2,129 matches
-
acelorași sâni?/ te-am văzut aruncând mărilor trupul tău/ te-am văzut căutând între degetele mele uzina/ dar cunoști tu bucuriile și suferințele zilelor/ în care voi fi o chemare?/ te doresc țară a focurilor din munții Vrancei/ te sărut domniță a migrațiunilor/ te îmbrățișez țărm al zăpezilor.” Cu volumul din 1936, Scrisori către plante (Premiul Societății Scriitorilor Români), poetul își declară „întoarcerea la baladă” și recunoaște influența poeziei lui Esenin. Alte cărți de versuri sunt marcate de aceeași osteneală în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
lăsat și pagini de memorialistică, publicate postum, în 1997, sub titlul La ceasul de taină. SCRIERI: Flori de spin, București, 1931; Virgil Carianopol, București, 1933; Un ocean, o frunte în exil, București, 1934; Scrisori către plante, București, 1936; Carte pentru domnițe, București, 1937; Frunzișul toamnei mele, București, 1938; Scară la cer, București, 1940; Poeme de pe front, București, 1942; Versuri, pref. Ovidiu Papadima, București, 1967; Cântece de amurg, București, 1969; Cântece românești, București, 1970; Viorile vârstei, București, 1972; Ștergar românesc, București, 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
1936, 396; G. Călinescu, „Scrisori către plante”, ALA, 1936, 804; Eugen Ionescu, „Scrisori către plante”, FCL, 1936, 1585; Nicolae Roșu, Doi poeți, CRE, 1937, 3342; Șerban Cioculescu, Serghei Esenin și lirica noastră tânără, RFR, 1937, 9; Ovidiu Papadima, „Carte pentru domnițe”, G, 1938, 2; Vintilă Horia, „Frunzișul toamnei mele”, G, 1939, 2; Vladimir Streinu, „Scară la cer”, VR, 1940, 6; Călinescu, Ist. lit. (1941), 844, Ist. lit. (1982), 940-941; Constantinescu, Scrieri, II, 186-189, 190-193, 194-198; I. Caraion, „Poeme de pe front”, CAP
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
celor care voiau să scape de front etc. Protagonistului, care ar simboliza comportamentul exemplar în acest moment istoric, i se opune, maniheist, un antierou. Deși câteva scene de luptă sunt bine prinse, în general se vorbește mult, fără rost. Păcatul domniței Irina (roman publicat parțial în 1937), Ramuri de stejar (teatru școlar, 1937), Cântecul mamei (povestiri pentru copii, 1943), dar și sute de pagini rămase în manuscris completează imaginea unui autor plin de osârdie, dar fără vocație. SCRIERI: E ceasul din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
Tăcere, pref. V. Demetrius, Iași, 1916; Din vremuri depărtate..., Siliștea-Neamț, 1918; Murmur de izvoare..., Târgu Neamț, 1931; Spre lumină, Târgu Neamț, 1932; Virtuți strămoșești, Piatra Neamț, 1934; Inscripții pe frontispiciul unui secol..., Piatra Neamț, 1935; Ramuri de stejar, Târgu Neamț, 1937; Păcatul domniței Irina, I, București, 1937; Moartea locotenentului Fulga, I-II, Piatra Neamț, 1937; ed. București, 1946; Pe altarele patriei ard candeli..., București, 1942; ed. (Inscripții pe morminte), București, 1947; Cântecul mamei, București, 1943; Litanii de seară... , București, 1946; Calea Victoriei..., București, [1948]. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
, Rodica (pseudonim al Rodicăi-Iuliana Bălănescu; 21.XII.1931, Craiova), poetă și prozatoare. Este fiica Valentinei (n. Milcu) și a lui Ștefan Bălănescu, contabil. A absolvit Liceul „Domnița Ileana” din București (1948), urmând, în același oraș, Facultatea de Medicină (1949-1957). Timp de trei ani a lucrat ca medic în mediul rural, în regiunea Argeș, apoi aproape două decenii a fost medic-cercetător la Institutul Oncologic din București. Din 1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
de capricioase. Compunerile lui dramatice, mai toate, nu sunt decât niște improvizații facile, efemeride destinate unor reprezentații mondene. Le Cotillon (1900) e o frivolă, dar nu lipsită de grație „bluette”, lucrată cu tehnica fluentă a farsei de salon. Basmul cu domnița din vis („Adevărul de dimineață”, 1904) este o feerie muzicală, o pantomimă-balet cu personaje și ambianță de basm. Alte scenete („hora” Duda și Mura, Vorbe de clacă, „povestiri de altădată”) rămân străine și de teatru, și de poezie. Demnă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
sfârșitul anului 1911, la București, îl duce pe C. la Iași și îl prezintă redacției „Vieții românești”. Drept urmare, treisprezece poezii vor fi incluse în numărul din aprilie 1912 (Clio, Lauda cuceritorului, Prohodul războinicului, Noapte roșie, Călugărița, Boierul, Aspra, Înțeleptul, Cronicarul, Domnița, La Argeș,Trântorul și Curțile vechi). După ce I.L. Caragiale își sfârșește viața, la Berlin, destinul lui C. va cunoaște vicisitudini tulburătoare, o zbatere dramatică între existența precară și aspirația către mirajul titlurilor nobiliare. În octombrie 1912 devine șef de cabinet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
lui C., Pajere, care nu va ieși însă de sub tipar decât postum, însoțit de o notiță bibliografică de Perpessicius. Poeziile din Pajere (1936), cele mai multe sonete, alcătuiesc o galerie de portrete, reînviind, cu plasticitate, în imagini sugestive, chipuri din vremuri îndepărtate. Domnița din poezia cu același titlu, „muiată-n nestimate și-n horbote de fir”, este domnița bizantină. Din vremuri voievodale, poetul desprinde chipul nefericit al unei văduve de domnitor pierit în luptă cu „păgânele urdii”. În mănăstire, „a țării mândră Doamnă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
notiță bibliografică de Perpessicius. Poeziile din Pajere (1936), cele mai multe sonete, alcătuiesc o galerie de portrete, reînviind, cu plasticitate, în imagini sugestive, chipuri din vremuri îndepărtate. Domnița din poezia cu același titlu, „muiată-n nestimate și-n horbote de fir”, este domnița bizantină. Din vremuri voievodale, poetul desprinde chipul nefericit al unei văduve de domnitor pierit în luptă cu „păgânele urdii”. În mănăstire, „a țării mândră Doamnă” îndură „sub bolți de jale o soartă urgisită”, în timp ce în țară bântuie prăpădul (Călugărița). C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Forța emotivă sporește în poezia Noapte roșie: învins, un bătrân voievod fuge „ca o nălucă, prin vifor, prin noroi”, fără să simtă că din răni „îi curge mândrul sânge pe platoșă șiroi”. Gândind însă în urmă, își amintește că „plăpândele domnițe în lanțuri zac robite” și că „tăiați pieiră coconii amândoi”, și atunci se întoarce „în valea unde lupta și moartea îl așteaptă”. Alte poezii evocă generic „cronicarul”, „boierul” sau conțin „lauda cuceritorului” și „prohodul războinicului”. C. se cufundă în trecut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
15 iunie 1920. Administrator: Petre Ionescu, director: Const. Rîuleț. Articolul-program are în vedere „teatrul de mâine”, în întâmpinarea căruia se propune crearea unei atmosfere favorabile și a promovării unui repertoriu original, ceea ce ar însemna selectarea unor piese „noi”, ca Baia domniței de Const. Rîuleț, Inspectorul broaștelor de Victor Eftimiu, Patima roșie de Mihail Sorbul și Morții cântă de Al. Davila, cât și publicarea unor texte de teorie sau critică, plasate la rubricile „Știri și polemici”, „Adevăruri crude”, „Expoziții” etc. În sumar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
multicolore, cu clovni, domnișoare și domni cu papion, ocupând suprafața pânzei fără nici un reper spațial constrângător, într-o viziune ce tinde, în fond, doar să ilustreze lumea, nu să o ordoneze. Personajele de basm pot avea însă și inițiative ciudate, domnița adormită poate fi plasată în mijlocul mării, iar prințul poate veni tocmai dintr-un nor să o salveze din somnul adânc - semn al unei personalizări a motivelor tradiționale în plastica Doinei Hlinka. Mai puțin exuberantă în paleta coloristică, pictorița pare să
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și Julia Barron, University of Surrey, Guildford, Surrey, United Kingdom (http://www.smg.surrey.ac.uk/Agreement/index.aspx). Togeby, Knud, 1953, "Le neutre en roumain et en albanais", în Cahiers Sextil Pușcariu, vol. 2, nr. 2, p. 121-131. Tomescu, Domnița, 1998, Gramatica numelor proprii în limba română, București, Editura All. Trommer, Jochen, 2001, The Post-Syntactic Morphology of the Albanian Pre-Posed Article: Evidence for Distributed Morphology, ms., internet. Uriagereka, J., 1995, "Aspects of the Syntax of Clitic Placement in Western Romance
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
atât de reușit ca la Ariosto, deci nu ni se pare gratuită. Cum altfel ar fi putut sta lucrurile, dacă până și regele se vede nevoit să-și prelungească solemna cuvântare doar pentru a mai trage cu ochiul la farmecele "domniței": "Răspunse Carol cuvântare lungă -/ Domniței ce l-a prins ca într-un clește,/ Tot zăbovind, plăcerea să-i ajungă.../ Privind vorbește și vorbind privește/ Și orice gând de-a nu primi alungă./ Se cer sigiliile. Cu trei dește/ Ei jură
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Ariosto, deci nu ni se pare gratuită. Cum altfel ar fi putut sta lucrurile, dacă până și regele se vede nevoit să-și prelungească solemna cuvântare doar pentru a mai trage cu ochiul la farmecele "domniței": "Răspunse Carol cuvântare lungă -/ Domniței ce l-a prins ca într-un clește,/ Tot zăbovind, plăcerea să-i ajungă.../ Privind vorbește și vorbind privește/ Și orice gând de-a nu primi alungă./ Se cer sigiliile. Cu trei dește/ Ei jură față-n față cu stăpânul
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
că-i face dreptate unui personaj marginalizat: "Din vremea când, elev de școală fiind, am început nobilul studiu al romanelor... Chiar din ziua în care, în vacanță, întins pe pantele însorite, frumoasele scene cavalerești și minunatele contururi de cavaleri și domnițe prindeau viață în imaginația mea... din vremea când, îndrăgostit de Rebecca, cea mai dulce creatură a imaginației poetice, am dorit să i se facă dreptate". Din perspectiva vieții reale însă, tot ce este sublim în ficțiune se perimează, pierzându-și
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
piesă de teatru, Bing Bang Bing sau Aventuri în pădurea vrăjită, cu care teatrul pentru copii și tineret din Iași a fost în India, Pakistan, Austria, Franța și Germania. Pe urmă, încă două piese de teatru Comoara și Cele trei domnițe, care s-au jucat la cel puțin 10 din teatrele de profil din țară. În plus, am mai scris o piesă Dincolo de Securitate... Scuzați, Dincolo de Singurătate! C.I.: Dar este bine spus, sună ca un deziderat: dincolo de Securitate..., căci nu știu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
metonimice pentru Eros și Logos; carne, sânge, rană - metonimii ale ființei biologice; mâinile, figurând prin metonimie dexteritatea, picioarele, agilitatea etc.) sau a materiei/substanței din care este făcut un obiect, în locul obiectului: Sălbaticul vodă en zale șin fier (G. Coșbuc); Domniță din țară bârsană, / Lumină sunt, inimă, rană. (L. Blaga); pe unde, Doamne, vei mai fi fiind? / Nuți este carnea sufletului jind? / Nuți este sângele a neuitare?/ Un lemn de cruce ai în fiecare; / pe unde, Doamne, vei mai fi fiind
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
din 1934 este membră a Societății Scriitorilor Români. Poate că râvnind ieșirea la rampă ca dramaturg, P. nu s-a prețuit îndeajuns ca prozatoare. Nici măcar nu a stăruit să își scoată nuvelele în volum (titlul ar fi urmat să fie Domnițe și jupânițe). Oricum, chiar și din scrieri răzlețe reiese înzestrarea ei pentru gen: invenție epică, fie și într-un registru minor, spirit de observație nu lipsit de finețe și, mai ales, un limbaj agreabil, care se adaptează ușor oricărei epoci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
de răsfățul lexical prin care se manifestă voluptatea enumerării de veșminte (femeiești, îndeosebi), podoabe și alte găteli de odinioară (Vorniceasa Tarsița Filipescu). Printre serdari, ispravnici, vornici și alți bărboși cu giubea și ișlic se distinge, privită cu solidaritate afectivă, femeia - domnița, duduca, jupânița - cu frământările și capriciile care o definesc. Trăirile ei, aparent mărunte, își au febrilitatea lor, iubirile ce îi sunt date sunt scump plătite nu rareori. Și în prozele având ca temă războiul, și în cele inspirate din actualitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
sau fantezii întunecate izvorâte din spaima de a fi înșelată, din îndoieli și anxietăți, risipite în final prin decodare ironică. Experimentală este și Cravata de cânepă, prelucrare parodică în cheie urmuziană a relației între Hamlet, „infelicele prinț al Danemarcei”, și domnița Silvia-Logica, al cărei devotament pasional merge până într-acolo încât se spânzură de brațul felinarului în care Hamlet, dezgustat de patetismul abject al existenței, se metamorfozase. Celelalte schițe stau sub semnul goticului poesc, coagulându-se într-un inventar de „cazuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
un sens”. Însă eseul învederează calitățile de vizionar ale autorului, care intuiește valoarea operei ce urma să fie scrisă de Eliade. Ca romancier, M. debutează în 1935 cu Rabbi Haies Reful, urmat de Tezaur bolnav (1936), Moartea nimănui (1939) și Domnița Ralu Caragea (1939). Dualitatea conștiinței, luciditatea interogațiilor, adâncind prăpastia dintre eurile care locuiesc ființa umană, sunt tot atâtea „fapte” care structurează subiectul romanelor, înscriindu-se între coordonatele experimentalismului, ale autenticismului din anii ’30-’40. În Rabbi Haies Reful, personalitatea protagonistului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
un sens vieții și își află izbăvirea în moarte: „Dacă aș putea să mor în mine pentru a scăpa de mine”. Dacă în Moartea nimănui se aduce în fundal mediul sordid al mahalalelor, cu oameni declasați, supuși unor patimi morbide, Domnița Ralu Caragea reconstituie altă lume, vremuri demult apuse, trădând interesul pentru amănuntul istoric, ce se regăsește și în piesa de teatru Io, Ștefan Voievod. În 1957 a publicat în „Viața românească” un fragment din piesa de teatru în versuri Ovidiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
scrieri aparținând lui Adelbert von Chamisso, Jack London, Thomas Mann ș.a. În 1967 a primit premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea romanului Muntele vrăjit de Thomas Mann. SCRIERI: Rabbi Haies Reful, București, [1935]; Tezaur bolnav, București, [1936]; Moartea nimănui, București, [1939]; Domnița Ralu Caragea, București, [1939]; Creangă, București, 1944. Traduceri: Jacques Bainville, Istoria Franței, I-II, București, 1939; F.E. Sillanpää, Silja sau Tristețea unei vieți neîmplinite, București, 1942; Adelbert von Chamisso, Extraordinara poveste a lui Peter Schlemihl, București, 1956; Jean Racine, Teatru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]