1,081 matches
-
este în fața Mândreștilor peste Șirete. Era și în veacul al XIV-lea. Își are numele de la un Dumbrava."" Indiferent de poziția pe care am adoptat-o în această problemă, nu putem trece cu vederea existența unei legende despre geneză satului Dumbrăveni: ""Legenda spune că în locul comunei Dumbrăveni era o pădure de stejari numită Dumbrava, în mijlocul căreia era un schit de călugări, numit Trestioare și mai în urmă Dumbrăvioara care era un pendinte de mănăstire Putna din Bucovina. Puținii locuitori ce s-
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
și în veacul al XIV-lea. Își are numele de la un Dumbrava."" Indiferent de poziția pe care am adoptat-o în această problemă, nu putem trece cu vederea existența unei legende despre geneză satului Dumbrăveni: ""Legenda spune că în locul comunei Dumbrăveni era o pădure de stejari numită Dumbrava, în mijlocul căreia era un schit de călugări, numit Trestioare și mai în urmă Dumbrăvioara care era un pendinte de mănăstire Putna din Bucovina. Puținii locuitori ce s-au stabili în Dumbrăvioara pe langă
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
stejari numită Dumbrava, în mijlocul căreia era un schit de călugări, numit Trestioare și mai în urmă Dumbrăvioara care era un pendinte de mănăstire Putna din Bucovina. Puținii locuitori ce s-au stabili în Dumbrăvioara pe langă schit au fost numiți Dumbrăveni."" Anul 1865, este anul în care, ca urmare a aplicării noii Legi comunale, este înființată comună Dumbrăveni, compusă din cătunele Dumbrăveni,Sălăgeni, Văratec și Verești, după cum ne prezintă Indicele comunelor din România, întocmit în 1865 de Ministerul de Interne, Agriculturii
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
care era un pendinte de mănăstire Putna din Bucovina. Puținii locuitori ce s-au stabili în Dumbrăvioara pe langă schit au fost numiți Dumbrăveni."" Anul 1865, este anul în care, ca urmare a aplicării noii Legi comunale, este înființată comună Dumbrăveni, compusă din cătunele Dumbrăveni,Sălăgeni, Văratec și Verești, după cum ne prezintă Indicele comunelor din România, întocmit în 1865 de Ministerul de Interne, Agriculturii și Lucrărilor Publice, Serviciul Statistic.O comparație în timp, ne arată că în anul 1803, populația comunei
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
de mănăstire Putna din Bucovina. Puținii locuitori ce s-au stabili în Dumbrăvioara pe langă schit au fost numiți Dumbrăveni."" Anul 1865, este anul în care, ca urmare a aplicării noii Legi comunale, este înființată comună Dumbrăveni, compusă din cătunele Dumbrăveni,Sălăgeni, Văratec și Verești, după cum ne prezintă Indicele comunelor din România, întocmit în 1865 de Ministerul de Interne, Agriculturii și Lucrărilor Publice, Serviciul Statistic.O comparație în timp, ne arată că în anul 1803, populația comunei Dumbrăveni numără 287 de
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
compusă din cătunele Dumbrăveni,Sălăgeni, Văratec și Verești, după cum ne prezintă Indicele comunelor din România, întocmit în 1865 de Ministerul de Interne, Agriculturii și Lucrărilor Publice, Serviciul Statistic.O comparație în timp, ne arată că în anul 1803, populația comunei Dumbrăveni numără 287 de loc.; în catagrafia anului 1820, comuna numără 732 de loc. În anul 1903 populația comunei numără 3390 de loc, dar comună era compusă din satele Dumbrăveni,Văratec și Sălăgeni. În anul 1966, numai în Dumbrăveni erau 5698
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
comparație în timp, ne arată că în anul 1803, populația comunei Dumbrăveni numără 287 de loc.; în catagrafia anului 1820, comuna numără 732 de loc. În anul 1903 populația comunei numără 3390 de loc, dar comună era compusă din satele Dumbrăveni,Văratec și Sălăgeni. În anul 1966, numai în Dumbrăveni erau 5698 de persoane, în timp ce în anul 1970 populația comunei numără 7050 de persoane. În anul 1990 populația numără 9134 locuitori, iar la ultimul recensământ, din 2002 populația numără 9684 de
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
populația comunei Dumbrăveni numără 287 de loc.; în catagrafia anului 1820, comuna numără 732 de loc. În anul 1903 populația comunei numără 3390 de loc, dar comună era compusă din satele Dumbrăveni,Văratec și Sălăgeni. În anul 1966, numai în Dumbrăveni erau 5698 de persoane, în timp ce în anul 1970 populația comunei numără 7050 de persoane. În anul 1990 populația numără 9134 locuitori, iar la ultimul recensământ, din 2002 populația numără 9684 de locuitori. În prezent (2009), se estimează că populația comunei
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
populația comunei numără 7050 de persoane. În anul 1990 populația numără 9134 locuitori, iar la ultimul recensământ, din 2002 populația numără 9684 de locuitori. În prezent (2009), se estimează că populația comunei ar depăși 10.000 de locuitori. În comuna Dumbrăveni se găsesc 5 unități școlare: Comună Dumbrăveni este traversata de la vest la est de drumul național DN 29 Suceava-Botoșani, arteră de maximă importanță în structura rutieră a județului Suceava. Este una din șoselele dezvoltării comunei, motiv pentru care amplasarea dezvoltării
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
anul 1990 populația numără 9134 locuitori, iar la ultimul recensământ, din 2002 populația numără 9684 de locuitori. În prezent (2009), se estimează că populația comunei ar depăși 10.000 de locuitori. În comuna Dumbrăveni se găsesc 5 unități școlare: Comună Dumbrăveni este traversata de la vest la est de drumul național DN 29 Suceava-Botoșani, arteră de maximă importanță în structura rutieră a județului Suceava. Este una din șoselele dezvoltării comunei, motiv pentru care amplasarea dezvoltării trebuie să vizeze vecinătatea acestei artere. Legătură
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
DN 29 Suceava-Botoșani, arteră de maximă importanță în structura rutieră a județului Suceava. Este una din șoselele dezvoltării comunei, motiv pentru care amplasarea dezvoltării trebuie să vizeze vecinătatea acestei artere. Legătură cu comună Siminicea, situată la 4 km nord, de Dumbrăveni, se realizează prin drumul județean DJ 208 B. Același drum realizează și legătura cu comună Verești situată la 7 km sud. Comună Dumbrăveni beneficiază și de accesul la cale ferată prin halta Bursuceni, integrată într-un sistem de tranzit național
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
dezvoltării trebuie să vizeze vecinătatea acestei artere. Legătură cu comună Siminicea, situată la 4 km nord, de Dumbrăveni, se realizează prin drumul județean DJ 208 B. Același drum realizează și legătura cu comună Verești situată la 7 km sud. Comună Dumbrăveni beneficiază și de accesul la cale ferată prin halta Bursuceni, integrată într-un sistem de tranzit național și transfrontalier. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumbrăveni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
drum realizează și legătura cu comună Verești situată la 7 km sud. Comună Dumbrăveni beneficiază și de accesul la cale ferată prin halta Bursuceni, integrată într-un sistem de tranzit național și transfrontalier. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumbrăveni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,33%). Pentru 4,28% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
și minorități de penticostali (31,24%), adventiști de ziua a șaptea (2,54%) și creștini după evanghelie (1,52%). Pentru 4,76% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În anul 2007, din cei 8.000 de locuitori ai comunei Dumbrăveni, aproape 2.000 erau plecați prin Italia, Spania, Portugalia, Grecia și Marea Britanie.
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
Râșca este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Buda, Dumbrăveni, Jahalia, Râșca (reședința) și Slătioara. Se pare ca numele de Râșca reprezintă «românizarea» slavonescului „РЁЧЌА”, care inseamna „pârâu” (1), astfel mănăstirea și apoi localitatea împrumutând toponimul râului (pârâului) care curge în apropiere, și al moșiei pe care au fost așezate
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
István (1970-1993), Keszegh András (1994-2013). Începând cu decembrie 2013 preotul reformat din Gănești este Szabó István János. În trecut Găneștiul aparținea de comitatul Târnava-Mică, mai târziu județul Târnava Mică, care era împărțit în patru circumscripții teritoriale: circumscripția Erzsébet (Elisabetopol, azi Dumbrăveni), circumscripția Hosszúaszó (Hususău, azi Valea Lungă), circumscripția Radnót (azi Iernut), și circumscripția Dicsőszentmárton (Diciosânmartin), de care aparținea și Gănești. În perioada interbelică acestea s-au denumit plase și au fost: I. plasa Blaj , II. plasa Diciosânmartin, III. plasa Dumbrăveni și IV
Gănești, Mureș () [Corola-website/Science/299938_a_301267]
-
Elisabetopol, azi Dumbrăveni), circumscripția Hosszúaszó (Hususău, azi Valea Lungă), circumscripția Radnót (azi Iernut), și circumscripția Dicsőszentmárton (Diciosânmartin), de care aparținea și Gănești. În perioada interbelică acestea s-au denumit plase și au fost: I. plasa Blaj , II. plasa Diciosânmartin, III. plasa Dumbrăveni și IV. plasa Iernut. Evoluția demografică a satului Gănești din 1850 până în 1992: Principala ocupație a locuitorilor este agricultura. Zona Gănești - Seuca este o importantă zonă viticolă, vinurile obținute aici sunt larg cunoscute și apreciate. Gănești este înfrățit cu localitatea
Gănești, Mureș () [Corola-website/Science/299938_a_301267]
-
e h ef mă bucur că am câștigat a fost o victorie muncită la fel avizul de gospodărire a apelor este valabil doar cinsprezece zile în an de criză solistul de la simplu a dat lovitura mureș la ieșirea din orașul dumbrăveni îmi place mâncarea bună mai ales laptele brânza și dulciurile rudele criminalului spun că acesta rupea toate rețetele și arunca pastilele prescrise sportivul locuiește în spania dar activează la clubul steaua însă amintirile au și un alt rol nu este
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
(n. 17 iulie 1920, Dumbrăveni, Suceava, atunci județul Botoșani - d. 2007) a fost un inginer chimist român, membru titular (1963) al Academiei Române, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. Specialist în domeniul chimiei macromoleculare, a efectuat studii în domeniul chimiei lemnului și celulozei
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
Consiliului de ordine al Baroului de Ilfov (1927-1934). A pledat, între altele, în procesele: contingentării; pașapoartelor; fraudelor de la Casa Muncii C. F. R.; fraudelor cu terenurile petroliere; spirtului metilic; fraudelor de la închisori; Milozi; inginer Motaș contra Societății de Gaz Metan; fraudelor de la Dumbrăveni (Spodheim); Găetan. A făcut parte din mai multe comisii care au elaborat proiectele de Cod penal și Codului de procedură penală, având un rol însemnat la întocmirea acestora. A fost director al revistei "Jurisprudența generală". La data de 27 mai
Vintilă Dongoroz () [Corola-website/Science/307182_a_308511]
-
Iosif, Mihalț, Vereșmort și Timișoara Fabrică. În anii 1890-1891 vizitează Viena, revine la München după care vizitează Dresda fiind profesor de desen în Banská Štiavnica (Șemniț). În anul 1892 este profesor de desen la liceul de stat din Elisabetopol (azi Dumbrăveni, Sibiu), fiind prezent în Sibiu și făcând numeroase schițe ca-n vremurile studenției prin localitățile din jur: Racovița, Câlnic, Tălmăcel, Sibiu și Gârbova. Multe din aceste schițe, fiind datate în 1886, sunt păstrate în prezent la muzeul Astra. În perioada
Octavian Smigelschi () [Corola-website/Science/308714_a_310043]
-
mai 1945, condamnarea la moarte i-a fost comutată la muncă silnică pe viață, iar pedeapsa de degradare și pierderea drepturilor (pensie, decorații, medalii și apanajele consecutive) a rămas în vigoare. După o detenție de aproape un an în penitenciarele Dumbrăveni, Aiud, Craiova și Gherla, a fost eliberat la 25 aprilie 1956. A încetat din viață la 26 ianuarie 1983, la București.
Constantin Trestioreanu () [Corola-website/Science/307505_a_308834]
-
Securitate Brașov, Batalionul 10 Securitate Dej, Centrul de Instrucție nr. 1 Securitate Arad, Centrul de Instrucție nr. 2 Securitate Brad, Centrul de Instrucție nr. 3 Securitate Botoșani, Centrul de Instrucție nr. 4 Securitate Dorohoi, Centrul de Instrucție nr. 5 Securitate Dumbrăveni, Centrul de Instrucție nr. 6 Securitate Fălticeni, Centrul de Instrucție nr. 7 Securitate Găești, Centrul de Instrucție nr. 8 Securitate Mizil, Centrul de Instrucție nr. 9 Securitate Oradea, Centrul de Instrucție nr. 10 Securitate Odorhei, Centrul de Instrucție nr. 11
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
să sesizeze instanța competentă pentru judecarea cazului. La 4 octombrie 1946 a fost judecat în lipsă și condamnat la 10 ani închisoare. La 3 februarie 1947 s-a emis mandatul de arestare cu nr. 16.341, în care administratorul penitenciarului Dumbrăveni era delegat să-l rețină pe numitul Dragomir Nicolae (care, în acest timp, se afla în lagărele rusești din Siberia). În decembrie 1955, generalul Dragomir a făcut cerere de repatriere, cerere care i-a fost aprobată de autoritățile sovietice, și
Nicolae Dragomir () [Corola-website/Science/307484_a_308813]
-
încheieturi, fără cuie. La un moment dat acest boier a împărțit moșia în doua părți, oprindu-și partea dinspre nord care se mărginea cu domeniul Bălușeniilor (vechea denumire a satului Stamate - Bălușeni). Boieri puternici pretendenți la domnie, ce locuiau în Dumbrăveni i-au dat numele moșiei și satului de Stamate dinspre Bălușeni și prescurtat s-a numit "Bălușeni-Stamate", cealaltă a vândut-o și s-a numit "Stamate - Bănești", apoi Bănești. Biserica de lemn din Bănești s-a păstrat intactă, iar cumpărătorul
Stamate, Suceava () [Corola-website/Science/301999_a_303328]