2,902 matches
-
Cornea Brăiloiu (este socotit ctitor la mănăstirile Baia de Aramă, țânțăreni și Tismana, iar la biserica gorjeană din Văleni - zidită de el - este pictat cu ceilalți membri ai familiei), cu marele ban Preda Brâncoveanu, pictat la Hurezi, împreună cu nevastă-sa, Păuna, în „dunga cea mare și blagendină...” (ctitor la mănăstirile Brâncoveni, Gura Motrului și Dintr-un Lemn), cu marele clucer Diicu Buicescu, pe care Matei Basarab l-ar fi vrut urmaș în scaun (împreună cu Matei Basarab a ridicat Mănăstirea Drăgănești din Teleorman; a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sale, boierii Craiovești (gest de solidarizare, de revendicare, de asociere la o glorie veche), lăcaș atât de greu încercat în 1509, în timpul lui Mihnea cel Rău, Constantin Brâncoveanu, mare logofăt pe atunci („carele dăspre tată trăgându-se dă(n) véchia dungă a Craioveștilorŭ, carii și Băsărăbești să chiamă...”), își declară participarea, într-o pisanie fixată pe peretele clopotniței („multe au înfrumusețat și den nou au făcut la această dumnezăiască și sfântă casă în 1685), evocă „în véci buna pomenire bunului și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Stanca, omorât de agenții lui Șerban Cantacuzino. Câteodată urmașii datornicilor izbuteau să plătească debitele (postelnicul Matei, fiul lui Pană Părdescu, cel care a luat-o de soție - a fost a doua căsătorie a sa - pe Elina, fiica lui Preda Floricoiul; „dunga” ne duce către Mihai Viteazul - a achitat sumele datorate de tatăl său, mort după 9 octombrie 1670, când și-a scris testamentul), dacă nu cumva contractau și ei, la rându-le, pe fondul unei instabilități financiare moștenite, alte datorii (jupânițele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
locuri „compoziții vaste și echilibrate”. Sunt aceste picturi declarații limpezi privind „mândria și solidaritatea unui clan oligarhic atotputernic”, construit cu sistemă. Această declarație „participă cu semantica ei inconfundabilă” la alcătuirea picturii de la Hurez, pe care Constantin Brâncoveanu a intitulat-o „Dunga cea mare, bătrână și blagorodnă a rodului și neamului său, atâta despre tată, cât și depre mumă”. „Depre mună”, Cantacuzinii se întâlnesc cu Brâncovenii o dată cu nunta dintre „Papa postelnic Brâncoveanul fiul Predii vornicul, tatăl lui Costandin Voevod” și „jupânița Stanca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
apoi care ar fi după părerea lui cel mai bun lucru pe care l-am putea face. Mai Întâi mă sfătui să-mi dau jos mantia (aba) bogat Împodobită cu broderii din aur și să Îmbrac anteriul său uzat, În dungi. Îmi ascunse hainele. Apoi mă duse pe un câmp Învecinat, cultivat cu porumb, spunându-mi să mă așez și să-l aștept liniștit până se va Întoarce. I-am urmat sfatul. Apăru peste o oră, cu o expresie zâmbitoare și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
este de aproximativ 1,5 iarzi și are cam 1,5 inch În diametru. Spatele e de culoare cenușiu-Întunecată, pântecele alb, capul nu e mai mare decât corpul, iar coada este lungă și ascuțită. La o palmă Înapoia capului apar dungi transversale de culoare albă, asemănătoare inelelor, la 1 inch una de alta și care merg până la capătul cozii. Se spune că trăiesc cinci sute de ani. Nu pot fi lesne stârniți și, prin urmare, mușcă arareori. Cel care mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ci președintele Societății de Numismatică din România. Cheltuia toate veniturile pe asemenea piese și, după ce a alcătuit o colecție, se pare prețioasă, a dăruit-o într-o zi unei tinere admiratoare. Avea doar un costum de gală (celebrul costum în dungi) și, în rest, purta zilnic un pulover gri de lână groasă și aceeași pereche de blugi largi, de o culoare nedeterminată și de o formă ce sugera personalitatea unui șerif rural în preajma pensiei. Un șerif cu trupul mare și gesturi
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Aulă, dar fundamentată de cărturari și artiști, răzbate decisiv în „titulușurile” pe care le compun acum hrisoavele domnești, în programele iconografice ce îi convoacă pe strămoșii cutărui prinț, strămoși autentici ori închipuiți, în somptuoase galerii voievodale (precum cea de la Hurez, „dunga cea mare și blagorodnă a rodului și neamului”, unde Basarabeștii, înaintași pe linie paternă ai lui Constantin Brâncoveanu, sunt zugrăviți alături de Cantacuzinii din care cobora mama principelui și de rudele domnești ale soției aceluiași), în „mobilele” ce compun steme tot
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
capul divinității); pictura brațului stâng este mai bine păstrată, de aceeași culoare ca și „capul”, șocolatie, dar cu urme de pictură mai deschisă, ca și „gâtul”; pictura brațului drept este mai corodată, cu culoarea ștearsă, de nuanță roșcat cărămizie, cu dungi șocolatii. Deteriorarea picturii nu poate crea certitudinea completării acestei imagini, cu prelungiri ale brațelor, vertical, dar în jos, prin două benzi late, de pictură corodată, însă cu dungi șocolatii. Chiar și rombul pare să fi avut o prelungire la partea
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
drept este mai corodată, cu culoarea ștearsă, de nuanță roșcat cărămizie, cu dungi șocolatii. Deteriorarea picturii nu poate crea certitudinea completării acestei imagini, cu prelungiri ale brațelor, vertical, dar în jos, prin două benzi late, de pictură corodată, însă cu dungi șocolatii. Chiar și rombul pare să fi avut o prelungire la partea sa inferioară, dar se mai observă numai nuanțe puțin mai închise față de fondul, probabil alb, cu care era acoperită întreaga suprafață a vasului. În partea dreaptă a antropomorficului
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
se mai observă numai nuanțe puțin mai închise față de fondul, probabil alb, cu care era acoperită întreaga suprafață a vasului. În partea dreaptă a antropomorficului de disting elementele altui decor, alcătuit dintr-o bandă lată, oblică, de culoare roșcat-cărămizie cu dungi șocolatii; ruptura vasului, la partea inferioară a acestei benzi nu permite observația sigură că această bandă aparține motivului decorativ care urmează, și care este format dintr-o altă bandă, tot roșcat-cărămizie, dar oblică-arcuită, cu numai două dungi șocolatii, la fel de arcuite
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
culoare roșcat-cărămizie cu dungi șocolatii; ruptura vasului, la partea inferioară a acestei benzi nu permite observația sigură că această bandă aparține motivului decorativ care urmează, și care este format dintr-o altă bandă, tot roșcat-cărămizie, dar oblică-arcuită, cu numai două dungi șocolatii, la fel de arcuite; la partea superioară, dunga din partea stângă pare să se continue orizontal, delimitând, în felul acesta, registrul decorului de pe umărul vasului, de acela de pe gâtul acestuia. Acest motiv complex se continuă, spre dreapta, cu partea dreaptă a unei
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
la partea inferioară a acestei benzi nu permite observația sigură că această bandă aparține motivului decorativ care urmează, și care este format dintr-o altă bandă, tot roșcat-cărămizie, dar oblică-arcuită, cu numai două dungi șocolatii, la fel de arcuite; la partea superioară, dunga din partea stângă pare să se continue orizontal, delimitând, în felul acesta, registrul decorului de pe umărul vasului, de acela de pe gâtul acestuia. Acest motiv complex se continuă, spre dreapta, cu partea dreaptă a unei ove, cu un element pictural în centru
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
partea sa stângă, o bandă verticală roșie, aproape paralelă, cu trei linii, tot roșii, puțin distanțate, care au fost trasate peste albul aproape uniformizat, sub brațul mâinii stângi. Nu avem certitudinea că peste roșul benzilor au fost trasate linii sau dungi de culoare mai închisă (neagră sau șocolatie). Al treilea fragment ceramic provine de la un vas de mari dimensiuni, rupt la nivelul liniei care delimitează gâtul. Probabil că partea superioară a vasului era foarte largă și evazată, căci pe partea interioară
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
treilea fragment ceramic provine de la un vas de mari dimensiuni, rupt la nivelul liniei care delimitează gâtul. Probabil că partea superioară a vasului era foarte largă și evazată, căci pe partea interioară a gâtului se mai observă câteva benzi și dungi de culoare, roșii, respectiv negre-șocolatii. În partea stângă se păstrează, parțial, perforația realizată pentru susținerea verticală a vasului, de formă rotundă (fig. 8/3a b). În cadrul descoperirilor efectuate de H. Dumitrescu (1933, p. 71, fig. 18, 1, 3, 5), astfel
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
s-a păstrat din decor, acesta are în partea stângă o bandă lată (2,2 cm la mijloc) și înaltă (11 cm), mai arcuită la interior decât la exterior, peste care s-au trasat, pe centru și pe margini, linii (dungi) negre-șocolatii, care urmau conturul benzii de culoare roșie-cărămizie; această bandă aparținea, fără îndoială, altui motiv decorativ, pe care nu-l putem preciza. Decorul central este reprezentat de trei benzi verticale, care pare că se unesc la partea inferioară printr-o
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
negre-șocolatii, care urmau conturul benzii de culoare roșie-cărămizie; această bandă aparținea, fără îndoială, altui motiv decorativ, pe care nu-l putem preciza. Decorul central este reprezentat de trei benzi verticale, care pare că se unesc la partea inferioară printr-o dungă (lățimea, 8 mm) oblică: brațul stâng al acestui antropomorf pornește de la baza celui central, oblic spre stânga, apoi, la nivelul „cotului” banda devine mai lată și urcă (8 cm), cu lățimea de 2 cm la partea superioară; ea este străbătută
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
încape tot satul, Vraciul a primit de la cele mai vrednice femei daruri: semințe, lapte și pâine pe care le-a împărțit la fiecare din chipurile de lut ars ale Mumelor. A început cu Muma Ploii, care poartă pe poalele fustei dungile lăsate de picăturile de apă care cad din cer. A hrănit apoi Muma Rodniciei, cea borțoasă, care are grijă de rodnicia câmpului, a vitelor și femeilor satului. Nu a uitat nici pe Muma Morților, adică a Moșilor și Strămoșilor, subțire
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Vasile Eminovici ~1856-1860 Ce te legeni?... Ce te legeni, codrule, Fără ploaie, fără vânt, Cu crengile la pământ? De ce nu m-aș legăna, Dacă trece vremea mea! Ziua scade, noaptea crește Și frunzișul mi-l rărește. Bate vântul frunza-n dungă Cântăreții mi-i alungă; Bate vântul dintr-o parte Iarna-i ici, vara-i departe. Și de ce să nu mă plec, Dacă păsările trec! Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândurele, Ducând gândurile mele Și norocul meu cu ele
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
se ține apa; cofă, botă; găleată de lemn (largă în partea de sus) în care se mulg vacile sau oile; șiștar scatiu: pasăre cântătoare mică, foarte vioaie, cu ciocul puternic, penele verzi-gălbui, cenușii pe spate, iar pe aripi cu două dungi negre sticlete: mică pasăre cântătoare cu penele viu colorate cu roșu, negru, alb și galben 1.Care sunt personajele care apar în text? 2.Spune părerea ta despre comportamentul copiilor. 3.Completează cu cuvinte din text. NICOLAE LABIȘ ( 1935 - 1956
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
lagărele de concentrare germane este exact aceeași ca și pentru lagărele dictatorului Stalin” (Buber-Neumann, 1998, p. 241). În Deportată în Siberia (1949), la p. 53, Buber-Neumann vorbește despre o studentă la matematică ale cărei spate și șale erau „străbătute de dungi negre”, de o letonă „bătută până la sânge la interogatoriu”. Întâmplarea Gertrudei Tiefenau este la fel de edificatoare (pp. 70 și urm.): „Când am fost închisă în toamna lui 1938 la închisoarea Butîrki, făcuse deja un an și jumătate de închisoare preventivă fără
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cot cu țările Lumii a Treia. Cei care nu prindeau carne de porc sau de vită - majoritatea - trebuia să se mulțumească cu produsele de clasa a doua sau a treia, „ce mai rămânea”, piept ardelenesc cu multă slană și una-două dungi de pastramă, „tacâmuri” de pui (aripi, capete și gheare scheletice), „adidași” (copite de porc), mai rar „frații Petreuș” (doi pui rahitici, vineți și triști, cu gâturi lungi, numiți astfel după cei doi soliști de muzică populară din Maramureș cu care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să aibă una din formele: - hahaha@sexyfun.net, - Snow White and Seven dwarves - The Real Story!; • fișierele atașate pot avea unul dintre următoarele nume, dar nu se limitează numai la ele: anpo porn(.scr, atchim.exe, branca de neve.scr, dunga.scr, dwarf4you.exe, enano porno.exe, joke.exe, midgets.scr, sexy virgin.scr; • sistemele afectate de vierme sunt: Windows 95, Windows 98, Windows Me; • sistemele neafectate de vierme sunt: Windows 3.x, Microsoft IIS, Macintosh, Unix, Linux; • se distribuie cu
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de fapt, o modalitate piezișă de contemplare a ontologicului: „spre seară acolo în încăierările din piață/ în prelungirea străduțelor atone unde reproșurile /nu mai contenesc / printre tâmplele de porci, pe salteaua / în tunelul slinos / printre pomii mutilați în labirint pe // dunga râului intoxicat unde leșurile vânzătorilor de / mațe învie și mațele care se umflă încep să / duhnească dezmorțindu-se alene // în alcoolul adierea și țărâna/peste piciorul și talpa / lângă pieptul unei vulpi în corsaj de muselină / tu singur știi cum
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
Un car de-nvățătură. Îți mulțumesc»Ă Ce zâmbet Îi joacă pe la gură? Îmi știu poetul bine Și spusele-i nu-mi plac. Prea grav când e și liric, Aștept un bobârnac. «Am Învățată» Și ochii Îi râd ca două dungi «Cum din idei puține, Ies cântecele lungi». EPILOG Se mai opri o clipă, La ușă, musafirul: «Pe vremea mea, vai, unii Tăiau În patru firul. Ne căutau În gânduri Câte-o ascunsă cută. O, nu la voi! Bucherii: O specie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]