1,121 matches
-
Uriașul: Ce tot vorbești, mă? Nu minți? Cotoșman: Eu nu mint niciodată... Uriașul: se uită afară) Dar blegul ăla de l-ai adus legat, cine este? Cotoșman: Ți l-a trimis Împăratul, ca desert la masă...(îl aduce pe Marele Dregător legat fedeleș). Marele Dregător: Aoleu, Uriașul Găman! Nu mă lăsați pe mâna lui! Îndurare! Uriașul: Chiar aveam poftă de ceva mai deosebit la masă...Hai, puiule.( Pleacă în culise, revine imediat. Intră vesel și se linge pe buze). L-am
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
mă? Nu minți? Cotoșman: Eu nu mint niciodată... Uriașul: se uită afară) Dar blegul ăla de l-ai adus legat, cine este? Cotoșman: Ți l-a trimis Împăratul, ca desert la masă...(îl aduce pe Marele Dregător legat fedeleș). Marele Dregător: Aoleu, Uriașul Găman! Nu mă lăsați pe mâna lui! Îndurare! Uriașul: Chiar aveam poftă de ceva mai deosebit la masă...Hai, puiule.( Pleacă în culise, revine imediat. Intră vesel și se linge pe buze). L-am mâncat...Ăsta trebuie să
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Împătratul: Și eu ce fac? Cotoșman: Dumneata, Măria Ta, rămâi împărat, că ne mai trebuie împărați pentru basmele ce le jucăm la teatru. Și pentru ca să nu te obosească prea tare treburile domniei, mă numesc pe mine, din înalt ordin, Mare Dregător al împărăției! E bine? Împăratul:Bravo! Mi-ai luat vorba din gură. E foarte bine...Și acum să ne veselim...Dă ordin să cânte muzica... Cotoșman: Muzica, muzica, un moment numai să-i dau tonul...Miauuuuu ...(Începe din culise o
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
întâmpină forfota târgului. Pe aici se mișcă altă lume. Trăsuri pe capra cărora tronează vizitii care - țepeni precum parii - trec în trapul cailor dinspre sau spre palat. Pe alături merg în trap săltat slujitorii celui din trăsură...Ne întâlnim cu dregători domnești grăbiți spre îndeplinirea cine știe cărei porunci...Ne oprim în fața palatului gospod. Seimenii cu sânețle pe umăr se plimbă țanțoși prin fața curții. Câte un călăreț iese pe poartă pornind în galop întins spre cine știe ce destinație... Cine sunt acești călăreți, părinte? Aiștia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Potsdam. Noul Sans-Souci avea locația într-un ultim crâmpei meridional de pădure din vestitul codru de odinioară al Vlăsiei. Păstra în perimetrul său un ruinat conac în stil neobizantin de pe timpul lui Matei Basarab, cu dependințe dărăpănate în care un dregător fanariot de-al lui Vodă-Caragea adăpostise herghelii de cai și haite de câini de vânătoare. Padocurile pentru cai dispăruseră în perioada când impetuozitatea brutală a transformării socialiste a agriculturii le aneantizase pentru a face loc tractoarelor cu șenile, iar cuștile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-o.” - a vorbit bătrânul cu mare mirare. Pe Iane Hadâmbul l-am mai întâlnit noi prin cele terfeloage, dar despre schitul ctitorit de el abia acum aflăm. „Chiar așa. L-am mai întâlnit, dar nu în calitate de ctitor, ci numai de dregător domnesc”. Continui să răscolesc în grămada de acte din fața mea, dar un gând nu-mi dă pace: „Bătrânul acesta prea le știe pe toate și nu mă lasă să greșesc cumva, ferita sfântului. Îmi atrage hojma atenția asupra fiecărui act
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
aceasta, numai noi cu toții am socotit:... nu numai pre aiurea, ci și la părțile aceste, de multe ori, pentru multe pricini s-au întâmplat aceasta, de s-au făcut călugări de frica și de sila împăraților, a domnilor și a dregătorilor, și pă urmă nu s-au dat voie ca...să-și lepede unii ca aceia cinul călugăriii. Pentru aceasta, nici noi n-am socotit a da voie să să lepede...ce am socotit să rămâie tot într-acest cin și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
atât bisericesc cât și politicesc. În domnia întâia...am făcut acest așezământ, rânduind și așezând să fie școale cu patru dascăli: una elinească...și alta slavonească și alta românească, iar leafa dascălilor se orânduise asupra boierilor cu boierii și a dregătorilor. Dar...cu acest așezământ nu vor putea sta școalele,... neputându-se scoate banii la vremi, nu lipsia jălbile dascălilor.” Văzând însă cum stau lucrurile și vrând să se îmbunătățească învățământul, vodă a cerut ca preoții să plătească un galben pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să bată și slugile sfinției sale”. „Poate le-o fi retezat capetele celor vinovați. Mai știi?” Poate! „Știu că multe feluri de danii domnești ai întâlnit, printre care și cele de sălașe cu țigani robi. Aceștia erau dăruiți ba cine știe cărui mare dregător domnesc, ba către vreo mănăstire, ba...Multe asemenea danii au fost făcute însă și către mitropolia Moldovei. Țiganii robi - nu știu de ce - s-au opus acestei „ascultări”. Uite aici, țin în palmă o jalbă a țiganilor robi făcută către Constantin
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
zile, gustarea, prânzul și cina Măriei Sale și celor mai înainte arătați. CEAUN: Însă se arată și alții. Dumneata, jupâniță Liana, ești tânără și n-ai de unde cunoaște că pe de laturile mesei Măriei Sale se ațin puzderie de sfetnici și de dregători, care cată a fi îndestulați dacă nu vrei să-i vezi cu sprânceana încruntată. Ba, cu cât au o dregătorie mai măruntă, cu atâta se încruntă mai tare. LIANA: Oricât de tânără oi fi, eu cunosc, prietene Ceaun, că Măria Sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
m-am mai mirat o dată pentru slova scrisului tău, care dovedește că nu ți-a fost urâtă citirea și scrierea. Dacă n-ai fi o fată orfană și pribeagă, aș crede c-ai avut dascăli pricepuți, cum au doar odraslele dregătorilor mari. LIANA: Silința-i cel mai bun dascăl, Măria Ta. Însă dacă omu-i nedoritor de învățătură, îi poți aduce la căpătâi toți dascălii din lume, tot înțelenit și fără pricepere va rămâne. LIOARA: Mă aflu uimită ascultându-te. Oare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
a expoatării tuturor resurselor țării în profitul turcilor, boierimii și voievodului. Moldova cunoștea un mare belșug de produse cerealiere și de animale care se puteau valorifica prin export. Populația făcea față numeroaselor și grelelor impozite pretinse de voievod și de dregători, iar, expoatarea fiscală a dus la depopularea țării și mișcări cu caracter social. ,,Locuitorii care nu puteau fugi peste granițe se urcau în munți și se ascundeau ca fiarele sălbatice în cele mai dese păduri”<footnote Nicolae Grigoraș, Marea răscoală
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
alte țări din ce limbă ar fi, care urmau să fie scutiți pe zece ani de toate obligațiile fiscale<footnote Ibidem, documentul 394, p. 361 footnote>. Cinci ani mai târziu, Macarie, egumenul Cetățuiei primea de la Gheorghe Duca împuternicirea ca împreună cu dregătorul și vatamanul său de la Seliștea Tatarca, din ținutul Covurlui să cheme și să strângă oameni străini, scutindu-i pe un timp neindicat de toate dările și angaralele, de asemenea celor plecați din țară dacă s-ar fi întors până la termenul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dorit ei la moarte. Și să li se pomenească numele”<footnote T. Balan, Documente Bucovinene, vol. III, p. 84-85 footnote>. Acest vistiernic a fost Neculai Buhuș, fratele Anastasiei, înmormântat la Mitropolia Veche din Iași<footnote N. Stoicescu, Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova, secolele XIV-XVII, București, 1971, p. 356357 footnote>. Constantin Mavrocordat înștiința egumenul că putea trimite vornicei prin satele acestor moșii, ca oamenii să asculte de mănăstire. O altă listă nedatată, ne arată din nou moșiile Mănăstirii
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la Vasti, la ce făcuse ea, și la hotărîrea luată cu privire la ea. 2. Atunci, cei ce slujeau împăratului, au zis: "Să se caute pentru împărat niște fete, fecioare și frumoase. 3. Împăratul să pună în toate ținuturile din împărăția lui dregători însărcinați să strîngă pe toate fetele, fecioare și frumoase, în capitala Susa, în casa femeilor, sub privegherea lui Hegai, famenul împăratului și păzitorul femeilor, care să le dea cele trebuincioase pentru gătit. 4. Și fata care-i va plăcea împăratului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
Haman: Îți dăruiesc și argintul și pe poporul acesta; fă cu el ce vei voi." 12. Logofeții împăratului au fost chemați în a treisprezecea zi a lunii întîi, și au scris în totul cum a poruncit Haman, mai marilor oștirii, dregătorilor fiecărui ținut și căpeteniilor fiecărui popor, fiecărui ținut după scrierea lui și fiecărui popor după limba lui. Au scris în numele împăratului Ahașveroș, și au pecetluit scrisorile cu inelul împăratului. 13. Scrisorile au fost trimise prin alergători în toate ținuturile împăratului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
inelul împăratului nu poate fi desființată." 9. Logofeții împăratului au fost chemați în vremea aceea, în a douăzeci și treia zi a lunii a treia, adică luna Sivan, și au scris, după tot ce a poruncit Mardoheu, Iudeilor, căpeteniilor oștirii, dregătorilor și mai marilor celor o sută douăzeci și șapte de ținuturi așezate de la India la Etiopia, fiecărui ținut după scrierea lui, fiecărui popor după limba lui, și Iudeilor după scrierea și limba lor. 10. Au scris în numele împăratului Ahașveroș, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
cetățile lor, în toate ținuturile împăratului Ahașveroș, ca să pună mîna pe cei ce căutau să-i piardă. Nimeni n-a putut le stea împotrivă, căci frica de ei apucase pe toate popoarele! 3. Și toți mai marii ținuturilor, căpeteniile oștirii, dregătorii, slujbașii împăratului, au sprijinit pe Iudei, din pricina fricii pe care le-o insufla Mardoheu. 4. Căci Mardoheu era puternic în casa împăratului, și faima lui se răspîndea în toate ținuturile, pentru că ajungea din ce în ce mai puternic. 5. Iudeii au ucis cu lovituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
slujitorii ei. 13. Greutatea aurului care venea pe fiecare an lui Solomon era de șase sute șaizeci și șase de talanți de aur, 14. afară de ce lua de la negustorii cei mari și de la cei mici, de la toți împărații Arabiei și de la dregătorii țării, care aduceau aur și argint lui Solomon. 15. Împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut, și pentru fiecare din ele a întrebuințat șase sute de sicli de aur bătut, 16. și alte trei sute de scuturi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
să întrebăm pe Domnul; dar îl urăsc, căci nu-mi proorocește nimic bun, nu proorocește niciodată decît rău: este Mica, fiul lui Imla." Și Iosafat a zis: "Să nu vorbească așa împăratul!" 8. Atunci împăratul lui Israel a chemat un dregător, și i-a zis: "Trimite să vină îndată Mica, fiul lui Imla." 9. Împăratul lui Israel și Iosafat împăratul lui Iuda ședeau fiecare pe scaunul lui de domnie, îmbrăcați cu hainele lor împărătești; ședeau în locul de la intrarea porții Samariei. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
să lucrați, și nu veți fi vinovați. 11. Și iată că aveți în frunte pe marele preot Amaria, pentru toate treburile Domnului, și pe Zebadia, fiul lui Ismael, căpetenia casei lui Iuda, pentru toate treburile împăratului, și aveți înainte ca dregători pe Leviți. Întăriți-vă și lucrați, și Domnul să fie cu cel ce va face binele!" $20 1. După aceea, fiii lui Moab și fiii lui Amon, și cu ei niște Maoniți, au pornit cu război împotriva lui Iosafat. 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
poporul s-au bucurat de lucrul acesta, și au adus și au aruncat în ladă tot ce aveau de plătit. 11. Cînd vedeau Leviții că e mult argint în ladă și că era vremea ca s-o dea în mîinile dregătorilor împăratului, venea logofătul împăratului și slujbașul marelui preot și goleau lada. Apoi o luau și o puneau iarăși la loc. Așa făceau în fiecare zi, și au strîns mult argint. 12. Împăratul și Iehoiada îl dădeau meșterilor însărcinați cu facerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
în văi și în cîmpie, și plugari și vieri în munți și la Carmel, căci îi plăcea lucrarea pămîntului. 11. Ozia avea o oaste de ostași care mergeau la război în cete, socotite după numărătoarea făcută de logofătul Ieiel și dregătorul Maaseia, și puse sub poruncile lui Hanania, una din căpeteniile împăratului. 12. Tot numărul capilor caselor părintești, al vitejilor, era de două mii șase sute. 13. Ei porunceau peste o oaste de trei sute șapte mii cinci sute de ostași în stare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Merari, și a lui Zaharia și Meșulam, din fiii Chehatiților. Toți aceia dintre Leviți, care știau să cînte bine, 13. vegheau asupra lucrărilor și cîrmuiau pe toți lucrătorii care aveau de făcut felurite lucrări. Mai erau și alți Leviți, logofeți, dregători și ușieri. 14. În clipa cînd au scos argintul care fusese adus în Casa Domnului, preotul Hilchia a găsit cartea Legii Domnului, dată prin Moise. 15. Atunci Hilchia a luat cuvîntul și a zis logofătului Șafan: Am găsit cartea Legii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
casă și ogorul ei. Ghehazi a zis: "Împărate, domnul meu, iată femeia, și iată fiul ei pe care l-a înviat Elisei." 6. Împăratul a întrebat pe femeie și ea i-a istorisit faptul. Apoi împăratul i-a dat un dregător, căruia i-a zis: "Vezi să se dea înapoi tot ce este al femeii acesteia, cu toate veniturile ogorului, din ziua cînd a părăsit țara și pînă acum." 7. Elisei s-a întors la Damasc. Ben-Hadad, împăratul Siriei, era bolnav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]