37,362 matches
-
printr-un regim de dictatură"). Și sînt se poate înregimenta activ mișcării naționaliste legionare, preferînd, de aceea, să părăsească definitiv țara, plecînd cu o bursă de studii în Franța. S-a întîmplat, așadar, ca autorul unei cărți fundamental favorabile extremei drepte românești să nu fie și un militant al ei încadrat politic. Dar pînă atunci, Cioran, prin articole și cel puțin o carte, s-a asamblat, doctrinar, mișcării legionare, prin elogiul dictaturii, blamul aruncat democrației și prin xenofobie antimaghiară și antisemită
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
stăruie și d-na Marta Petreu în cartea ei, o deosebire importantă între opiniile lui Cioran și doctrina legionară și, în general, cu toată tradiția ideologiei autohtoniste. Pur și simplu (am menționat și eu în cartea mea Anii treizeci. Extrema dreaptă românească din 1995), Cioran se apropie vizibil de opinia lui E. Lovinescu din Istoria civilizației române moderne. D-na Marta Petreu pune în evidență, firește analitic, această aproape de necrezut similitudine de opinii într-un dens capitol, intitulat chiar "Filosofii paralele
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
Schimbarea la față, elimină întreg capitolul patru, în celelalte operînd modificări pînă la desfigurarea cărții) și, totuși, rămîne ca un document esențial, cum spuneam, pentru reconstituirea tabloului înfruntărilor ideologice din anii treizeci, cu deosebire al segmentului ideologiei politice a extremei drepte. De aceea, tocmai, e binevenită învățata carte a d-nei Marta Petreu, care va rămîne, de acum încolo, un moment important în bibliografia temei. Marta Petreu, Un trecut deocheat sau "Schimbarea la față a României", Ed.Ianus, Biblioteca Apostrof
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
dori înjugați pe vecie ideologiilor Răsăritului. Ura cu care vorbea despre "cultura Coca-Cola", "californizare", "imoralismul Occidentului" și alte bazaconii m-au determinat, de altfel, să părăsesc amfiteatrul mult înainte ca dl. Barbăneagră să fi atins apogeul elucubrațiilor sale de extremă dreaptă. Iată, însă, că domnia sa continuă - de la Paris! -, să plângă de mila țărișoarei, inventând fapte infame și crime la fel de credibile ca și teoriile sale despre "sacru". Cred, chiar și acum, când fragmentele din jurnalul lui Cristian Bădiliță au fost renegate de către
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
nu știu de ce azi mă socotește antisemit. Exact ca pe Manolescu și Liiceanu, care, pe timpuri, erau și ei niște jidoviți. Dumnezeu să-i mai înțeleagă! Se știe că extremitățile se ating. Oricît de diferite ar fi între ele. Extrema dreaptă confundîndu-se cu extrema stîngă, avînd semnul schimbat. Să nu dea Cel de sus să vină la putere, în România, o dreaptă fanatică, xenofobă; xenofobă și fanatică precum stînga, extremă...
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
Dumnezeu să-i mai înțeleagă! Se știe că extremitățile se ating. Oricît de diferite ar fi între ele. Extrema dreaptă confundîndu-se cu extrema stîngă, avînd semnul schimbat. Să nu dea Cel de sus să vină la putere, în România, o dreaptă fanatică, xenofobă; xenofobă și fanatică precum stînga, extremă...
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
intelectual de mare valoare aflat în rîndurile unui partid comunist. îndrăgostit de Castro, Marquez a rămas totuși neînregimentat. Istoria Portugaliei din acest secol explică, la rigoare, gestul de aderare al lui Saramago din 1959: în plin regim salazarist, de extremă dreaptă, comunismul putea să apară unui portughez ca o soluție corectă. Dar, un sfert de veac după Revoluția Garoafelor, și un deceniu după prăbușirea tuturor comunismelor europene, pe fondul neputinței lor economico-sociale și al sadismului cu care au distrus civilizația multor
Evanghelia după Saramago by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17101_a_18426]
-
Beatitudinea e această întâlnire, concretă, individuală, paradoxală, ireversibil schimbându-ne prioritățile și programul prestabilite. Irupția miraculosului în logica zilei. Beatitudinea și beatificarea, trepte spre sfințirea noastră și a celor din jur, nu fără poticniri, ocoluri, dar cu înscrierea pe drumul drept și clar. Ce a reprezentat pentru dvs. etapa Echinox: o anticameră în raport cu Steaua sau o perioadă bine definită în descoperirea de sine; un atelier literar sau o experiență spirituală majoră? Echinoxul a fost hotărâtoarea experiență spirituală a tânărului ce eram
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
ea face un cot, în colț fiind magazinul La Spiridon, cineva începu să-și agite disperat mâinile, în semn că vine... Și Napoleon, într-adevăr, apăru. În carne și oase. Cu tricornul pe cap. Cu mantaua lui albastră, cu mâna dreaptă înfiptă în rever, cu niște cizme de cavalerist lustruite, despre care unii pretindeau că ar fi fost împrumutate de la Regimentul local 5 cavalerie... Împăratul se apropie solemn de monument, se opri, se înclină adânc... Asistența izbucni în urale. De groază
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
de la frunte pînă la ceafă, iar chipul, surprins într-o frontalitate foarte puțin mișcată, este disputat în egală măsură de lumină și de umbră. Jumătatea stîngă a portretului este învăluită de o umbră caldă, colorată în tonalități roșietice, iar partea dreaptă este supusă unui ecleraj al cărui efect este o paloare ușor translucidă. Asupra acestei simbioze dintre lumină și umbră, asupra permanenței și a inseparabilității lor în pictura lui Baba, inclusiv în ceea ce privește distribuția lor mai mult sau mai puțin spontană în
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
de vasalitate dintre un monarh luminat și un mandarin luminat. Tot timpul, ce-i drept, de la începuturi, Gusti a năzuit spre sponsorizări oficiale, statale, ale școlii sale sociologice. Acum, își găsise sponsorul. Numai că acesta urmărea interesele sale. Să fim drepți, fondurile au creat posibilitatea reluării unor cercetări monografice mai vechi (Nerej, Drăguș), au fost antamate noi monografieri (Șanț, Clopotiva, Dîmbovnic) și, pe lîngă revista Sociologia Românească, Gusti a inițiat redactarea monumentalei Enciclopedia României, din care au apărut patru volume. Dar
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
acestui ziar. * Printre strategii consultați de ziarul INDEPENDENT privitor la durata războiului din Afganistan s-a numărat și vrăjitoarea Cireșica. Aceasta a prezis că va fi un conflict de lungă durată. Independent, ziar altfel bine informat și care ține o dreaptă măsură între știrea de senzație și știrea serioasă, din surse verificate, de această dată a cam încurcat borcanele. * Revenind la evenimente fără precedent, iată că senatorii din opoziția democratică l-au avertizat pe președintele Camerei superioare a Parlamentului că refuză
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
grijă să-l numească, la Interne, pe Franasovici cu indicația expresă de a face alegeri libere care, știa bine, nu vor da nici un rezultat dată fiind inimiciția cruntă dintre liberali și național-țărăniști, plus poziția în creștere a partidelor de extremă dreaptă (cu deosebire legionarii) care, nici ei, nu vor opta pentru un guvern de uniune națională. (În paranteză fie spus, pe legionari i-a favorizat politic constant, inclusiv bănește, sperînd că aceștia îi vor recunoaște conducerea: "s-a stricat" cu ei
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
aroganții" capitaliști la pământ, parc-ar fi de partea teroriștilor. Nu mă grăbesc să anatemizez. Singurele cuvinte ce-ar merita rostite sunt cele biblice: "Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac (spun)!" Oameni incapabili să distingă între mâna stângă și mâna dreaptă (posed exemple concrete!) își dau filozofic cu părerea despre ce e bine și ce e rău pentru planetă. Precupețe late-n șale și înguste-n frunte pledează avocațial pentru "echitate mondială", dar uită, cu lunile, să-și plătească întreținerea la
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
Ceea ce inima îmi spune este cumplitul adevăr că și Biserica, Trupul isteric al lui Hristos cel mort și înviat, trebuie să moară. Nu-i cu putință ca trupul să aibă alt destin decât Capul." Jurnalul este însă și căutare profundă, dreaptă și umilă a lui Dumnezeu și a creației Sale. Jurnalul trebuie citit. Pe îndelete. Pr. prof. Ion Buga - Golgotă și Parusie (Jurnal eshatologic - Caiete II) - Editura Sf. Gheorghe-Vechi, București, 2001, 288 p., f.p. În căutarea ființei interioare Toate cărțile scrise
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
un ospăț mai sărac". Socotea totuși că, după această ierarhizare obiectivă, Slavici - pentru multiplele însușiri ale operei sale - merită să fie așezat în același mare capitol, chiar dacă spre sfîrșit. Aceasta nu înseamnă o diminuare a operei lui Slavici ci o dreaptă prețuire a unei arte adevărate care a izbutit să ne impună posterității, disociind capodoperele de multele (prea multele) scrieri de tot felul. Ceea ce l-a cucerit pe Eminescu la Slavici a fost, cu siguranță (ca mai tîrziu la Creangă), întruchiparea
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
sora domnului Bianchon-tatăl, medic la Sancerre, îi adusese ca zestre de două ori pe atât. Femeia murise de cinci ani..." Urmează altă serie de amănunte familiale, printre care la urmă aflăm că dintre toți judecătorii tribunalului de Sena, judecătorul cel drept și inflexibil, Popinot, era singurul care nu primise Legiunea de onoare. În fine, una din concluzii înainte de a intra în detaliile locuinței personajului. Răbdarea, cititorul modern, tot așteptând să afle ce e cu interdicția, și-o va fi pierdut de
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
relatată de Sebastian nu era singulară. Sebastian însuși ținea la Nae Ionescu și-i ceruse prefața la De două mii de ani, era prieten intim cu Eliade, deși, evreu și om de stînga, n-avea cum să accepte ideile de extremă dreaptă ale celor doi. Și alte prietenii din interbelic par a sfida în același fel ideologiile diferite. Matei Călinescu le-a consacrat un foarte sugestiv articol în numărul din vara asta al Apostrofului clujean: Generația '27. Ideologie și prietenie. O întrebare
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
o prefață - cu condiția să rămînă metafizic, o idee, adică, dar se revolta de îndată ce, în virtutea ideii cu pricina, el era trimis, ca evreu, să curețe zăpada. Punițiunea respectivă, rod al unei discriminări concrete, n-o mai putea suporta. Și pe drept cuvînt. îi împărtășim uluirea cînd aude, din gura prietenului său cel mai bun, că, în definitiv, ce mare lucru e să dai, acolo, cîteva lopeți. E mare lucru și e de mirare că M. Eliade nu înțelegea asta, și anume
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
finalul studiului său, că "Rădulescu-Motru face parte din familia spiritelor totalitare românești, victime și călăi ale propriei lor ideologii" rămîne, totuși, nerelevat și neexplicat de ce cartea lui Rădulescu-Motru din 1936 a fost, în epocă, ținta unor atacuri concentrate ale extremei drepte românești. Au atacat-o, pătimaș, Nichifor Crainic și N. Roșu și chiar un ideolog al legionarismului, Pavel Costin Deleanu. Și polemicile dîrze au fost pornite de acești adepți ai extremei drepte românești încă înainte de apariția cărții, numai la publicarea unor
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
fost, în epocă, ținta unor atacuri concentrate ale extremei drepte românești. Au atacat-o, pătimaș, Nichifor Crainic și N. Roșu și chiar un ideolog al legionarismului, Pavel Costin Deleanu. Și polemicile dîrze au fost pornite de acești adepți ai extremei drepte românești încă înainte de apariția cărții, numai la publicarea unor capitole în Revista Fundațiilor Regale. Iată un exemplu din reacția lui Nichifor Crainic la apariția cărții lui Rădulescu-Motru. Cînd încearcă să determine în mod negativ românismul ne spune că el nu
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
ce n-ați fi vrut să știți despre sex, dar ați făcut greșeala să întrebați Destul de ciudată maniera în care operele anticilor au fost "purificate", ad usum Delphini, în bibliotecile modernității! Nimic mai plicticos, adesea, decât citatele de o moralitate dreaptă și-atât din Cicero sau Seneca, făcute parcă să decoreze pereții căminelor culturale. Ei bine, cine deschide cartea lui Pascal Quignard află un bun mijloc de a-și pierde rapid iluziile, chiar fără a cunoaște în profunzime operele respectivilor. Și
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
în Europa iluziilor apare și un articol despre Austria, din 1996, având ca subiect spectaculoasa creștere în alegeri a partidului lui Jörg Haider, F.P.Ö., căruia nu-i dădea prea multe șanse de participare la guvernare, desi recunoștea că extrema dreaptă e un pericol real, "fantoma Europei care nu s-a născut încă". Există însă în altă parte a cărții o afirmație care te face să te gândești cât de înșelătoare poate fi logica politică: Tony Judt era convins în 1998
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
a și dus, la exces - măsura noastră și bunul nostru simț par nestricate". Pe nesimțite, programata "Românie actuală", după tipicul occidental, e depreciată în beneficiul "României eterne". Filosoful remarcă bucuros condamnarea, în economia mentală românească, a "calculului, a chibzuielii, a dreptei rînduieli omenești". La noi se manifestă o etică a muncii și a productivității în sine, care absentează în Occident, unde munca e "sfințită (doar) de rezultate". Americanul, id est "apuseanul la limită", a împins o asemenea etică la absurd. Am
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
simplă virgulă. Într-o formulă convențională ("Pacea aceasta va fi precum Lumea veșnică, un dar al Celui de Sus, amin"), caligraful introduce o schimbare vitală: Pacea aceasta va fi precum Lumea, veșnică"... Caligraful este pedepsit aspru: îi este tăiată mîna dreaptă. Cu mîna stîngă descrie toate cîte s-au întîmplat. Ținînd cont că această proză (ca și celelalte) a fost scrisă înainte de '89, ar fi foarte greu să nu accentuăm latura subversivă a parabolei. Însă o astfel de interpretare nu ar
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]