noștri”, „Cărțile colegilor noștri”, „Jurnal de cărți”, „Ecou”, „Nadir”, „Picătura de cucută”, „Polemos”, „Eseu”, „Cronica literară”, „Interviu”, „Biblioraft”, „Istm”, „Univers”, „Fiction & Co.” ș.a. Peisajul liric se împrospătează, mai vechilor colaboratori (Ana Blandiana, Ștefan Aug. Doinaș, Gheorghe Grigurcu, Ioan T. Morar, Simona-Grazia Dima) adăugându-li-se voci impetuoase, provenite din perimetrul optzecist și chiar nouăzecist: Mircea Cărtărescu, Alexandru Mușina, Andrei Bodiu, Nicolae Coande ș.a. Suflul novator și nevoia populării „petelor albe” se simte și în proză
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
volumul în curs de apariție Țărm pierdut), până la lirica marcată de influențele expresionismului german, ilustrată de poemele foarte tânărului Ștefan Baciu. Tot aici se manifestă și doi viitori exponenți ai Cercului Literar de la Sibiu: Radu Stanca (Fantezie) și Ștefan Aug. Doinaș (Stea tristă de aur, Intermezzo). Mai publică versuri Emil Giurgiuca, Vlaicu Bârna, Virgil Carianopol, Mihai Beniuc, autori ce pendulează încă între expresia tradițională, pornind de la teoria spengleriană a orașului care ucide, și o atitudine marcată de un pregnant prozaism „militant
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
de spus, RL, 2001, 47; Barbu Cioculescu, Magistratura probelor, RL, 2001, 47; Constantin Țoiu, Milionul lui Zigu, RL, 2001, 47; Pavel Șușară, Cu aceeași discreție, RL, 2001, 47; Cristian Teodorescu, Marea bibliotecă a lui Zigu, RL, 2001, 47; Ștefan Aug. Doinaș, Plecarea cărturarului, „Dilema”, 2001, 457; Manolescu, Lista, III, 210-214; Zigu Ornea - permanența cărturarului, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2002. F.M.
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
bucureștene, a funcționat până în 1990 ca profesor la școala generală din Bumbuești, județul Vâlcea, devenind apoi redactor la săptămânalul ecologist „Eco” și profesor la liceul bucureștean „Marin Preda”. Debutează la „Familia” cu poezie (poemul Diotima), fiind sprijinit de Ștefan Aug. Doinaș. Editorial, P. a debutat în culegerea colectivă Prier (1988), unde sunt incluse versuri care ar fi trebuit să constituie materia primului volum personal, proiectat cu titlul Romanul sau Posibilitățile Magdalinei. Dar cea dintâi carte, Fleacuri criminale, îi apare în 1993
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
Ilie Constantin, D. Țepeneag ș.a., scoțându-se la lumină texte inedite de Pamfil Șeicaru (Vulpea roșie), Mircea Eliade, Grigore Popa (Jurnalul metafizic), I. D. Sârbu ș.a. Mai colaborează I. Negoițescu, Mircea Popa, Ioan Es. Pop, Constantin Novac, Ioana Drăgan, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Vieru, Al. Vlad, Ilie Constantin, Mircea Petean, Al. Ecovoiu, Mircea Handoca, H. Isărescu, Titu Popescu, Elisabeta Geblescu ș.a. M.Pp.
JURNALUL LITERAR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287693_a_289022]
-
C. Pârlea, Ioana Sarbu, Virgil Treboniu, Ț. Ulmeanu, G. Vaida. Debutanților li se deschide o rubrică specială, „Primii pași”, în cadrul căreia se pot întâlni semnăturile lui Gh. Manole, Petru Sfetca, Nestor Ignat, Tiberiu Tretinescu. În 1939 aici debutează Ștefan Aug. Doinaș. Proza e mai slab ilustrata, doar cu schițe și amintiri semnate de Rodica Anghel, Gh. Bănea, Mihail Cruceanu, Ludovic Dauș, Petru Șerbănescu. Prevalează în schimb studiile de istorie literară, articole, cronici, recenzii, eseuri, anchete, profiluri, comentarii de estetică. Se inserează
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
XI, 170-172; Călinescu, Ist. lit. (1941), 817, Ist. lit. (1982), 902; Petroveanu, Profiluri, 75-92; Simion, Orientări, 91-98; Căprariu, Jurnal, 126-131; Piru, Panorama, 96-98; Cubleșan, Miniaturi, 103-109; Tomuș, Carnet, 82-87; Martin, Poeți, II, 66-73; Barbu, Sine ira, 151-155; Caraion, Duelul, 187-193; Doinaș, Poezie, 88-97; Constantin, A doua carte, 62-74; Raicu, Structuri, 157-161; Petroveanu, Traiectorii, 88-100; Felea, Secțiuni, 85-90; Dimisianu, Valori, 17-21; Ciobanu, Critica, 15-23; Crohmălniceanu, Literatura, II, 493-501; Andriescu, Relief, 101-109; Piru, Poezia, I, 87-99; Nicolescu, Starea, I, 89-93; Cristea, Domeniul, 72-75
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
Alex. Ștefănescu, Clasicitatea unui avangardist, RL, 1991, 1; Alex. Ștefănescu, Poezie și adevăr, RL, 1991, 16; Miron Kiropol, Plângerea dintâi, CC, 1991, 4-5; Dan Laurențiu, Hanibal intra muros, VR, 1991, 8; Constanța Buzea, Pelerina verde, VR, 1991, 8; Ștefan Aug. Doinaș, Prezența lui Eugen Jebeleanu, „22”, 1991, 34; Adrian Popescu, Eugen Jebeleanu sau masa din colț, APF, 1991, 10-11; Tudor Opriș, 500 debuturi literare, Galați, 1991, 111-112, 119-120, 135; Lovinescu, Unde scurte, II, 45-48; Constantin, Complicitatea, 64-71; Nițescu, Prolecultismul, 222-228; Dicț
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
Deleanu); Charles Portis, Adevăratul curaj, București, 1979 (în colaborare cu Eugenia Antonescu); Henri Delacroix, Psihologia artei. Eseu asupra activității artistice, pref. Octavian Barbossa, București, 1983 (în colaborare cu Victor Ivanovici); Michel Deguy, Poeme, București, 1995 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș, Aurel Rău, Dumitru Țepeneag). Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Un poet: Virgil Mazilescu, CNT, 1968, 25; Dumitru Micu, „Versuri”, GL, 1968, 27; Laurențiu Ulici, Rezonanța primelor volume, LCF, 1968, 46; Șerban Foarță, Jocul pe-o singură carte ?, LCF, 1969, 1; Victor
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
Danubiana” din București. Din 1965 până la tragica sa dispariție a fost redactor la revista „Gazeta literară” („România literară”, din 1968). Afirmarea în literatură a lui M. se datorează ochiului colegial, atent și obiectiv a trei poeți, Geo Dumitrescu, Ștefan Aug. Doinaș și Tiberiu Utan, ultimului dintre ei revenindu-i și meritul de a-l fi angajat, în calitatea sa de atunci de redactor-șef, la principala revistă a Uniunii Scriitorilor. Aici îi apar primele versuri, în 1964, debutul editorial producându-se
MIHALAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
ș.a. Transpune din română în suedeză din Mihai Eminescu, Lucian Blaga, G. Bacovia, Emil Cioran, Geo Bogza, Mircea Dinescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Anghel Dumbrăveanu, Grete Tartler, D.R. Popescu. A mai tradus poeme de George Coșbuc, Tudor Arghezi, Ștefan Aug. Doinaș, Gellu Naum, Ioan Alexandru, Dan Deșliu, Ion Gheorghe ș.a., precum și povestiri, nuvele sau fragmente de roman de Ion Creangă, Urmuz, Mircea Eliade, Marin Preda, Eugen Barbu, Gabriela Adameșteanu, Ion Băieșu, Ștefan Agopian, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Fănuș Neagu, Sorin Titel
MILOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]
-
1994; Umberto Eco, Pendulul lui Foucault, I-II, Constanța, 1991 (în colaborare cu Ștefania Mincu), Insula din ziua de ieri, Constanța, 1995 (în colaborare cu Ștefania Mincu); Mario Luzi, Poezii, Constanța, 2000. Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, „Critice”, F, 1970, 7; Doinaș, Diogene, 249-250; Nicolae Manolescu, Cărți de poezie, RL, 1972, 50; Cândroveanu, Alfabet, 137-143; Nicolae Manolescu, Critica gongorică, RL, 1975, 18; Cornel Ungureanu, Legile meseriei, O, 1975, 12; Laurențiu Ulici, Mihai Dinu Gheorghiu, Ion Barbu în lectură critică, TMS, 1975, 3
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
semnificația identitară a) Cabalei. Ca activist, Buber a fost printre protagoniștii mișcării Ihud, care promova ideea unui stat binațional (arab-evreiesc). Cartea cea mai influentă a lui Buber, Ich und Du (1923; ed. rom.: Eu și tu, traducere de ștefan Aug. Doinaș, Humanitas, București, 1992), este deopotrivă o teologie și o antropologie filozofică dialogică, în care credința religioasă înseamnă o întreagă viață de dialog între om și Dumnezeu, un Dumnezeu revelat în existența cotidiană (teza i-a influențat mult pe marii teologi
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
recomandă o terapie a conștiinței și mai multă decență (Ion Caraion, Jos masca! Un „arhanghel” anacronic). Se manifestă o atitudine favorabilă față de grupul tinerilor din Cercul Literar de la Sibiu și este apreciat „talentul masiv și fecund” al lui Ștefan Aug. Doinaș. Versuri semnează Emil Manu, Alex. Lungu, Grig. Condrus ș.a., iar proză Mihai Gafița, Laura Săulescu ș.a. Publicistică scriu M. Liveanu, P. Dumitriu, I. Sălăjanu, Gh. Bulgăr, D. D. Lungescu, V. Staicovici, M. Papadopol, Sandu Tzigara-Samurcaș, I. V. Săndulescu ș.a. Traduceri
ACADEMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285147_a_286476]
-
în colaborare cu Gabriela Abăluță); Beatrice Libert, Le Rameur sans rivage - Vâslaș fără țărm, ed. bilingvă, București, 2002 (în colaborare cu Gabriela Abăluță); Gérard Augustin, Constantza - Constanța, ed. bilingvă, pref. trad., Constanța, 2003 (în colaborare cu Gabriela Abăluță). Repere bibliografice: Doinaș, Diogene, 180-181; Constantin, Despre poeți, 142-145; Tomuș, Istorie, 250-253; Cristea, Un an, 241-243; Petroveanu, Traiectorii, 298-302; Mincu, Poezie, 201-204; Piru, Poezia, II, 201-205; Laurențiu, Eseuri, 20-23; Iorgulescu, Scriitori, 13-15; Grigurcu, Poeți, 34, 436-439, 522; Raicu, Contemporani, 160-163; Constantin Crișan, Cunoașterea
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
Scris, București, 2006. Ionițoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar R, lucrare revizuită de Domnița Ștefănescu și Elisabeta Rădoi, Editura Mașina de Scris, București, 2007. Ivan, Sabin, Pe urmele adevărului, ediția a II-a, prefață de Ștefan-Augustin Doinaș, Editura Ex Ponto, Constanța, 1996. Jela, Doina, Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, Editura Humanitas, București, 2001. Leahul, Victor, Starțun, între temniță și vecie, Editura Mușatinia, Roman, 2006. Lucinescu, Dan, Jertfa (Transfigurări), Editura Fides, Iași, 1997. Maxim, Virgil, Imn pentru
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Manuila. „U. P.u.” este expresia unei grupări de intelectuali tineri din marile orașe și centre culturale ale țării: Corneliu Belciugățeanu, Al. Borza, Al. Manuilă, Ion Otescu, Dan Patrulis, Gr. Gr. Popa (din București), Ilie Bâlea, Romeo Dăscălescu, Ștefan Aug. Doinaș, Ovidiu Drimba, Petre Hossu, Ion Oana, Ion D. Sarbu (Sîrbu), Radu Stâncă, Ioanichie Olteanu, Eugeniu Todoran - majoritatea membri ai Cercului Literar din Sibiu, Adrian Marino, George Mărgărit (din Iași) ș.a. Pentru a susține și completă articolul de deschidere, Închinam, în
„U”. PREOCUPARI UNIVERSITARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285137_a_286466]
-
revistele”, „Sport”, „Note” etc. Sumarul general al fiecărui număr este dat în două părți, pe prima coperta și pe a patra. Cea mai firava rubrică este „U.Arta”. Aici publică poezii Ioanichie Olteanu (Balada înecaților, Imn sublunar, Nocturnă), Ștefan Aug. Doinaș (Poem, Sub stea de aur, Terminus, Oră târzie), Ilie Bâlea și traduceri Ion Oana (Le Sylphe, La Ceinture de Paul Valéry, Tête de faune, Sensation de Arthur Rimbaud). Mult mai extinsă și diversă este „U.Ideea”, care subordonează materialele în
„U”. PREOCUPARI UNIVERSITARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285137_a_286466]
-
Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 35-42; Mincu, Critice, I, 105-110; Pillat, Mozaic, 194-212; Zalis, Aspecte, 120-123; Martin, Poeți, II, 79-83; Iorgulescu, Rondul, 15-22; Piru, Poezia, 186-191; Simion, Scriitori, I, 78-88; Cândroveanu, Poeți, 34-37; Lovinescu, Unde scurte, I, 498-500; Ștefan Aug. Doinaș, Orfeu și tentația realului, București, 1974, 206-211; Cristea, Un an, 37-43; Pop, Transcrieri, 210-215; Cioculescu, Itinerar, I, 292-296; Negoițescu, Analize, 280-283; Ciopraga, Ulysse, 138-146; Barbu, O ist., 247-253; Grigurcu, Poeți, 146-153; Ionescu, Palimpseste, 132-172; Tomuș, Mișcarea, 70-72; Paul Dugneanu, Universuri
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
lui B. Fundoianu (Priveliștile poeziei, 1985), vădind o percepție sigură a valorilor care specifică lirismul acestuia în panorama poeziei românești. Poezie. Destin, dramă (1982) este, în context, o panoramă esențială a poeziei românești de la Eminescu și Macedonski, la Ștefan Aug. Doinaș și Leonid Dimov. Convingătoare la nivelul ipotezei de lectură, cartea e scrisă febril, în spiritul criticii de identificare, vizând un tematism existențial. Cercetătorul continuă seria edițiilor de documente cu Jules Michelet și revoluționarii români în documente și scrisori de epocă
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
Al. Andriescu, „Cântece naive”, CRC, 1977, 7; Valeriu Cristea, „Spre o delicatețe infinită”, RL, 1977, 13; Simion, Scriitori , I, 322-327; Iorgulescu, Scriitori, 38-39; Poantă, Radiografii, I, 295-297; Florin Mugur, Emil Brumaru, ST, 1979, 3; Grigurcu, Poeți, 448-455; Cristea, Faptul, 150-153; Doinaș, Lectura, 219-223; Lit. rom. cont., I, 728-730; Gheorghiu, Reflexe, 81-84; Cristea, Modestie, 76-79; Pop, Jocul, 328-396; Călinescu, Biblioteci, 136-144; Grigurcu, Existența, 227-241; Cistelecan, Poezie, 191-194; Florin Mugur, Schițe despre fericire, București, 1987, 262-268; Micu, Limbaje, 194-201; Lucian Alexiu, Serbările galante
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
a Editurii Eminescu. A debutat în publicația liceală „Revista noastră”. Editoare de prestigiu, B. a îngrijit ca redactor mai toate volumele de poezie din acea epocă, începând cu poeți reprezentativi, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Eugen Jebeleanu, Gellu Naum, Ștefan Aug. Doinaș ș.a., până la tinerii debutanți grupați în jurul colecției „Luceafărul”, ca Marin Sorescu, Ana Blandiana, Nichita Stănescu, Gabriela Melinescu, Cezar Baltag și alții. Concomitent s-a orientat spre domeniul traducerilor din literatura universală, în care și-a putut valorifica însușirile literare. A
BUSNEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285962_a_287291]