5,649 matches
-
2011 Toate Articolele Autorului FUNDAȚIA „PETRE IONESCU-MUȘCEL” CIF 18312649, Țel. 0248269115, 0744682591, B-dul Al. Ioan Cuza, nr.77, loc. Domnești, jud. Argeș REZULTATELE CONCURSULUI NAȚIONAL DE POEZIE, PROZA , ESEU, EPIGRAMA, PICTURĂ, FOTOGRAFIE ARTISTICĂ, HERALDICA și VEXILOLOGIE „PE ARIPI DE DOR DOMNESC” EDIȚIA a IV-a, DOMNEȘTI, 28 august 2011 Acest concurs, cu tema UNIVERSUL SATULUI ROMÂNESC, a fost organizat de către Fundația „PETRE IONESCU-MUSCEL”, colectivul de redacție al revistei „Pietrele Doamnei”, Casa de Cultură Domnești, Liga Scriitorilor din România - filiala Argeș, Asociația
REZULTATELE CONCURSULU PE ARIPI DE DOR DOMNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373109_a_374438]
-
PETRE IONESCU-MUȘCEL” CIF 18312649, Țel. 0248269115, 0744682591, B-dul Al. Ioan Cuza, nr.77, loc. Domnești, jud. Argeș REZULTATELE CONCURSULUI NAȚIONAL DE POEZIE, PROZA , ESEU, EPIGRAMA, PICTURĂ, FOTOGRAFIE ARTISTICĂ, HERALDICA și VEXILOLOGIE „PE ARIPI DE DOR DOMNESC” EDIȚIA a IV-a, DOMNEȘTI, 28 august 2011 Acest concurs, cu tema UNIVERSUL SATULUI ROMÂNESC, a fost organizat de către Fundația „PETRE IONESCU-MUSCEL”, colectivul de redacție al revistei „Pietrele Doamnei”, Casa de Cultură Domnești, Liga Scriitorilor din România - filiala Argeș, Asociația Națională „Cultul Eroilor” - filiala Argeș
REZULTATELE CONCURSULU PE ARIPI DE DOR DOMNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373109_a_374438]
-
ARTISTICĂ Locul I Horia Deaconescu, Pitești Locul ÎI Venera Stoicescu, Frăsinet (jud. Călărași) Locul III Gheorghe Sporiș, Câineni (jud. Vâlcea) SECȚIUNEA PICTURĂ Locul I Teodora Slavu, Aninoasa (jud. Hunedoara) Locul ÎI Doina Moldoveanu, Galați Marele Premiu „PE ARIPI DE DOR DOMNESC” Adina Enăchescu, Râmnicu-Vâlcea Premiul „Petre Ionescu-Muscel” acordat de Fundația „Petre Ionescu-Mușcel” Paula Romanescu, București Premiul Asociației Naționale „Cultul Eroilor”, filiala Argeș Victor Burde, Alba-Iulia Premiul „Artur Silveștri” Virgil Șerbu-Cisteianu, Alba-Iulia Premiul „Nicolae Velea” acordat de Bibliotecă Municipală din Curtea de Argeș Ion
REZULTATELE CONCURSULU PE ARIPI DE DOR DOMNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373109_a_374438]
-
lei) un dejun la Restaurantul din localitate, dar este necesar un mesaj în acest sens, pentru evidență la numerele de telefon de mai jos. Informații la telefon: 0248/269115; 0744682591, 0723581017. ORGANIZATORII Referință Bibliografica: Rezultatele Concursulu PE ARIPI DE DOR DOMNESC / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 225, Anul I, 13 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
REZULTATELE CONCURSULU PE ARIPI DE DOR DOMNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373109_a_374438]
-
Robea, Toni Barbu, Ilie, Liviu Nica sau chiar de autorul acestor modeste rânduri, deținător de vuvuzea, dar remarcat de gașcă mai ales prin sunetele scoase cu o veche trompetă de pionier în neuitatele dimineți de duminică petrecute în tribuna dinspre Domnească a stadionului Portul Roșu. Era sărbătoare veșnică în Galați, galeria cânta mai frumos ca la operă, iar vedetele dragi împleteau pe gazon arabescuri uimitoare. La un moment dat nu ne mai interesa scorul, ci spectacolul, care era din belșug. Vasile
SE PUNE DE-O MIUŢĂ ÎN CERURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376221_a_377550]
-
se temeau că s-au transformat în vampiri și într-una din nopțile cu lună plină vor năvăli în conacele lor și le va suge sângele. Dar poporul aspru asuprit abia mai suporta birurile lui vodă. Un viteaz de neam domnesc chemă feciorii la datorie și înlătură domnitorul pus pe căpătuială. Apoi, aflând de uneltirile celor doi boieri, îi atârnă în ștreang undeva la răscrucea marilor drumuri ca învățătură de minte pentru toți trădătorii, iar averile acestora le împărți săracilor. Pentru ca
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
vadă, Penelopa pânza-și țese, așteptând a câta oară, ninge, Doamne, îngerii în covoare de alb pur, peste valea plângerii, ca-n rajahii din Jaipur, ascult sunete de flaut din trecut brâncovenesc, caut și nu știu ce caut, parc-aș fi cocon domnesc, joacă zaruri Dumnezeu peste suflețelul meu, adu-mi, doamne, ochii murgi coborâți ca demiurgi, făptura ei cea suavă cu țâțele de otravă, așa cu coapsele goale ca două mănuși de oale, mai fă și tu o greșală, în lumea transcedentală
TRECĂTOARE MAI SUNT TOATE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379808_a_381137]
-
aripile nisipii. Făptura lui este o capodoperă, suavele-i aripioare fiind adevărate minuni ale naturii. Preț de câteva minute, i-am admirat mișcările grațioase. La început, a zburat din floare în floare, de la petunii la zorele, de la ele... la florile domnești, iar de aici... la crăițe. Zborul lui unduios semăna cu un tainic dans al iubirii, un ritual al dragostei. Era vesel și vibra de iubire la fiecare sărutare. Într-un târziu, amețit, s-a oprit pe floarea unei crăițe cărămizii
CRAIUL ÎNDRĂGOSTIT de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/375744_a_377073]
-
CLIPA DE-APOI,/Nu vreau bătrânețe și ger,/ Nu vreau să devin efemer...” (Veșnic tânăr). Mugurel Pușcaș iubește rădăcinile timpului, soarele, imensă întoarcere spre începuturi. Preocupat de viața CETĂȚII, semnalând prin cuvânt tot ce frământă de veacuri istoria neamului (Alaiul domnesc, Gândiți-vă, români, la Eminescu, Pământul vechii Dacii vrem, Țăranul), poetul e bolnav de românism, îndrăznesc a spune, acum, când ar putea să pară desuetă afirmația. Am convingerea, că în și prin poezia sa, distinsul scriitor mai are multe de
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > SF.MC.HRISANT, DARIA ȘI CLAUDIU Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1538 din 18 martie 2015 Toate Articolele Autorului Hrisant născut fu în Egipt din neam Domnesc (și fiu de Senator) Ajuns la Roma, învățat-a totul, dar și-n Scriptură mare râvnitor ! Și își spunea cu bucurie : "Ți se cădea ție Hrisant Să citești atâtea scrieri, ce te pot duce în neant ? Fără ca să ai știință
SF.MC.HRISANT, DARIA ȘI CLAUDIU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374227_a_375556]
-
nr. 2325 din 13 mai 2017 Toate Articolele Autorului Aici, la Ruginoasa, istorie s-a scris; Unirea e aievea, dar încă mai e vis. Când s-a unit Moldova cu Țara Românească, Noi am ales pe Cuza în cinste să domneasca. Ne-a dăruit Unirea în zi de Ianuare, Când ne deschise calea spre România Mare. De-aceea noi pe Cuza aicea vrem să-l știm; E unul din strămoșii pe care ii iubim. Aici are mormântul ilustrul Voievod Care -a
AICI, LA RUGINOASA...(OMAGIU DOMNITORULUI CUZA) de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378753_a_380082]
-
ACTIVITATE LITERARĂ: Volumul “MIRACOLELE ZILEI “- Autor colectiv (11 Povestiri personale din cele 33 ale volumului)-Editură Pavcon 2007 Articole în revista de dezvoltare personală :”Profesor de ... fericire “ (2007-2009)-Editură Pavcon Diplomă - de suflet- la Concursul național :” Pe aripi de dor domnesc “ 28 august 2011-Proza Premiul I-Concursul național “Pe aripi de dor domnesc”-26.08.2012-Proza Premiul II-Concursul național “ Dor de Dor-“ 16.08.2013-Proza Premiul II-Concursul național "Dor de Dor " -15.08.2014-Proza Premiul I-Concursul național " Dor de Dor
MIRELA PENU de MIRELA PENU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377725_a_379054]
-
33 ale volumului)-Editură Pavcon 2007 Articole în revista de dezvoltare personală :”Profesor de ... fericire “ (2007-2009)-Editură Pavcon Diplomă - de suflet- la Concursul național :” Pe aripi de dor domnesc “ 28 august 2011-Proza Premiul I-Concursul național “Pe aripi de dor domnesc”-26.08.2012-Proza Premiul II-Concursul național “ Dor de Dor-“ 16.08.2013-Proza Premiul II-Concursul național "Dor de Dor " -15.08.2014-Proza Premiul I-Concursul național " Dor de Dor"-15.08.2015-Proza Apariție în: Antologia DOR DE DOR -2013,-Ediția I-
MIRELA PENU de MIRELA PENU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377725_a_379054]
-
Bisericii în istoria țării. Fascicolul de rețele care susțin înălțarea imaginii lui Ștefan se organizează plecînd de la mai multe rădăcini. Apar două linii de influențe, via Serbia și via Ungaria. În 1473, Ștefan și ostile sale moldovenești au ocupat Curtea domnească din Țara Românească. Ștefan capturează pe soția prințului valah, Maria Despina, și pe unica sa fiică. Or, prințesa este de origine sîrbă, iar Ștefan se va căsători cu fiica sa la moartea Măriei de Mangop, în 1477. Maria Despina este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
turcilor. Suveranii Țării Românești și ai Moldovei se străduiesc să facă recunoscută o autoritate incontestabilă într-un spațiu dominat de puterile otomană, rusă și habsburgică. Pentru Vasile Lupu, chemarea în ajutor a moștenirii Bizanțului este pusă în serviciul întăririi autorității domnești. El face din nou donații pentru mănăstirile de la muntele Athos, iar curtea sa îl sărbătorește ca pe un nou Justinian. De fapt, realitatea jocului politic nu se află la înălțimea retoricii neobizantine, iar Vasile Lupu se ferește să rupă relațiile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la acțiuni eroice care pun în același plan, din Italia în Spania, din Franța și pînă în spațiile moldo-valahice, destinele carbonarilor și apoi ale pașoptiștilor. Tinerii din Iași și București, fii de mari boieri, de militari și de înalți administratori domnești, sînt eroi romantici; sînt entuziaști și totodată dezgustați: ei trăiesc încîntarea în fața unei misiuni dificile, dezgustul pentru o izolare provincială, mediocră în viziunea lor. Ei cultivă cultul prieteniei și al fidelităților solidare; o dovedește corespondența purtată, marcată de complicitatea complotului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la Berlin. În 1840, este numit director al Teatrului din Iași, alături de Alecsandri. Acesta provine dintr-o familie de mici boieri, însă tatăl său a avut o carieră strălucită care l-a transformat în 1840 într-un demnitar la curtea domnească. Spirit luminat, tatăl este bun cunoscător al noilor inițiative economice. El este unul din responsabilii lucrărilor pentru amenajarea Prutului în vederea navigației. Generos cu orașul său, el participă în 1836 la crearea primului Conservator filarmonic din Moldova și angajează, în timpul unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pururea în sfera unei singure puteri. Electivitatea însă [î]i despărțea pe candidații de domnie, întru cât s-atinge de reazimul de din afară, în partizanii unei influențe sau a celeilalte, încît, precum nu se putea stabili esclusiv nici o linie domnească, tot astfel nu s-au putut stabili în mod esclusiv nici o influență străină. Nu doar că această duplicitate, aceste exerciții de echilibristică ar fi de atribuit unei deosebite înțelepciuni politice. Înțelepciunea consista numai în a se folosi de împrejurări date
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
desfrâul, lăsat partizilor, punerea mecanismului statului la discreția lor esclusivă a fost cauza de căpetenie a compromiterii intereselor statului în afară și-nlăuntru. În aparență legalitatea cea mai perfectă a domnit, Camerele se convocau regulat la epocele prescrise în Constituțiune, mesagele domnești așterneau regulat programele diferitelor ministerii - încît s-ar fi părut că prin acele programe se consacră obligațiunea reală de-a le urma, legile, bugetele, concesiunile se votau și, chiar pentru acte săvârșite fără de aprobarea Camerelor, se cerea mai în urmă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
si înfloritoarele state grecești deveniseră cuiburi de bandiți în prada unei destrăbălate demagogii. Asemenea, e numai pe jumătate adevărat exemplul adus din istoria noastră. În realitate coroana se moștenea în timpii noștri de glorie înlăuntrul unei singure familii, a celei domnești. Basarabii au stăpânit în Muntenia în mod esclusiv, în cele două ramuri ale lor (Dănulești și Drăculești) până la începutul secolului trecut, în Moldova neamul Mușatin se stânge cu soția lui Alexandru Lăpușneanu. Va să zică iarăși oligarhie. Sigur este că românii n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Se vede că dinastia Furduescu are mai multă perspectivă în istoria vestitei și mult lăudatei republici a Ploieștilor. Acestea se petrec nu la Mehedinți, Dorohoi sau Suceava, ci la o depărtare de 1 și jumătate oră de București, aproape de reședința domnească, în apropiere de tron. Ce să mai zicem de celelalte județe, unde cronologia dinastiilor prefectoriale trebuie să fie și mai încurcată. Și ce mai model de administrație cată să fi domnind în ele cu această fenomenală stabilitate a personalului. [ 29
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și nemaiauzite, discreditul asupra celui mai important factor al vieții publice, asupra Coroanei, ducînd-o, cu sau fără voie, la renunțarea complectă de la rolul de control ce-i revine. Cu o ușurință copilărească dacă n-ar fi nelegiuită se supun semnăturii domnești voturile unei Camere care nu mai e în stare de-a judeca nimic, voturi căpătate de ministeriu prin {EminescuOpXI 122} Iată ce se petrece la noi în țară, iată în ce mod de-a dreptul scandalos, insultîndu-se de către miniștri deputații
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și nemaiauzite, discreditul asupra celui mai important factor al vieții publice, asupra Coroanei, ducînd-o, cu sau fără voie, la renunțarea complectă de la rolul de control ce-i revine. Cu o ușurință copilărească dacă n-ar fi nelegiuită se supun semnăturii domnești voturile unei Camere care nu mai e în stare de-a judeca nimic, voturi căpătate de ministeriu prin {EminescuOpXI 123} surprindere, noaptea, fără ca proiectele respective să fi fost tipărite și împărțite deputaților, fără discuție, fără examen, fără nimic. Dacă, în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bravul domn îl schimbă astăzi pe un post de advocat la căile ferate. Altul detronează odinioară pe Domnitor - din norocire în efigie numai - și proclamă o republică, și peste puțin îl vedem galant polițai făcând în scara palatului primirea musafirilor domnești la zile mari. D. colonel șterge odinioară numele M. Sale Domnitorului din livretul soldatului și astăzi se face denunțătorul unor pretinse abuzuri de presă față cu suveranul. O mică deosebire între d. colonel și ceilalți doi onorabili pomeniți mai sus
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care este calea cea mai nemerită pentru ca un tânăr să ajungă la posturile cele mai înalte, ba chiar până în Consiliul suveranului țării. [ 13 aprilie 1880] {EminescuOpXI 129} ["ALALTĂIERI, SÎMBĂTĂ... "] Alaltăieri, sâmbătă, s-a închis sesiunea Corpurilor legiuitoare printr-un mesaj domnesc, citit la Senat de d. M. Cogălniceanu, la Cameră de d. Stolojan. Meritele acestor Adunări sânt se-nțelege, citate pe rând în mesaj. Modificarea articolului 7, răscumpărarea căilor ferate, bugetul echilibrat, fondurile puse la dispoziția Ministeriului de Război, legea organică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]