205,974 matches
-
liceului; - acordarea licenței de liber profesionist și dreptul de a avea atelier particular domnului (în acte tovarășului) Scwartz, cel mai bun fotograf al orașului, un cetățean deosebit de devotat cauzei, responsabil, vajnic apărător al aceleiași morale, de data aceasta comuniste. Familia domnului profesor organiză cu prilejul primirii de către acesta a ajutorului unic de pensionare, un festin pe bază de iahnie de fasole, salam prăjit, tort din gris și vin de casă făcut din strugurii viței de vie care creștea pe balcon. La
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
vin de casă făcut din strugurii viței de vie care creștea pe balcon. La masa festivă dată în onoarea profesorului au luat parte și cei doi copii ai acestuia, cu familiile, respectiv soțiile și copilașii, câte doi de fiecare. Băieții domnului profesor fuseseră, la vremea lor, apărați cu prețul vieții mamei lor de apucăturile năprasnicului lor tată, acest criminal ce dorea cu orice preț să-i învețe extragerea radicalului de ordinul doi, sau și mai rău, logaritmii în bază naturală. Așa
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
scurt timp ți-o returnează de opt ori. În consecință, fix peste trei luni se muta la unul din fii săi a cărui soție lucra mai mult în Turcia, pentru a face menajul casei și a îngriji micii dinozauri, iar domnul profesor, la fel de zâmbitor, lua calea exilului către gară unde își găsise, cu sprijinul altor cunoștințe ajunse mai de mult acolo, un loc de dormit, sub o bancă. Amenajă sumar habitatul cu niște ziare care-i protejau istoricul costum de culoare
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
cum ar fi tatuajele, body-piersing-ul, țoalele de fițe, telefoanele mobile, party-urile și partuzele în care se trăgeau linii la nară și multe alte aspecte plăcute ale vieții reale, devenite în prezent absolut necesare supraviețuirii într-o societate civilizată; - familia mulțumi Domnului că în sfârșit făcuse un act de justiție arătând, în ceasul al doisprezecelea, păcătosului, calea cea dreaptă; - alți locuitori ai urbei făcură: nțâț, nțâț, nțâț, și-și văzură mai departe de necazurile lor; - majoritatea nici nu au auzit despre acest
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
concluzia, absolut inteligentă, că: -Io-ti-te bă, ăsta-i ăla de-i zicea Crocodilu’, ăl dă ne făcu’ pă noi să nu facem liceu la bază! Ci cheste?! Ai bă, să-i arătăm noi acu’ că n-a procedat bine! Astfel domnul profesor ajunse să execute zilnic o jumătate ce oră de exerciții impuse, lucru absolut benefic pentru forma sa fizică, dar și pentru cea intelectuală. Probabil că așa se explică și de ce, la un moment dat, profesorul se urcă într-un
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
-i aproximativ în aceeași limbă. Bun cunoscător al oamenilor, reprezentantul legii trase următoarele concluzii: - Arian! Avea ochi albaștri, era înalt, figură distinsă, ținută ireproșabilă, păr alb, frumos pieptănat și costum elegant deși puțin cam vechi, așa cum poartă, de regulă, numai domnii intelectuali. - Profesor universitar, probabil din Tubinghen sau poate Heidelberg, oameni absolut rezonabili deși puțin cam ciudați cu care te poți înțelege, așa cum se știa de la Einstein încoace, fiind ei nepericuloși dacă nu sunt lăsați să-și pună invențiile în practică
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
ei nepericuloși dacă nu sunt lăsați să-și pună invențiile în practică. Acestea, odată stabilite, polițistul îl conduse cu mașina la secție și rezolvă situația punând în mișcare un întreg angrenaj social destinat protejării oamenilor aflați în dificultate. În consecință, domnul profesor, a cărui identitate nu a prea putut fi stabilită spre norocul său, a fost instalat într-un cămin care, deși avea confortul unui hotel de trei stele, profesorului nu-i spunea nimic, deoarece el nu fusese niciodată într-un
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
profesorului nu-i spunea nimic, deoarece el nu fusese niciodată într-un hotel, în care i se puseră la dispoziție un calculator cuplat la internet și tot ce-și putea dori pentru a-și continua scrierile. Cu același zâmbet serafic domnul profe- sor mulțumi gazdelor, însă ceru permisiunea de a-și continua activitatea în parc deoarece acel loc îl inspiră. Spre surprin- derea a nouăzeci la sută din populația matură a globului, primăria amenajă în două zile un loc special în
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
ne mai mirăm. Cei din Parlament nu au vreme de noi, de țara asta amărâtă. Ei au afacerile lor, de unde vin banii.... De peste douăzeci de ani nu se mai schimbă nimic în bine. La toate posturile de televiziune - și har Domnului avem mai multe ca orice nație din lumea asta mare - zi și noapte bat doar politicienii din gură și nu pricepe nimeni nimic. Ce să pricepem? Ăștia au dialectal lor. Noi suntem un popor și o țară minunată, dar cei
LA PRORĂ CEAŢĂ DENSĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/La_prora_ceata_densa_rodica_elena_lupu_1344708884.html [Corola-blog/BlogPost/360045_a_361374]
-
noapte. Și alegătorul de la oraș, sau dintr-un sat de munte, cu studii universitare sau cu patru clase, angajat în domeniu public, sau patron peste gospodaria lui, își pune întrebarea: “ÎN CE DIRECȚIE SE ÎNDREAPTĂ ȚARA?” La propră ceață densă, domnule Președinte! Referință Bibliografică: LA PRORĂ CEAȚĂ DENSĂ / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 589, Anul II, 11 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Rodica Elena Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
LA PRORĂ CEAŢĂ DENSĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/La_prora_ceata_densa_rodica_elena_lupu_1344708884.html [Corola-blog/BlogPost/360045_a_361374]
-
cel ce-i crede Adevărul din năframă... Pe tăblița cea de piatră, De durere și de Dor, Cu tăciunii stinși pe vatră Eu scriam la umbra lor... Scrie până ți se vede, Ea și-acuma îmi tot spune, Ține-i, Doamne, pururi verde Sfânta preaînțelepciune! Vorba ei de duh e plină, O ascult și-o înțeleg- Scrie până e lumină, Până soarele-i întreg... SCRIU ... Când mă trezește dimineața din somn îmi întind mâinile rugătoare spre Tine... Uneori le aud atingându
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_inven_nicolae_nicoara_horia_1392634592.html [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
clară N-o tulbura cu vorbe de ocară... SUFLETUL POETULUI Eu, păstorul de miei, ce eram, citindu-i poeziile lui adeseori mă întrebam: cum arată oare sufletul Poetului? Vara, din ierburi privind cerul, mă rugam, învăluit în parfum- dezleagă-mi, Doamne, misterul! Rugăciunea aceea o aud și acum... De atunci, din ruga mea de copil, n-am știut niciodată de unde vine! Pipăindu-mi sufletul agil, nu credeam că e om ca și mine... CÂNTEC ÎN LIMBA ROMÂNĂ „Mulțumesc lui Dumnezeu... că
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_inven_nicolae_nicoara_horia_1392634592.html [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
nu-l voi opri ! Dar mă și tem să-l scot afară. E tristă singurătatea. Și bătrânețea, la fel. Simt că acum se împlinește un blestem al unui curtezan din tinerețe care mi-a zis că mă lasă în plata Domnului. Așa sunt acum...în plata Domnului !” Mă uit în ochii ei verzi, înlăcrimați. E cu părul alb, cu dantura pe jumătate pusă, într-un palton pe care mi-l amintesc din școală. Era un dascăl de excepție. Un om intransigent
DE CE PLÂNG OAMENII? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_ce_plang_oamenii_.html [Corola-blog/BlogPost/356761_a_358090]
-
și tem să-l scot afară. E tristă singurătatea. Și bătrânețea, la fel. Simt că acum se împlinește un blestem al unui curtezan din tinerețe care mi-a zis că mă lasă în plata Domnului. Așa sunt acum...în plata Domnului !” Mă uit în ochii ei verzi, înlăcrimați. E cu părul alb, cu dantura pe jumătate pusă, într-un palton pe care mi-l amintesc din școală. Era un dascăl de excepție. Un om intransigent și corect. Mă ține de mână
DE CE PLÂNG OAMENII? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_ce_plang_oamenii_.html [Corola-blog/BlogPost/356761_a_358090]
-
-i nimeni în jur, vine amurgul, bestia de amurg, apele încă nu s-au culcat, încă mai curg, stelele încă mai sclipesc pe boltă și luna, amanta ce vine la mine involtă. un cal fuge prin timp tropotind prin genuni, doamne, de ce faci atâtea minuni? mă cheamă urgent copilăria acasă, dar nimeni nu mă mai pune la masă, mamei i se scurge o lacrimă din tablou, tata încă mai spune povești din război, tablourile au prăfuit pe pereți, prin cameră parcă
VECERNIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Vecernie_ion_ionescu_bucovu_1359790987.html [Corola-blog/BlogPost/359346_a_360675]
-
stat, cea ucraineană, ceea ce constituie, pentru noi, românii, o șansă reală de păstrare și perpetuare a graiului matern, de folosire a lui în toate domeniile, că e demn de a se numi Român. Sincer vorbind, am și uitat că acest domn, cu suflet mare de român, s-a adresat „ZORILOR BUCOVINEI”, cu câteva luni în urmă, în timp ce se afla la tratament la un spital din Cernăuți, cu rugămintea de a-l ajuta la alcătuirea unui model referitor la hotărârea de a
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-cupca-limba-romana-i-o-comoara-inestimabila-a-obtinut-statut-de-limba-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
nu știu de unde, Curcubeul peste noi, Simt și astăzi cum ți-ascunde Chipul limpezit de ploi Și prin ierburile ude Alergam copii desculți, Numai tunetul se-aude Cum coboară peste Munți... Cade grindina ca piatra Detunată dintre stânci, Apără-ne, Doamne, vatra, Unde-s ploile de-atunci? Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Ploile de altădată... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2005, Anul VI, 27 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PLOILE DE ALTĂDATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1467042774.html [Corola-blog/BlogPost/377950_a_379279]
-
29 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului MARIA DIANA POPESCU în dialog cu ALEXANDRU FLORIN ȚENE, Președintele Ligii Scriitorilor din România: „Sunt cel care a sesizat apariția noului curent literar, Globmodernul” Dialoguri privilegiate MARIA DIANA POPESCU: Vă rog, mai întîi, stimate domnule Alexandru Florin Țene, să vă prezentați. Cine trebuie să fiți pentru cititorii revistei noastre? Alexandru Fl. Țene: Specialiștii spun că sănătatea omului este reflectată în ceea ce mănâncă, bea și...fumează. La cele spuse mai sus mai adaug că această creatură
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_privilegiate_al_florin_tene_1327906821.html [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
circulație internațională pe banii statului, inclusiv romanul eșuat „Recviem pentru nebuni și bestii”, apărut în 1999? Lăudat de critici, inclusiv de Alex Ștefănescu. Romanul fiind de proastă calitate, inclusiv din punct de vedere al construcției, stilului și al esteticii. Dar, domnul Augustin Buzura era director și cățelușii de critici trebuiau să beneficieze de stipendii din partea Centrului Cultural Român. Aceasta este critica literară de la noi. Dacă nu ești din gașca criticului respectiv, fii sigur că vei fi pălmuit fără milă, chiar dacă cartea
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_privilegiate_al_florin_tene_1327906821.html [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
altele figura și Societatea creștinilor evangheliști. Era perioada primirii ajutoarelor din străinătate. Acolo am solicitat încălțăminte pentru copii pentru că ne-am gândit să le facem cadou la plecare, câte un pachet cu îmbrăcăminte și încălțăminte. După ce am expus intenția noastră, domnul Director a fost de acord, a zis să facem o listă cu numele copiilor și numarul care îl poartă la încălțăminte și ne vor da adidași pentru toți, dar cu condiția ca pachetul să conțină și un exemplar al Noului
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
ca pachetul să conțină și un exemplar al Noului testament. Bineînțeles lista s-a făcut după sosirea copiilor!) Eu am fost chiar bucuroasă când am auzit această ofertă, dar după ce am plecat, pe drum,mi-am zis: hopa! Ce zice domnul profesor M ? pe care -l bănuiam că este liber cugetător asemeni șefului partidului față de care prezenta empatie. Ajung la clinică, am norocul să-l găsesc pe profesor pregătindu-se de plecare și-i povestesc pe scurt despre rezultatele de până
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
1982 la Ateneul Român de Orchestra Medicilor și ca voce, de artistul ( bas) Pompei Hărășteanu iar în același an (Imnul ) a fost cântat și la Congresul de Boli Infecțioase de la Stockholm. Inspirată a fost această alegere a mea la care domnul Academician Dr Gheorghe Marinescu Dinizvor a răspuns cu amabilitate și sunt sigură că întâlnirea cu copiii a fost și i-a indus o mare plăcere. Acest lucru s-a văzut mai ales în a doua parte a serii, când pe
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
de balaur ce se îndreptau spre cer, și ne luminau fețele într-un mod ciudat, făcându-le când mai luminoase, când mai întunecate. Doar ochii copiilor rămâneau permanent scânteietori, plini de uimire , interes și chiar dârzenie când îl ascultau pe domnul doctor - un bărbat bine legat, de statură mijlocie, îmbraăcat într-un costum subțire de vară de culoare gri - povestind cu vocea sa baritonală despre bunii noștri strămoși care ne-au lăsat moștenire comună: graiul, straiul, limba ce-o vorbim de
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
care le-au atribuit denumiri populare (țărănești) : Carul mare, Carul mic, Scaunul lui Dumnezeu, Crucea , Balaurul, Rarița , Cloșca cu pui, etc. Doar aici, la paralela 45 unde se află așezată țara noastră ”binecuvântată de Dumnezeu între toate țările presărate de Domnul pre Pământ” cum o caracteriza istoricul revoluționar și patriot N. Bălcescu, țară la a cărei frumusețe și bogăție noi suntem obligați să răspundem cu dragoste, respect și responsabilitate. Acești copii aveau atâta dorință de a asculta și a afla adevărul
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
cum o caracteriza istoricul revoluționar și patriot N. Bălcescu, țară la a cărei frumusețe și bogăție noi suntem obligați să răspundem cu dragoste, respect și responsabilitate. Acești copii aveau atâta dorință de a asculta și a afla adevărul, iar pe domnul doctor - poate și datorită înfățișării sale luminoase, cu trăsături frumoase și a părului alb ce-i încadra fața ca o cunună a înțelepciunii - l-au perceput ca pe un bunic povestitor, dăruit cu har, grație și timbrului nuanțat al vocii
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]