1,931 matches
-
a Sciției din stepele nord-pontice. Până la anul 602, Dobrogea va sta sub stăpânirea romană, apoi, după pătrunderea slavilor și a bulgarilor, va fi disputată de primul țarat bulgar și de Imperiul Bizantin, până când bizantinii vor reveni în forță la Dună rea de Jos începând cu secolul X. În ce ne privește, graiul ausonilor este amintit la nordul Dunării, undeva în Banat sau Câmpia Tisei, poate Crișana, deoarece Câmpia Tisei era și a rămas multă vreme după venirea ungurilor un ținut
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
din Caesarea, politica imperială de refacere a Imperiului roman nu considera înglobarea ținuturilor nord-dunărene drept cucerire, ci recuperare; aceste teritorii, în principal Dacia Traiană, erau privite ca aparținând imperiului. În acest sens, Porcopius din Caesarea, vorbind despre ținuturile străbătute de Dună re, spune răspicat: „Ajungând în vecinătatea Daciei, se pare că desparte mai întâi pe barbarii care se găsesc la stânga, de romanii ce se află la dreapta” . Dunărea, așa cum spunea Nicolae Iorga, nu a avut, în tot evul mediu românesc, caracterul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
1973-1986), 2013. Scrierile sale au fost comentate de: Al. Protopopescu, Mircea Iorgulescu, Ion Marcoș, Olimpia Șerban, N. Turtureanu, Teohar Mihadaș, Valentin Tașcu, Ioan Holban, I. Apetroaie, Al. Piru, D. Țiganiuc, Nicoleta Sălcudeanu, Radu Pavel Gheo, Emil Nicolae, Al. Călinescu, Ioan Dună, Const. Miu, Maria Baciu, Const. Blănaru, Al. Sfârlea, Ligia Cristea, Liviu Ioan Stoiciu, Lucia Cuciureanu, Vasile Iancu, Ioan Dănilă și alții. 5 CUPRINS Nota autorului / 7 I. ÎNAPOI LA EMINESCU „O viață de osteneală și de gândire” / 11 „A fost
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
1973-1986), 2013. Scrierile sale au fost comentate de: Al. Protopopescu, Mircea Iorgulescu, Ion Marcoș, Olimpia Șerban, N. Turtureanu, Teohar Mihadaș, Valentin Tașcu, Ioan Holban, I. Apetroaie, Al. Piru, D. Țiganiuc, Nicoleta Sălcudeanu, Radu Pavel Gheo, Emil Nicolae, Al. Călinescu, Ioan Dună, Const. Miu, Maria Baciu, Const. Blănaru, Al. Sfârlea, Ligia Cristea, Liviu Ioan Stoiciu, Lucia Cuciureanu, Vasile Iancu, Ioan Dănilă și alții. 5 CUPRINS Nota autorului / 7 I. ÎNAPOI LA EMINESCU „O viață de osteneală și de gândire” / 11 „A fost
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
plin și cu folos de provocarea lui Granouillet: liberul acces, ca într-o piesă de jazz, la improvizație, și ne oferă un spectacol dinamic, amuzant și tragic, cu permanente surprize: vizibilitatea sufleorului, felul în care își fac apariția în scenă duna de nisip, balta și pomul, excelente momente de dans și clipe hazlii de dialog cu publicul. Așa cum haosul minutelor de încălzire a instrumentelor se transformă, la un concert simfonic, în ritmuri născocite de Haciaturian (de exemplu), jocul actorilor, mișcarea scenică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
o săptămână de ședințe, tipografii, referate doctorale, trambalări gospodărești și fiindcă mă bântuia un început de viroză, am făcut ce fac de obicei când, în sezonul toamnă/iarnă, cad lată: mă pitulez în copilărie. Mă strecor în pat sub o dună pufoasă și caldă, trag cât pot pe nări mirosul gutuilor de pe dulap, îmi aleg o carte de când eram mică și o rog pe mama să-mi facă un ceai și pâine prăjită frecată cu usturoi și ulei. Mama vine șontâc-șontâc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
din comună. Peștii mei nu căzuseră din cer, cum eram tentat să cred, ci din butoaie. POVEȘTI DE ADORMIT P|RINȚII Trei fetițe și un timp Diana SOARE Șuvițele pământii mi s-au părut dintotdeauna fascinante... Fire tremurate, troienite precum dunele de nisip în deșert. Modele fantastice și incredibil de fragile, spulberate într-o clipă cu degetele care fac valuri în apa ruginită. Joc de copil lângă o cadă de baie, demult. Milena „Mă uit la pat. E larg de două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
momentul vizitării acestor minunate locuri din Hong Kong, Singapore, Macau sau a unor insule din Marea Chinei de Sud. Fiecare loc de pe Pământ are frumusețea lui. Beduinul care cu răbdarea unui sfânt călătorește pe cămilă săptămâni prin deșertul arid, plin de dunele aurii de nisip, dar în final răsplătit de binecuvântarea oazei care-i oferă răcoarea umbrei unor palmieri și apă de băut; aviatorul care traversează cerul înstelat al nopții și privește la luminițele din satele și orașele lumii peste care trece
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
viață. Seria de amintiri care trece de la un an la altul, de la o scenă la alta, de la un personaj la altul și a cărei constantă unică este el, artistul, același și mereu diferit, modelat de timp și de experiență ca dunele deșertului de vânt. De atunci, de peste 20 de ani, mă duc la Viorica Cortez întocmai ca la pomul lăudat. Cu sacul. O zi bună poate să însemne pașaportul spre o lume pe care cei mai mulți dintre noi o bănuim și atât
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
veninoasă și plină de primejdii, aceste texte memorabile, scrise între sfârșitul secolului al XVII-lea și mijlocul celui de-al XIX-lea. Traducându-le, pariul meu n-a fost unul, derizoriu, cu mine, ci cu limba aceasta a noastră de la Dună rea de Jos, un idiom de ale cărui resurse am fost, o viață de om, atât de mândru. Față de textul din 1979, cel de aici are două fragmente mai lungi în minus și unul în plus, în afară de nume roase remanieri
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Turkmeniei de la marginea apuseană a marelui deșert Karakum al Asiei Centrale. Nu am stat decât două zile ... dar pline de învățăminte prin cele două deplasări făcute cu un coleg geograf de la Universitatea locală: prima ... pe cămile ... spre inima pustiului ... cu dune tipice ... cum numai în fotografii mai văzusem; a doua ... am urcat perpedes versantul nordic al Munților Kopetdag de la sud de oraș ... impresionant și el prin peisajul de ariditate pietroasă. Ambele deplasări au fost ... tocmai prin specificul peisajului de simplitate și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cu efecte aproape ireversibile asupra așezărilor care treptat ajung să fie Înghițite de nisipuri. Cel mai concludent exemplu al zilelor noastre este Sahelul. În prezent există studii ale căror rezultate au relevat fapul că deșertificarea ar putea fi oprită, iar dunele de nisip ar putea fi valorificare pentru construirea de locuințe.1 Acest lucru ar fi posibil prin contaminarea dunelor de nisip cu o bacteria numită Bacillus Pasteurii și care, odată intrată În contact cu nisipul, face ca acesta să se
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
zilelor noastre este Sahelul. În prezent există studii ale căror rezultate au relevat fapul că deșertificarea ar putea fi oprită, iar dunele de nisip ar putea fi valorificare pentru construirea de locuințe.1 Acest lucru ar fi posibil prin contaminarea dunelor de nisip cu o bacteria numită Bacillus Pasteurii și care, odată intrată În contact cu nisipul, face ca acesta să se omogenizeze și să devină un material solid comparabil cu cimentul. 1.2.2.3 Hazarde hidrologice Inundațiile Cele mai
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
țării, reprezintă cele mai puternice din ultimii 100 de ani. În urma inundațiilor din 2006 ce au afectat numeroase localități din Lunca Dunării, au fost evacuate peste 10 000 de persoane. Inundațiile din țara noastră se 1Structuri antideșertificare realizate chiar din dune de nisip, datorează de cele mai multe ori intervențiilor umane, prin despăduriri necontrolate și prin extinderea unor localități În luncile râurilor. 1.3 De la fenomen la catastrofă Pentru o Înțelegere mai clară a acestei problematici vom face, Încă de la Început, o clasificare
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
și unei plante. Extinderea radicală a domeniului moralității presupune luarea în considerare a tuturor entităților naturale, nu doar a ființelor vii. Din această perspectivă, vor fi considerate entități precum rocile, munții, depozitele de fosile, râurile, cascadele, stalactitele și stalagmitele, ghețarii, dunele și alte planete din cosmos, indiferent dacă toate acestea găzduiesc forme de viață sau nu. Baza extinderii moralității o reprezintă faptul că aceste entități sunt naturale, altfel spus, se caracterizează prin naturalitate sau naturalețe. Evident că astfel se ajunge la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
vizibilului (Andrei Zanca) / 357 • O avanscenă a inevidentului (Kocsis Francisko) / 359 • Nevăzutul zidirii (Zeno Ghițulescu) / 361 • Dincolo de evident (Nichita Danilov) / 363 • Golul transparent (Friedrich Michael) / 368 • Drumul vederii. Înapoi și de la capăt (Liviu Georgescu) / 370 • Altfel decât a vedea (Teodor Dună) / 374 • Imaginea de sine (Dan Coman) / 377 • Eul e altul (Claudiu Komartin) / 380 Când marea se mișcă învolburată, valurile înspumate formează, în neliniștea lor, imagini asemenea unor ființe; e ca și cum aceste ființe ar pune valurile în mișcare și totuși, dimpotrivă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
doar de ceea ce sus îl dezleagă, vine în lumină, trece în netrecător. Iar ceea ce trece se distanțează, își arată o clipă imaginea înainte ca ea să dispară, lăsând vederea plină de golul care o absoarbe. Altfel decât a vedea (Teodor Dună) Modul în care funcționează distanța ce face loc constituirii imaginii ne este înfățișat în poemul Dormi de Teodor Dună94: "există un loc departe de aici în ceruri/ acolo sunt altfel de trandafiri/ ei cresc atât de mult încât pot acoperi
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
să devină, în răgazul drămuit cu avariție, mai nomazi ca nomazii și mai rătăcitori decât rătăcitorii de meserie, spre a-și dovedi convingător cum sunt ei "de fapt". Credeau în nisipul de sub pavajul vieților lor și-n drumăritul lui în dune, iar credința asta le menținea lumea în forma ei unitară și suportabilă. Că în fiecare din ei ar fi așteptat, poate, un nomad de duminică nu-i împingea, totuși, la efuziuni de fraternitate și solidarizări ieșite din comun cu mai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de dorință". Bărbatul îi zâmbește arătându-și dinții de un alb sclipitor, îi mângâie fesele, rostește câteva cuvinte deopotrivă de neînțeles și de o lascivitate fățișă, apoi dispare. Sofia se pomenește apoi în pragul unei capele așezate pe coama unei dune suspendate deasupra mării. Nu-l zărește pe bărbat, însă îi simte prezența în apropiere. Deasupra altarului stă agățat un crucifix din lemn neșlefuit. Tânăra pufnește în râs, fără să știe de ce. Dintr-odată, micuța capelă se umple de sfâșierea unei
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
iar tu o conduceai, sub privirile binevoitoare ale părinților, și îi sprijineai cotul ca să poată urca, întotdeauna plină de grație și întotdeauna plină de sfială, pe bancheta din spate a Jeep-ului, unde se așeza". La umbra pinilor sau printre dune, se flirta puțin, fără îndoială, dar dacă flirtul mergea prea departe, uzanțele cereau să fie încununat de o logodnă, apoi de căsătorie. Oricum ar fi fost, începând din 1960 "toate acestea s-au sfârșit". Din momentul în care generalul de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de soarele care hohotește reflectat în nisip. Pornim mai departe și curînd părăsim asfaltul. Jeep-ul tușește, se opintește începe să ne frîngă oasele. Privesc în jurul meu și încerc să-mi fixez o direcție. Zadarnic. Cît vezi cu ochii... nisip. Dunele! Văd pentru prima dată în viața mea dunele deșertului. Totdeauna mi le-am imaginat ca pe litoralul nostru. Ca pe niște valuri potolite, nesfîrșite, care se pierd în zare. N-am crezut că au înălțimea asta. Am senzația unor nămeți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
mai departe și curînd părăsim asfaltul. Jeep-ul tușește, se opintește începe să ne frîngă oasele. Privesc în jurul meu și încerc să-mi fixez o direcție. Zadarnic. Cît vezi cu ochii... nisip. Dunele! Văd pentru prima dată în viața mea dunele deșertului. Totdeauna mi le-am imaginat ca pe litoralul nostru. Ca pe niște valuri potolite, nesfîrșite, care se pierd în zare. N-am crezut că au înălțimea asta. Am senzația unor nămeți uriași de zăpadă aurie. De zăpadă încinsă. Imaginația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
înalt, la fel de nesfîrșit, neiertător, multiplicat la infinit, fără speranță, fără viață, bătrîn ca pămîntul, insensibil, absurd. Mașina lasă dîre adînci pe care nisipul le acoperă pe neștiute, ștergînd urma trecerii noastre prin spațiul galben. Privesc niște semne ciudate, întipărite în dune ca-n ceară. Urme de pași. Bizare, necunoscute, fascinante prin insolitul lor, urcă și coboară dunele, desenînd un drum a cărui rațiune n-o pot urmări. Întreb. Mi se răspunde scurt: șacalii. Din străfundurile copilăriei mele, ale cărților de aventuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Mașina lasă dîre adînci pe care nisipul le acoperă pe neștiute, ștergînd urma trecerii noastre prin spațiul galben. Privesc niște semne ciudate, întipărite în dune ca-n ceară. Urme de pași. Bizare, necunoscute, fascinante prin insolitul lor, urcă și coboară dunele, desenînd un drum a cărui rațiune n-o pot urmări. Întreb. Mi se răspunde scurt: șacalii. Din străfundurile copilăriei mele, ale cărților de aventuri, de povestiri fantastice, explicația îmi strecoară în suflet o undă rece, asemănătoare unui suspense dintr-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
zi... Realitatea, Filip, realitatea! Abia la următoarea întâlnire, ea s-a lăsat să alunece pe nisip, în vreme ce o săruta pe gură, mângâindu-i coapsa și pântecul pe sub rochia cu bretele. O simțea nerăbdătoare și, totodată, voluptuos obosită, când, din vârful dunei, cineva începu să strige cu mâinile făcute pâlnie: "Domnule locotenent, sunteți acolo?" Da, sunt aici, răspunse cu o voce de adormit trezit în plină noapte. Ce e, Ioane?" "Veniți repede, domnule locotenent, vă cheamă căpitanul. Hitler a atacat Polonia!" Locotenentul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]