1,895 matches
-
a se rosti în privința viitorului politic al Principatelor: unire ori separație? Modificarea priorităților de ansamblu în conduita politică și administrativă a factorilor responsabili a condus astfel spre epilogul consemnat cu admirabilă capacitate de sugestie de același cronicar al vremurilor, Manolache Drăghici: "Dar timpul a trecut îndoit și ulițele orașului nici în giumătate nu s-au gătit cu piatră, nici mahalalele cu șosele, făcându-se niște gloduri nesuferite întrânsele când urmează ploi mari; și banii s-au împlinit de pe la locuitori până la o
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
31 Csaky, Emerich 37 Cuza, Alexandru Ioan 22, 28, 33, 34, 175, 177, 178 Diaconovici, C. 36 Dingler, C. M. 243 Dingler, J. G. 243 Dobre, Gh. 36 Donici, Andronache 68 Donici, P. 171, 282 Dragoș, domnitor, 22 Drăganu, Tudor 17 Drăghici, Manolache 89, 90, 109, 120, 162, 172 Ducik, Peter 169 Einfeld, geolog, 68, 69 Elener, frații, 279 Eminescu, Mihai 70, 74, 183 Ernst, Heinrich 240 Eschavannes, J. D. 77 Esculap 214 Fabian-Bob, Vasile 15 Feistmantel, Rudolph 71, 242 Ferro, doctor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1853, f. 186. 1 Vezi, de exemplu, Gh. Platon, Populația orașului Iași de la jumătatea secolului al XVIII-lea până la 1859, în vol. Populație și societate. Studii de demografie istorică, coord. Ștefan Pascu, Editura "Dacia", Cluj, 1972, pp. 259-356. 2 Manolache Drăghici, Istoria Moldovei pe timp de 500 ani. Până în zilele noastre, tom I-II, Iași, 1857, p. 201. 3 Regulamentul Organic al Moldovei, ediție integrală realizată de Dumitru Vitcu și Gabriel Bădărău, cu sprijinul lui Corneliu Istrati, Editura Junimea, Iași, 2004
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
apelor capitalei. 42 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 292/ 1843, f. 53 (anexa II/ 9). 43 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 322/ 1845, f. 89. 44 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 292/ 1843, f. 57. 45 Manolache Drăghici, op. cit., p. 201. 1 Leonid Boicu, Înființarea primului Departament al Lucrărilor Publice din România, în "Cercetări istorice" (serie nouă), tom III, Iași, 1972, pp. 123-132. 2 "Arhiva Românească" (AR), an XXI, nr. 90, 13 noiembrie 1849. 3 Populația capitalei Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Bună, Iași, 1939, p. 1349. 18 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 36/ 1852, p. 24. 19 "Țara, sub oblăduirea Sturdzei de 15 ani, au luat o față cu totul europeană din necivilizația ce se găsea până la introducerea Regulamentului" (Manolache Drăghici, Istoria Moldovei pe timp de 500 ani. Până în zilele noastre, tom I-II, Iași, 1857, p. 220). 20 "Foaie pentru minte, inimă și literatură", Brașov, nr. 20, 17 mai 1843, p. 156. 21 Ibidem, pp. 156-159 și 162-165. 1 G.
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
reprodusă după ediția a II-a din 1904), îngrijită de Olga Rusu și Constantin Ostap, Editura Tehnopress, Iași, 2004, pp. 85-88; ***Istoria orașului Iași, vol. I, red. resp. C. Cihodaru, Gh. Platon, Editura Junimea, Iași, 1980, pp. 476-494. 6 Manolache Drăghici, Istoria Moldovei pe timp de 500 ani. Până în zilele noastre, tom I-II, Iași, 1857, p. 220. 7 Ibidem, pp. 230-231. 8 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 711/ 1855, f. 627. 9 Vezi Leonid Boicu, Adevărul despre un destin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
34, 44-45. 17 Ibidem, ff. 54, 59 (anexa II/ 14). 18 Ibidem, f. 93. 19 Ibidem. 20 ***Congresul de pace de la Paris (1856). Prefaceri europene, implicații românești, coord. D. Ivănescu și D. Vitcu, Editura Junimea, Iași, 2006, passim. 21 Manolache Drăghici, op. cit., p. 231. 1 Dumitru Vitcu, Leagănul Unirii Principatelor, în vol. Iași memoria unei capitale, coord. Gheorghe Iacob, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2008, pp. 65-128. 2 SJIAN, Tribunalul Neamț, tr. 1774, op. 2022, dosar 231, ff. 1, 3
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a celor 7 germani care au fost înhumați în acest cimitir. Pe toată durata războiului, la Vaslui a funcționat un spital militar de Cruce Roșie care a fost plasat, prin rechiziție, în fostul spital israelit, vecin de curte cu spitalul „Drăghici”. Militarii răniți pe front sau bolnavi, erau aduși aici. După cum se vede, aproape 400 dintre ei au murit. Locul de veci al acestora a fost amenajat într-o parcelă specială, pe locul actualei clădiri administrative a bisericii „Sfânta Treime” din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Lui Ion treaga țară, odată ce am consemnat la Craiova, Societatea Culturală a Studenților Orfani de Război din București sau de la... Timișoara. Pe cererile vasluienilor, invariabil, generalul scria următoarea rezoluție: „Se aprobă”. Spre exemplificare, reproducem o adresă a primarului înaintată spitalului „Drăghici” din Vaslui: „Cu onoare vă rugăm a dispune internarea, în mod gratuit, în spitalul Drăghici a veteranului Bârcă Constantin, din acest oraș, care este lipsit de mijloace financiare”. În alte numeroase cazuri dispunea ca spitalizarea să fie plătită Rășcanu i
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Război din București sau de la... Timișoara. Pe cererile vasluienilor, invariabil, generalul scria următoarea rezoluție: „Se aprobă”. Spre exemplificare, reproducem o adresă a primarului înaintată spitalului „Drăghici” din Vaslui: „Cu onoare vă rugăm a dispune internarea, în mod gratuit, în spitalul Drăghici a veteranului Bârcă Constantin, din acest oraș, care este lipsit de mijloace financiare”. În alte numeroase cazuri dispunea ca spitalizarea să fie plătită Rășcanu i se întinsese faima de fila din fondurile speciale ale primăriei așa că, putem spune (cu o
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Rășcanu i se întinsese faima de fila din fondurile speciale ale primăriei așa că, putem spune (cu o oarecare undă de malițiozitate) că spitalul vasluian a făcut...afaceri bune pe seama bunătății lui I. Rășcanu! Pe data de 16 iunie 1941 spitalul Drăghici trimitea primăriei următoarea „notă de plată”: „Avem onoarea a vă ruga să binevoiți a dispune ordonanțarea sumei de 700 de lei reprezentând taxele pentru tratamentul și întreținerea în Spital a bolnavei Florica A. care a fost internată în contul Dv.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
39) în care au murit doi soldați ruși. Pe la jumătatea anului 1917, activitatea acestor „spitale” a fost restrânsă, majoritatea ostașilor murind la Infirmeria din cazarma Regimentului 25 Infanterie și Spitalul Garnizoanei Vaslui. Ocazional, câțiva militari au murit și la Spitalul Drăghici ori în case particulare. Primul deces al unui militar la Vaslui, s-a înregistrat la data de 16 septembrie 1916, iar ultimul la data de 2 ianuarie 1919. În aceste spitale și infirmerii și-au găsit sfârșitul 852 de militari
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și numeroase ateliere de confecții „la comandă”, bijuterii, blănării, cojocării, „fabrici de sifoane” dar și de pâine, precum și cofetării sau patiserii. Farmaciile umane ale orașului aparțineau în proporție de 90% tot evreilor, iar cele două spitale existente în perioada interbelică („Drăghici” și „Israelit”) erau încadrate cu numeroși licențiați în medicină de aceeași etnie. Întradevăr, încă de la sosirea primilor evrei pe la noi, a luat ființă și un puternic curent antisemit la care au aderat și oameni foarte importanți, sau „cu scaun la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Investiții proprii evreiești La Vaslui, fiind o comunitate puternică și, credem, foarte unită, evreimea și-a inaugurat la începutul secolului XX propria școală primară numită „Assey Tow”, aceasta fiind urmată de Spitalul Israelit construit lângă cel românesc numit în epocă „Drăghici”. Potrivit statisticilor de care dispunem, în oraș au funcționat trei sinagogi din care acum nu mai este decât una, și aceea cu obloanele și ușile bătute-n cuie, din cauza lipsei enoriașilor. Într-un document din anul 1943 descoperit într-un
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fost supuse naționalizării (confiscării) de către statul comunist, fiind considerate bunuri de drept privat. Nu am aflat dacă s-au acordat niscaiva compensații bănești, conform legii, dar cel mai probabil nu. De altfel, la fel s-a întâmplat și cu Spitalul „Drăghici” deoarece, ca mai toate spitalele din acele vremuri, și acesta avea importante proprietăți funciare dobândite prin donații provenite de la diverși binevoitori care au fost tratați de către doctorii de aici. Prin naționalizare, cele două spitale s-au contopit (fiind, practic, și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
aduși la Vaslui sub escortă toți membrii familiei, inclusiv mama lui Grigore, Alexandra Jidoveanu (născută în anul 1886!) unde au fost cazați în vederea „repatrierii” la „celebrul”(de-acum!) hotel „Splendid” al d lui căpitan Marinache. Fostul medic primar-director al spitalului „Drăghici”, Alexandrina Tereza Holban (1890-1978) a încercat să salveze această numeroasă familie, eliberându-le un document medical din care rezulta că soții Jidoveanu au, unul „bronchită” și celălalt „conjunctivită” iar cei șase copii sunt bolnavi de scabie. La primirea acestor concluzii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Simovici, Vasile Strungaru, Georgeta Tamaș, Ion Vlad, Nicolae Ignat (actualul primar de Pușcași), Grigore Munteanu, Tincuța Luca, Lenuța Tarhon, Alexandrina Senea, Ioan Croitoru, Diomid Năstase, Constantin Pușcaciu, Elena Condrea, Vasile Avram, Vasile Nucuță, Constantin Luca, Marcel Popescu, Maria Roman, Dumitru Drăghici, Cristiana Stoian, Eugeniu Safta Romano, Gheorghe Stoian, Dumitru Bran, Ioan Smitd, Constantin Dăniciuc, Toader Spulber, Vasile Mihăilă, Zamfira Iuga, Marian Paicu, Constantin Holercă, Gheorghiță Amariței, Vasile Miorn, Mihai Popescu, Elena Acuiboaie, Gheorghe Pârlog, Vasile Munteanu, Dorel Huiban, Ioana Popa Rânceanu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de tricotaje Huși. Membrii Comitetului județean de partid Veronica Asaftei - țesătoare, Întrepr. Textila Vaslui; Dorel Ciobanu - maistru la Întrepr. de produse abrazive Bârlad; Fănica Ciobârcă - filatoare la Întrepr. de vigonie Bârlad; Ovidiu Copacinschi - șef secție proiectare, Consiliul județean Vaslui; Dumitru Drăghici - director, Direcția sanitară Vaslui; Lucica Damian - lăcătuș, IAMC Vaslui; Gheorghe Dimitrescu - director, Întrepr. Textila Vaslui; Maria Ene - lucrător comercial, ICSAAP Bârlad; Viorel Hodorcă - lăcătuș mecanic, FUC Negrești; Teodor Loghin - maistru, șef secția Utilaj complex Huși; Ioan Lupu - director, IJGCL Vaslui
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în debitul de tutun al fratelui Zahei și apoi ar fi fost dus în Țicău, în bojdeuca sa. Vom accepta, însă, varianta mai plauzibilă și mai convenabilă a stingerii în propria casă din Țicău. C. Săteanu notează mărturia profesorului Ștefan Drăghici din Iași, care l-a cunoscut personal pe Creangă și se pare că a fost printre ultimele persoane ce l-ar fi văzut în viață. El spune, așadar, că tocmai pe 31 decembrie 1889 s-a întâlnit cu Ion Creangă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
IX-lea deschidea un nou capitol în istoria rescrierii istoriei României. În 1966, reabilitarea lui Pătrășcanu inaugura de fapt un proces de lichidare a vechii gărzi "bolșevice", care se va încheia în 1968 cu scoaterea din joc a temutului Alexandru Drăghici, eliminat din conducerea superioară a partidului; în locul lui, Ceaușescu propunea alegerea lui Ion Iliescu: în mod absolut semnificativ, decidentul principal în probleme de poliție politică era înlocuit cu un activist din tânăra generație, specializat în propagandă și "munca cu tineretul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
o să plec... Am plătit și vreau să rup legământul... Ridică încă o dată privirea grea spre ușă, implorând un răspuns. — Dar legătura blestemată s-o fi rupt? mai întrebă ea în șoaptă. Și scrie cronicarul: „Au pierit atunci Gheorma vel banul, Drăghici fiul Papei vistierul de la Greci nepotul lui Mihai Vodă Viteazul, Gheorghe Carida, Papa Brâncoveanul, Cristea fiul lui Socol, Udrea slugerul Doicescu, Preda Beca de la Maia, Sava Șufarul, Dumitrașcu Frejureanu, Dumitru Comisul, Mihai Ciohodaru și patru căpitani: Gâdea, Băncilă, Iancu și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să fie însoțit de Constantin al meu. Cum a murit Barbu? După voi, acu e rândul lui Constantin? oftă cu năduf Stanca. — Taci, femeie! Asta e viața. Așa este prin părțile astea. Cum a fost când l-au ucis pe Drăghici? Cu tată-tău credeam că am să-l văd uns domn și mi l-au adus otrăvit de la Stambul, de nici nu l-am putut duce până la noi la Mărgineni. Spuneau că a murit de ciumă. L-am îngropat la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sunt Cantacuzină și nu sunt lovită de damblaua asta. Dacă averea mea toată, adică cea rămasă după ce am dat zestrea fetelor - că mi-am măritat fetele de la doisprezece, treisprezece ani cu boieri mari - și după ce le-am făcut stare lui Drăghici și Șerban de s-au însurat, rămâne lui Șerban. Acum e domn, dar mâine dacă îi aduc dovezi că are gânduri de răscoală împotriva turcilor, ei bine, toată averea mea o ia vizirul și sultanul, iar voi rămâneți săraci lipiți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Tata, care o iubea ca pe cea mai de preț comoară a lui, a liniștit-o. Și acum îmi mai sună vorbele lui: ,,Ai dreptate, Elinco, nu-i timpul de domnie, când s-or coace vremurile l-om împinge pe Drăghici pe tron la București și pe Șerban la Iași, și atunci...” Atunci, ce? Aveam vreo douăzeci de ani când l-au luat de Crăciun pe tata și l-au sugrumat la Snagov, și după vreo trei ani ni l-au
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe Șerban la Iași, și atunci...” Atunci, ce? Aveam vreo douăzeci de ani când l-au luat de Crăciun pe tata și l-au sugrumat la Snagov, și după vreo trei ani ni l-au trimis otrăvit pe fratele meu Drăghici de la Istanbul, de i-am astrucat trupul la Comana, la mânăstire. — Doamne miluiește, și călugărul își făcu larg semnul crucii. Câtă nenorocire! Cu adevărat vale a plângerii este lumea aceasta. Doamne, izbăvește-ne de mânia păgânilor! — Care păgâni, preacucernice? Grecii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]