1,159 matches
-
avea un domeniu format din sate, pe care le stăpânea încă de la întemeierea Țării, numărul lor crescând pe măsură ce s-a consolidat autoritatea domnească. Abia de curând a apărut o lucrare specială despre domeniul domnesc din Țara Românească (secolele XIV-XVI) . Ion Donat, autorul acestui studiu monografic, a demonstrat pe bază de documente că există o mare deosebire între domeniul domnesc și domeniul regal din Franța. Cum instituțiile feudale din Țările Române sunt identice, se poate spune că în Țara Românească și în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țării dominium eminens: A. D. Xenopol, Ion Bogdan, Gheorghe Panu, I. Neinea, I. T. Boga, Valeria Costăchel, Șerban Papacostea. Istoricii de dinainte de război nu au avut la îndemână toate documentele care ni s-au păstrat din secolele XIV-XVI. După cum sublinia Ion Donat, abia odată cu publicarea documentelor, după 1950, s-au putut face judecăți care să se apropie de realitate, deși în multe cazuri, așa cum remarca H. H. Stahl, terminologia documentelor este de multe ori imprecisă. Pentru Moldova, cercetarea documentelor din secolele XIV-XV
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numărul și locul pe hartă al satelor, a parcurs cercetarea în sens invers, din punct cronologic, pentru a afla în ce măsură satele găsite în documentele din secolele anterioare au dispărut, și-au schimbat numele sau l-au păstrat până la 1831. Ion Donat s-a ocupat de domeniile feudale: domnesc, bisericesc, boieresc. Studiile sale au rămas în arhiva Institutului de Istorie “N. Iorga” din București. Mi-a permis să consult aceste studii, când am scris Ștefan cel Mare (1970) și Problema fărâmițării și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
feudale: domnesc, bisericesc, boieresc. Studiile sale au rămas în arhiva Institutului de Istorie “N. Iorga” din București. Mi-a permis să consult aceste studii, când am scris Ștefan cel Mare (1970) și Problema fărâmițării și centralizării. În legătură cu domeniul domnesc, Ion Donat constată că “satele domnești nu au reprezentat un domeniu permanent, care să fi trecut de la un domn la altul”, deși, până la 1600, s-au perindat pe scaunul Țării persoane care făceau parte din aceași familie domnitoare, ceea ce înseamnă că “în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făceau parte din aceași familie domnitoare, ceea ce înseamnă că “în Țara Românească nu au existat teritorii unitare supuse coroanei, ca în Transilvania.” și cum s-a întâmplat, de regulă, cu domeniile regale din Apusul continentului. Din tabelele întocmite de Ion Donat reiese că domnii nu aveau domenii egale ca mărime. Mircea cel Bătrân avea 68 de sate și alte bunuri funciare, Radu cel Frumos avea 34 de sate și alte 11 bunuri funciare, Neagoe Basarab avea 48 de sate și alte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
popii Iuga și cei ai lui Nan. Ștefan cel Mare confiscase pentru hiclenie, satele lui Mihul, dar, până la urmă, cel puțin o parte din ele au fost restituite familiei, pe principiul că nu tot neamul se hiclenise odată cu Mihul. Ion Donat a remarcat, în studiul său despre domeniul domnesc din Țara Românească, faptul că domnul “da familiei celui ce se hiclenise averea moștenită în devălmășie, cu drepturi egale de către toți membrii acesteia”. Așa s-ar explica de ce Buciumenii se afla în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sa finală arată că dispunătorul poate să prevadă că bunul va deveni comun. În legătură cu această situație, se impun câteva precizări: excepția se referă numai la donații și legate nu și la succesiunea legală; dreptul dispunătorului de a prevedea că bunul donat unui soț devine comun, cunoaște anumite limite; voința dispunătorului, ca bunul să devină comun, nu trebuie să fie neapărat expresă, ea poate fi și tacită dacă este neîndoielnică; proba voinței dispunătorului ca bunul să devină comun, se poate face cu
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
economice dintre Imperiu și Barbaricum și a descoperirilor romane din ținuturile barbare europene: J. Kolendo, Les influences de Rome sur les peuples de l’Europe centrale loin des frontières de l’Empire, în „Klio“, 63, 1981, 2, p. 453-472; P. Donat, Zum römischen Einfluß auf das Siedlungswesen der Germanen im 1. bis 5. Jh. u. Z., în ibidem, 70, 1988, 2, p. 486-493; B. Cunliffe, op. cit., p. 171-192; S. Berke, Zum Export mittelgallischer und früher Rheinzaberner Terra Sigillata in das Barbaricum
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
204. Dobrescu-Argeș, C. 247. Dobrevici, Ioan 154. Dobrincu, Dorin 431, 432. Dobrinescu, V. F. 333. Dobrogeanu-Gherea, C. 511. Docan, Nicolae 127. Docea, Vasile 101. Doelger 38. Doktorov, B. 404. Dombrovschi 276. Domenach, Jean Marie 414, 417, 503. Domergue, C. 469, 478. Donat, P. 475. Donati, A. 466. Doniger, Wendy 493, 494. Doria, Paganino 35. Dorin, Mihai 507, 514. Dosoftei 109, 113, 114. Dostoievski 514, 515. Douglas, Mary 493, 496. Dragnev, E. M. 120. Dragu, Toma 247. Durer 223. Durliat, J. 478. Durnovo, Nic
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Savaliuc 2007). În aceeași categorie a sponsorilor de partid care au primit contracte publice uriașe, se încadrează și companiile sanitare și cele responsabile de construirea drumurilor. Acestea sunt clasate pe primele locuri în rândul donatorilor partidului guvernamental PDL, iar în schimbul donaților lor li s-au oferit contracte pentru perioade extinse până la 15 ani. Multe dintre aceste activități implică diverse consumabilele, care sunt foarte ușor supraevaluate pentru a crește artificial costurile, în timp ce dovezile "consumării lor" sunt prin definiție indisponibile (Nițu 2009). Din
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
16. Bogdănești (comuna Bogdănești), județul Vaslui a) Corlătești-Mănăstirea: pe panta aflată pe stânga Pârâului Bogdănești, pe locul unui sat dispărut (Corlătești-Mănăstirea) s-au identificat fragmente ce aparțin veacurilor VIII-IX. Cercetare profesor I. Calciu, 1965; verificare Gh. Coman, 1968, 1977. Materialul donat Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 83, nota 2; Teodor 1997c, p. 51. 17. Boghești (comuna Boghești), județul Vrancea a) Vatra satului: în jurul școlii din localitate s-au identificat fragmente de vase, caracteristice secolelor IX-X. Cercetare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în secolele V-VI și VII-IX); Teodor 1997c, p. 75. b) Valea Găițoaiei: pe stânga Pârâului Lohan, la sud de sat, s-au identificat fragmente de vase din veacurile VIII-IX și X-XI. Informații profesor V. Trofin, de la Școala Tătărani. Materialul donat Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980, p. 99, nota 4; Teodor 1997c, p. 75. c) Vatra satului (Est de sat): în jurul locuinței cetățeanului D. Popa, din partea estică a satului, s-au identificat fragmente ceramice din secolele V-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
scheletului și ale calului, ultimul simbolizând ofranda. Inventarul funerar conținea două verigi simple de tâmplă, fabricate din argint și un fragment dintr-o zăbală din fier. Datarea rezultată pe baza analogiilor pieselor indică secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1960. Piesele donate Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Spinei 1974, p. 396; Teodor 1978c, p. 108; Coman 1980c, p. 71 (datat mai târziu în secolele XI-XII); Teodor 1997c, p. 46-47. c) Parcul de odihnă: lângă acest parc, din marginea nord-vestică a orașului, se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sârguință pentru Învățătură. Conform testamentului său, banii au fost folosiți În scopuri filantropice: copiilor săraci din București și Buzău li s-au cumpărat cărți, fetele orfane din Azilul „Elena Doamna” din București au fost Înzestrate cu 2/10 din suma donată, studenții Facultății de Teologie au primit burse până În anul 1940. Îndemnul formării unui cler educat era adresat și de către Melchisedec Ștefănescu, ori de câte ori avea ocazia pentru formarea unor teologi de elită autohtoni, care să respingă argumentat și ferm ideile străine Bisericii
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
sub tăcere, ci vesteau până unde puteau lucrul acesta. Și astfel, cu ajutorul Domnului, Biserica ortodoxă din Africa a început să ridice capul, după ce multă vreme zăcuse înșelată și apăsată prin întărirea ereticilor și mai ales prin aceea că partida lui Donat rebotezase cea mai mare parte dintre creștinii africani. Ereticii înșiși alergau cu ortodocșii spre a asculta cu nemăsurată ardoare aceste cărți sau predici ale lui Augustin, cărți care izvorau și se revărsau prin minunatul har al lui Dumnezeu, cărți echipate
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
nu, după intenția cu care a fost făcut. Prin gestul de a da o monedă cerșetorului, trecătorul a făcut ceea ce în drept se numește un dar manual, o donație. Odată ce a făcut darul, trecătorul nu mai poate cere restituirea obiectului donat. Așadar, un raport juridic ia naștere din momentul în care intenția unei persoane s-a exteriorizat în contactul material cu o altă persoană.98 Nimeni nu poate nega faptul că acțiunea morală se află în strânsă legătură cu individul, ea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
1887 (29 băieți și 5 fete), din care doar 16 frecventau, Alecsandri, în testamentul întocmit, și-a exprimat dorința ca soția lui să construiască școala necesară. După 10 ani, la 22 august 1896, școala era construită de Paulina Alecsandri și donată comunei Mircești. În scrisoarea prin care ea anunța hotărârea de a dona școala - comunei, cerere înregistrată sub numărul 486/1896 la primăria comunei, ea solicită ca școala să poarte numele Marelui dispărut, iar comuna să nu poată nici înstrăina nici
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe zidul clădirii tăblița pe care citim: „Această școală este fondată de mine în amintirea iubitului mei soț, Vasile Alecsandri, inaugurată în ziua de 22 august anul 1896 și dăruită comunei Mircești. Paulina V. Alecsandri". („110 ani de la inaugurarea școlii donate de Paulina Alecsandri locuitorilor din Mircești" de Laura Bejenaru din Cronica nr. 1561/2006) În anul 1978 avea să se construiască la Mircești altă școală, nouă, în care se mai păstrează unele din obiectele donate școlii vechi de Paulina Alecsandri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
110 ani de la inaugurarea școlii donate de Paulina Alecsandri locuitorilor din Mircești" de Laura Bejenaru din Cronica nr. 1561/2006) În anul 1978 avea să se construiască la Mircești altă școală, nouă, în care se mai păstrează unele din obiectele donate școlii vechi de Paulina Alecsandri: un dulap pentru arhivă, o masă, un scaun și un cuier... Despre Alecsandri în intimitatea de la Mircești, pagini delicioase creează C. Săteanu, editura „Bucovina" București, 1930, când în Figuri din „Junimea", scrie: „Prin amabilitatea profesorului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Domnesc din Iași. O cristelniță de argint, donaț ia lui Antonie Ruset, cu o inscripție românească, din care rezultă data donației, 29 mai 1678; Un sfânt Aer, foarte bogat, cusut în fire pe catifea și un Chivot pentru Sfintele Taine, donate tot de Antonie Ruset (anul de la Adam, 7186); Două sfeșnice de alamă, cu marca Moldovei și alte odoare de preț, donate tot de Antonie Ruset; O "icoană făcătoare de minuni", cu chipul Sfântului Mina, care după restaurarea din 1884-1904 a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
29 mai 1678; Un sfânt Aer, foarte bogat, cusut în fire pe catifea și un Chivot pentru Sfintele Taine, donate tot de Antonie Ruset (anul de la Adam, 7186); Două sfeșnice de alamă, cu marca Moldovei și alte odoare de preț, donate tot de Antonie Ruset; O "icoană făcătoare de minuni", cu chipul Sfântului Mina, care după restaurarea din 1884-1904 a fost mutată la biserica Sfinții Constantin și Elena, apoi la biserica sfântul Andrei. La 7 iulie 1749, sub a treia domnie
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Meserii, iar de la 1905 aici funcț ionează Spitalul de Neuropsihiatrie. Printre obiecâtele de tezaur ale bisericii se află: un clopot mare din 1836, un potir lucrat artistic și restaurat în anul 1894, un epitaf din catifea și fir de argint donat bisericii de către Mitropolitul Veniamin Costachi în anul 1834. Biblia de la Blaj (1795), sfânta și Dumezeiasca Evanghelie de Râmnic (1794), Evanghelia veche în limba slavonă (1697) și alte obiecâte de cult și scrieri bisericești. Biserica Socola a făcut parte întotdeauna din
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
care a încheiat-o la începutul anului 1834 cu rezultate încurajatoare. Între altele, "au discoperit în sânurile munților <Moldovei> osebite metaluri 6, cu ale căror mostre și-a întregit colecția mineralogică, colecție pusă la dispoziția Sfatului Administrativ al țării și donată apoi Cabinetului de Istorie naturală din Iași. Cu toate că raportul detaliat asupra cercetărilor, întocmit de el cu siguranță, nu s-a mai păstrat, deși pare să fi slujit geografilor și cartografilor din armata rusă în alcătuirea hărții din 1835 a Principatelor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pădurilor, cea ecologică, desprinsă din "înrâurirea lor asupra climei, timpului și a rodirii pământului". Lecturile sale din Georg L. Harting 14, Rudolph Feistmantel 15 ori Johann G. Leiböck16, ale căror lucrări de specialitate le regăsim în lista-inventar a propriilor cărți donate bibliotecii ieșene, îi vor fi întărit convingerea în necesitatea unei raționale exploatări a fondului forestier și instituirea după modelul altor țări a unei "privegheri oficiale" din partea guvernului asupra unui "așa mare însemnător ram de iconomie națională", pădurile, fie ele proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Și pentru a cărui scop, subscrisul și în viitorime ar hărăzi experiențele sale. Din toate mineralele aice espuse, s-au trimis câte o mică câtime la Expoziția de <la> Paris. Com<is> M<ihalik> de Hodocin II. DOCUMENTE 1 Cărțile donate Bibliotecii din Iassi de Doamna Agnès Hodocini 1. "Jahrbuch des Schlesischen Verein für Bergund Hüttenwesen" (Anuarul Asociației Sileziene pentru minerit și metalurgie), Breslau, 1859, vol. 2, format 4°; 2. Dr. Carl Hartmann, Steinkohlen und Eisen (Huilă și fier), Weimar, 1856
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]