176,566 matches
-
Multe mai îmi spune femeia. Un miracol că mai aud. Femeia spune: Vrei apă? Vrei supă? Femeia spune: Vrei să te piși? Vrei să te caci? Ceasul meu e tavanul. înainte femeia îmi spunea: E un miracol că mai auziți. Doriți să beți apă? Doriți să mîncați supă? Doriți să vă goliți vezica? Doriți să vă ușurați intestinul? Nu mă deranjează că nu mai vorbește așa. Dă la o parte pătura, îmi trage în sus cămașa de noapte și-mi ține
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
femeia. Un miracol că mai aud. Femeia spune: Vrei apă? Vrei supă? Femeia spune: Vrei să te piși? Vrei să te caci? Ceasul meu e tavanul. înainte femeia îmi spunea: E un miracol că mai auziți. Doriți să beți apă? Doriți să mîncați supă? Doriți să vă goliți vezica? Doriți să vă ușurați intestinul? Nu mă deranjează că nu mai vorbește așa. Dă la o parte pătura, îmi trage în sus cămașa de noapte și-mi ține o sticlă în față
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
mai aud. Femeia spune: Vrei apă? Vrei supă? Femeia spune: Vrei să te piși? Vrei să te caci? Ceasul meu e tavanul. înainte femeia îmi spunea: E un miracol că mai auziți. Doriți să beți apă? Doriți să mîncați supă? Doriți să vă goliți vezica? Doriți să vă ușurați intestinul? Nu mă deranjează că nu mai vorbește așa. Dă la o parte pătura, îmi trage în sus cămașa de noapte și-mi ține o sticlă în față. Sau îmi împinge o
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
apă? Vrei supă? Femeia spune: Vrei să te piși? Vrei să te caci? Ceasul meu e tavanul. înainte femeia îmi spunea: E un miracol că mai auziți. Doriți să beți apă? Doriți să mîncați supă? Doriți să vă goliți vezica? Doriți să vă ușurați intestinul? Nu mă deranjează că nu mai vorbește așa. Dă la o parte pătura, îmi trage în sus cămașa de noapte și-mi ține o sticlă în față. Sau îmi împinge o ploscă sub cur. Femeii nu
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
Totu-i O.K.? - Ochii mei spun: Hallo, fato, cum merge treaba? Cum de m-ai găsit? Uneori, cînd lîncezesc așa fără nici un gînd, îmi apare în față sexul unei femei. Nu mai știu cum o cheamă pe femeie. îi doresc să mai trăiască. Sexul ei ar fi meritat asta. Nu știu decît atît. Pizda acestei femei a fost cel mai fin lucru pe care l-am văzut și l-am simțit vreodată. ș...ț Pentru că uneori simt ceva neobișnuit pe
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
în presă, de cînd se fac alegeri pentru președinția TVR. Într-o țară în care toți ne autopropunem, se găsește, din cînd în cînd, cineva care spune nu. Radu Călin Cristea n-a vrut o funcție pe care și-o doresc multe personalitați ale culturii noastre. Probabil că multora scrisoarea prin care el a declinat această ofertă li s-a părut o ciudățenie. Cît despre cei care au folosit-o ca pe o dovadă că Traian Băsescu își depășește atribuțiile mi
O mare excepție: Radu Călin Cristea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12037_a_13362]
-
reguli gramaticale fundamentale și a cîtorva sute de cuvinte mai mult sau mai puțin uzuale putem să ne facem înțeleși și într-o limbă străină. Întrebarea care se pune este însă dacă în felul acesta transmitem exact tot ce am dorit să comunicăm și dacă am izbutit să decriptăm integral mesajul celuilalt. Herta Müller este, probabil, cea mai cunoscută scriitoare germană născută în România. Născută într-un sat bănățean, la mijlocul anilor '50, a avut parte de un destin care, pînă la
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
propunere despre care vorbeam și mai sus. Sînt pline de haz și de mister totodată, parcă ar fi mici spectacole, secvențele, repetate ca un laitmotiv, în care se intră în casa memorială făcută de fiul său, așa cum știe că își dorea tatăl. Ne întîmpină Jean-Pierre, fiul așadar, cu un aer special ca și al lui Giraudoux, cu un șarpe în jurul gîtului, ca un imens și plin de zorzoane colier. Ușa se deschide și descoperim o viermuială de animale mai puțin întîlnite
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
revin în minte, pe gesturi care trădează nesiguranța ori dimpotrivă un aplomb exagerat. Am oarecare experiență în raporturile cu oamenii ca să intuiesc cînd o informație nu este cu totul în regulă. îi suspectez aproape automat de nesinceritate pe cei care, dorind cu orice preț să mă convingă de un lucru, își grevează mesajul de o declarație de sinceritate: "Acuma eu, sincer să fiu, am aflat cu întîrziere ce s-a întîmplat". Sincer să fiu, nu-i cred niciodată pe cei care
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
amintim încă de primele apariții televizate ale noilor conducători, cînd Ion Iliescu deplîngea întinarea valorilor comunismului de către Nicolae Ceaușescu, același lider apărut din neant se grăbea să-l sune pe Mihail Gorbaciov pentru a-l informa "cine suntem și ce dorim", iar Nicolae Militaru propunea definirea FSN drept "organ de partid și de stat" (fapt ce a atras o replică devenită celebră a lui Petre Roman: Asta sună ca dracu'!"). Mai avem în memorie fobia noilor autorități față de anemica opoziție de la
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
și o modificare a formei. Povestea este înlocuită prin ritm, logica prin improvizație, prin succesiuni aleatorii sau, pur și simplu, printr-un alt fel de logică. Efemeră în comparație cu pictura, chiar dacă se poate reveni la ea ori de cîte ori am dori-o, arta video are și un statut ambiguu. Asimilabilă artelor plastice prin natura sa exclusiv vizuală și preponderent cromatică, ea este percepută asemenea artelor spectacolului. Și dacă ar fi să invocăm clasificarea lui Lessing, ea are toate aparențele unei arte
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
care face numere de magie cu teoria literară (la propriu). Tarkovsky nu e nici el adeptul filmului ca "entertainment". Dimpotrivă, cartea lui "Sculptând timpul" explică de ce ia el filmul în serios ca artă în care componenta morală acționează drastic. Își dorește ca spectatorii săi să "simtă filmul pe pielea lor" înainte de a-l înțelege, iar această "simțire" - vrea el - să fie o reacție la combinația de sunet și imagine, la manipularea timpului și a spațiului, la ritm sau la cinematografie. Refuză
De cumpărat o dată și de vizionat de două by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12034_a_13359]
-
o postfață de Carmen Mușat: Jurnal, de Ioana Em. Petrescu. "Pe mine mie redă-mă", imploră, "cioplind" cu greu, criticul de-o (aparentă) siguranță rafinată, profesoara, iubita, soția. Cît din toate astea a fost ea cu adevărat, ce și-a dorit, de fapt, să lase în urmă, ce nepotolită nevoie de prietenie a ascuns masca de doamnă ceva mai în vîrstă și severă, iată întrebări la care, netrucat, jurnalul poate răspunde. Ținut, cu unele întreruperi, din iunie 1959 pînă în iunie
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
și regretul acut al vieții ocolite de noroc, al irosirii calităților. În lumea care, în jurul tău, forfotește neîncetat, trebuie să te forțezi să nu stai pe loc, dînd chiar senzația că nu te iubești pe tine, deși tot ce-ți dorești e un moment nu de fericire, e prea mult spus, ci de potolire a durerii. Destinația finală, de multă vreme cunoscută, face din viața Ioanei Em. Petrescu, mărturisită cu măsură, un șir de refuzuri care, ca să-l citez pe Mihail
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
doar de inevitabilele sechele psihologice ale oricui a avut de-a face cu Securitatea (și se înțelege că dl. Timofte a avut), ci și din cauza unei posibile agende ascunse în raport cu sinistra instituție. Presupunând, prin absurd, că dl. Timofte ar fi dorit distrugerea "brațului înarmat" al PCR, acest lucru trebuia făcut la modul impersonal, în numele unei convingeri democratice limpezi, și nu ca eventuală răzbunare. Oricum, la platitudinea pesedeilor, la orizontul jos la care se desfășoară lucrurile în tabăra iliesciană astfel de considerații
Siguranța-nstelată deasupra și legea imorală în noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12080_a_13405]
-
cinci ani de la apariție. Ilie Tudor Zegrea, redactorul șef, vorbește într-un editorial bilanțier (în nr. 1/2004) despre obiectivele publicației și despre dificultăți, despre faptul că revista "a încercat să susțină un dialog cu școala, cu toți acei care doresc să contribuie, în măsura posibilităților, la promovarea românismului, a literaturii și culturii noastre naționale". Dincolo de unele naivități de tehnică literară din poeziile publicate, dincolo de unele arhaisme conservate în limbă (v. rubrica intitulată " Din hronicul Societății Scriitorilor Români", s.n.) este de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
Zegrea în editorialul amintit, că ceea ce facem noi, scriitorii români din Cernăuți, este o investiție în ziua de mâine a culturii și literaturii române din nordul Bucovinei, a spiritualității naționale, iar revista Septentrion literar va avea o viață lungă". îi dorim din toată inima. Noduri în papură O persoană deținătoare de multe titluri, semnând pompos Prof. Univ. dr. arh. Dan Păcurariu, umple de câtva timp pagini întregi din JURNALUL LITERAR (v. și în nr. 23-24/2004) cu notații critice ale căror
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
prin excelență. Întâi și întâi, Stone își bate capul să respecte adevărul istoric, ceea ce, având în vedere enorma cantitate de scrieri despre Alexandru Macedon, e suficient de dificil. Dar nu se oprește aici. Notele de producție te informează că Stone dorea un scenariu despre un personaj ale cărui condiționări (rasă, naționalitate, familie, etc.) să poată fi accesibile spectatorului, care să relaționeze cu teme actuale acum și atunci. De aici prima contradicție: multiculturalismul și corectitudinea politică nu se prea împacă cu istoria
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
-l percep încă pe "Mirciulică" drept unul de-al lor, în ciuda albăstrimii până-n vârful urechilor etalate de tennis-man-ul cu succes la senatori americani de vârsta a treia. Cât despre direcția Ponta-Daciana, va mai trece apă pe Dâmbovița până să-i dorească cineva la cârmă. Cu un guvern trecut prin parlament mai ușor decât se așteptau chiar și cei mai optimiști suporteri ai D. A., Alianța nu are, în clipa de față, motive serioase de îngrijorare. Dacă premierul va fi cu ochii pe
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
primăvara și toamna lui 2004. Stigmatul trădării, pe care Dan Voiculescu nici măcar nu mai face eforturi să-l ascundă, nu le mai lasă pur-iștilor decât o opțiune: PRM. Nici pesedeii, și cu atât mai puțin Alianța, nu vor mai dori să aibă de-a face cu un partid pentru care imoralitatea a devenit însăși rațiunea de a exista. O vreme, echipa lui Voiculescu va încerca să înșele pe toată lumea (votând în Parlament în funcție de interesele PSD-ului, dar guvernând după cum va
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
nu este altceva decât o propoziție care, chiar dacă tot ce se transformă și se primenește cunoaște tristețea și neliniștea, nu reclamă nici prezența suspensiei ori a hiatusului, nici a mirării sau a interogației, nu suspină după odihna statornică și nu dorește salvgardarea continuității prin discontinuitate. 6. În relativ, muzicile savante pot împrumuta fasonul fie a unui punct, a două puncte, a puncte-punctelor, a punct și virgulei ori a simplei virgule, fie a ghilimelelor, a parantezelor, a semnului mirării, a semnului întrebării
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
Tănase Scatiu al lui Duiliu Zamfirescu. Conchizând că romanul românesc e prea liric și dominat de învinși, E. Lovinescu nu pomenește de Mara, care i-ar fi oferit exemplul altui tip de personaj și al unei narațiuni obiective, cum o dorea. Nu știu cât de vinovată e această uitare sau, poate, ignoranță. Dar cel mai grav aspect biografic va fi colaboraționismul filogerman al lui Slavici în timpul primului război, un partizanat care îl va expune iremediabil oprobiului public. E. Lovinescu a scris, în timpul neutralității
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
a mizat pe un realism extrem, conferit și de aramaica și de latina în care vorbesc personajele, pe o identificare cu protagonistul, identificare pe care o consideră un "dat" (de aceea spuneam că e un film pentru bigoți). Cred că dorea ca filmul să revitalizeze cunoștințe pe care mulți le au despre Hristos transpunându-le într-un plan visceral, apropiat. Martiriul nu trebuia să fie o experiență îndepărtată în timp sau consemnată în evanghelii, ci un eveniment palpabil, care se întâmplă
Cele mai vizionate filme din 2004 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12116_a_13441]
-
a literaturii române în date, foarte necesară și astăzi, care ar trebui revizuită substanțial, completată, actualizată și reeditată.) După 1990, Vintilă Horia, care a murit în Spania în aprilie 1992 fără să mai apuce să viziteze România postdecembristă, ar fi dorit reluarea revistei și a programului ei, dar a fost imposibil. Gestul nu ar fi devenit, probabil, mai mult decât o formă de omagiere a unui trecut cultural ce merita, fără îndoială, să fie mai bine cunoscut după o lungă interdicție
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
polițiile vestice să ni-l returneze. Dar, ca un bolovan al lui Sisif, se rostoglește iar într-acolo. Fărîmițînd în cale, printre altele, și șansa de afirmare a literaturii române într-un spațiu în care - chiar dacă nu recunoaștem - nu sîntem doriți ca scriitori. Tot se încearcă împingerea unor autori în acest mirific vest. Traduși în țară. Vreme pierdută. Apuseanul vrea să își aleagă el cartea, iar traducătorul să fie un nativ. S-a tot încercat, știm cum, pînă în 1989! Nu
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]