982 matches
-
Geo Vasile, "Acatist în contra literaturii leneșe", în „Luceafărul“, 1998, nr. 8; Ioan Țepelea, "O conștiință poetică modernă", în „Unu”, 1998, nr. 10-11, Ruxandra Cesereanu, "Antologiile de autor in aeternum?", în „Steaua”, 2001, nr. 5-6; Iuliu Rațiu, "„Întoarce-te, Esthera”", în „Echinox”, 2001, nr. 5-6; Mircea Iorgulescu, "Fantasmele romanului", în „22”, 2003, nr. 689; Nicolae Oprea, "Romanul unei femei fragile", în „Ziua literară”, 2003, nr. 65; Sanda Cordoș, "Deshumări și emancipare", în „Apostrof”, 2003, nr. 7-8; Ovidiu Mircean, "O oglindă în care
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
și în cea internațională. În ianuarie 2011 a fost distins cu Premiul Național de Poezie ”Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia. Este licențiat al Facultății de Filologie a Universiății „Babeș-Bolyai” din Cluj (1970). Membru întemeietor al cenaclului iar apoi al revistei Echinox. A lucrat în diverse redacții de ziare și reviste din București, între care Amfiteatru și Secolul 20. În anul 1971 a fost transferat disciplinar de la Centrala cărții pentru că a refuzat să participe la acțiunea de epurare ideologică a cărților ; În
Dinu Flămând () [Corola-website/Science/308905_a_310234]
-
unul din cele patru anotimpuri ale zonei temperate, marcând tranziția de la iarnă spre vară. Din punct de vedere astronomic, marcarea începutului primăverii este, de cele mai multe ori, legată de echivalența dintre durata temporală zilei și a nopții, timp al anului numit echinox în astronomie. Astfel, în emisfera nordică, echinoxul de primăvară este datat astronomic în jur de 21 martie al fiecărui an, în timp ce în emisfera sudică, același echinox este în jurul datei de 23 septembrie. Simultan cu existența unui echinox într-una din
Primăvară () [Corola-website/Science/306109_a_307438]
-
temperate, marcând tranziția de la iarnă spre vară. Din punct de vedere astronomic, marcarea începutului primăverii este, de cele mai multe ori, legată de echivalența dintre durata temporală zilei și a nopții, timp al anului numit echinox în astronomie. Astfel, în emisfera nordică, echinoxul de primăvară este datat astronomic în jur de 21 martie al fiecărui an, în timp ce în emisfera sudică, același echinox este în jurul datei de 23 septembrie. Simultan cu existența unui echinox într-una din cele două emisfere ale Terrei, echinoxul "opus
Primăvară () [Corola-website/Science/306109_a_307438]
-
legată de echivalența dintre durata temporală zilei și a nopții, timp al anului numit echinox în astronomie. Astfel, în emisfera nordică, echinoxul de primăvară este datat astronomic în jur de 21 martie al fiecărui an, în timp ce în emisfera sudică, același echinox este în jurul datei de 23 septembrie. Simultan cu existența unui echinox într-una din cele două emisfere ale Terrei, echinoxul "opus" marchează cealaltă emisferă. Similar, terminarea primăverii și începutul verii astronomice este considerată a fi în jurul datei când ziua devine
Primăvară () [Corola-website/Science/306109_a_307438]
-
al anului numit echinox în astronomie. Astfel, în emisfera nordică, echinoxul de primăvară este datat astronomic în jur de 21 martie al fiecărui an, în timp ce în emisfera sudică, același echinox este în jurul datei de 23 septembrie. Simultan cu existența unui echinox într-una din cele două emisfere ale Terrei, echinoxul "opus" marchează cealaltă emisferă. Similar, terminarea primăverii și începutul verii astronomice este considerată a fi în jurul datei când ziua devine maximă, iar noaptea minimă, timp al anului numit solstițiu de vară
Primăvară () [Corola-website/Science/306109_a_307438]
-
nordică, echinoxul de primăvară este datat astronomic în jur de 21 martie al fiecărui an, în timp ce în emisfera sudică, același echinox este în jurul datei de 23 septembrie. Simultan cu existența unui echinox într-una din cele două emisfere ale Terrei, echinoxul "opus" marchează cealaltă emisferă. Similar, terminarea primăverii și începutul verii astronomice este considerată a fi în jurul datei când ziua devine maximă, iar noaptea minimă, timp al anului numit solstițiu de vară. Astfel, în emisfera nordică, solstițiul de vară este datat
Primăvară () [Corola-website/Science/306109_a_307438]
-
noaptea minimă, timp al anului numit solstițiu de vară. Astfel, în emisfera nordică, solstițiul de vară este datat în jurul datei de 21 iunie, respectiv în emisfera sudică, același solstițiu este plasat temporal în jurul datei de 21 decembrie. Similar cu "antinomia" echinoxurilor de la începutul primăverii, simultan cu existența unui solstițiu într-una din cele două emisfere ale Terrei, solstițiul "opus" marchează cealaltă emisferă. În realitate, datorită condițiilor specifice geografice și climatice ale diferitelor locuri care aparțin zonelor temperate, există foarte multe criterii
Primăvară () [Corola-website/Science/306109_a_307438]
-
2000, la Copenhaga. Prezent în numeroase antologii literare în țară și străinătate. Cîștigător a numeroase premii literare. Tradus în engleză, franceza, germană, maghiară, occitană. Titular, în diverse perioade, al unor rubrici și emisiuni la Radio Cluj, TVR Cluj, NCN Cluj, Echinox, Cadran. Editorialist, în diverse perioade, la CD Radio, Monitorul de Cluj, Radio Cluj, Ziua de Cluj. Colaborări ocazionale la "Dilemă", "Contrapunct", "22", "România literară", "Steaua", "Vatra", "Tribuna", "Familia", "Apostrof", "Poesis", "Calende", "Ramuri", "Luceafărul" etc. Este prezent în:
Adrian Suciu () [Corola-website/Science/305728_a_307057]
-
Maramureș) este un profesor de literatură contemporană, conducător de doctorat, critic literar, poet și eseist. A făcut studiile liceale și universitare la Cluj și București, Facultatea de Litere, specializarea română-spaniolă. În anii studenției, a făcut parte din redacția revistei studențești Echinox din Cluj. În anii ‘90 a obținut o bursă a Consiliului Europei, în specializarea Politici Culturale. Din anul 2001 este Doctor în Litere al Universității București cu teza Utopie și Distopie în Cultura Română. este în prezent profesor la Universitatea
George Achim () [Corola-website/Science/305336_a_306665]
-
Uniunii Scriitorilor din România. După terminarea liceului la Deva, devine student la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, la secția maghiară-franceză. Între 1977 și 1979 este redactor responsabil al paginilor în limba maghiară la revista studențească de cultură Echinox, fondată de Ion Pop, Marian Papahagi, Eugen Uricaru și Ion Vartic. În 1979 organizează la Cluj-Napoca prima vizită de întîlnire a filosofului Constantin Noica cu membrii echinoxiști. Între 1977 și 1984 este membru al cenaclului literar Gábor Gaál din Cluj-Napoca
François Bréda () [Corola-website/Science/313224_a_314553]
-
Liceul „Sámuel Brassai” din Cluj-Napoca și coordonator al cenaclul literar György Bretter din Cluj-Napoca. În 1995 devine lector la Catedra de Teatru a Facultatății de Litere din Cluj-Napoca. Între 1991 și 1996 este redactor responsabil al paginilor francofone la revista "Echinox". Obține diploma de doctor în științe filologice în 1999 la Universitatea „Babeș-Bolyai”, cu teza "La critique littéraire et dramatique de Gabriel Marcel", coordonată de către profesorul universitar Mircea Muthu. Începînd din 2007 este membru fondator și coordonator al seratelor literare „Insomnia
François Bréda () [Corola-website/Science/313224_a_314553]
-
Napoca Universitară a fost o revistă apărută în anul 1974 la Cluj-Napoca, ca organ al Consiliului Asociațiilor Studenților Comuniști din centrul Universitar Cluj-Napoca. Revista "Napoca Universitară" a fost înființată de Andrei Marga, ca replică la revista Echinox. Din redacție făceau parte Tudor Cătineanu (redactor șef), Dan Baciu și Șoo Iștvan (redactori șefi adjuncți), Augustin Cupșa și Eugen Georgescu (secretari de redacție), Mircea Pele, Crstina Bohaciu, Ioan Gavra, Adriana Iuhaș, Iustin Lupu, Antoniu Malczanek, Adrian Moroianu, Dan Ioan
Napoca Universitară (revistă) () [Corola-website/Science/314655_a_315984]
-
scrie sau sa deseneze pe pereți. Cineva, întărâtat de ateismul oficial, scrisese: Nu credeți în minuni, trăiți-le!" . Dar era un animator de cenacluri și manifestări culturale și un excelent recitator din Eminescu. Organiza audiții din Beatles în curte la Echinox, sau în căminele studențești". Mai avea un obicei, pe când locuia pe str. Moților și pleca de acasă își lăsa cheia de la intrare într-un copac din curte, iar oricare din prietenii săi putea lua cheia, intra și folosea apartamentul. Pe
Călin Nemeș () [Corola-website/Science/313671_a_315000]
-
maghiară, a stăpînit limba portugheză, s-a interesat de aspectele limbii provensale. Și-a susținut doctoratul în filologie cu o lucrare despre Ugo Foscolo, în 1975. A colaborat cu articole despre literatura universală și cu traduceri în revistele Tribuna, Steaua, Echinox și Transilvania. Este adeptul unei traduceri literare, poetice, de o mare fidelitate față de structura și nuanțele originalului, de largă deschidere spre aproape toate limbile și literaturile europene, din cele mai diverse perioade istorice. În anii '60 compune diverse piese pentru
Teodor Boșca () [Corola-website/Science/313848_a_315177]
-
până în prezent) redactor și realizator la TVR Cluj (între 1990 și 1996, șeful secției muzical-culturale). A debutat cu poezii în revista Steaua (1966), debutul publicistic având loc în "Amfiteatru" (1967), cu articolul "Despre teatrul studențesc". Colaborează la Viața Studențească, Amfiteatru, Echinox, Napoca Universitară, Vatra, Tribuna (unde susține, din 2003, rubrica permanentă de publicistică ”Ex Abrubto”, transformată, din 2007, în ”Scrisori către președinte”). Povestirile sale au fost traduse în Ungaria, Rusia, Austria, Cehia etc. A realizat filme (reportaje) pentru televiziune în Belgia
Radu Țuculescu () [Corola-website/Science/318914_a_320243]
-
Bulevardele de centură", 1975; "Strada dughenelor întunecoase", 1981, "Călătorie de nuntă. Fotograful", 1996) și Minerva ("Scutit de pedeapsă," 1994). "Duminici de august" ("Dimanches d’aôut", 1986) e tradus în românește de Lucia Papahagi, în noua Colectie „Literaturile lumii“ a Editurii Echinox. Un pedigree, editura Gallimard, 2005 Prin intermediul acestui titlu, Patrick Modiano aduce un omagiu romanului autobiografic "Pedigree", al lui Georges Simenon (1948, 1952). Reluând într-o manieră completă și mai sistematică arta narativă din "Livret de famille" (1977), Modiano oferă
Patrick Modiano () [Corola-website/Science/333001_a_334330]
-
la Editură Albatros în 1980 cu culegerea de poeme "La noapte va ninge". Publică mai multe grupaje de poezie, precum și fragmente de teatru, în principale reviste și ziare literare naționale și studențești: România literară, Luceafărul, Amfiteatru, Cronică, Viața Românească, Vatra, Echinox etc. În 1987, fuge din România și cere azil politic în Franța, unde obține cetățenia franceză în 1993. În prezent, locuiește la Paris, unde este jurnalist la Radio France Internaționale, si colaborează la diferite alte reviste franceze. După 1989, devine
Matei Vișniec () [Corola-website/Science/297565_a_298894]
-
revista Tribuna României, dar și în România literară, Amfiteatru, Contrapunct, Limbă și literatură, Limba și literatura română, 22, Ramuri, Familia, Caiete critice, Literary Research. Articole de publicistică culturală au apărut în revista Dilema, în suplimentul cultural Vineri al acesteia, în Echinox. A prezentat cărți noi și a discutat teme literare actuale la emisiuni radio și tv. Interviuri
Liviu Papadima () [Corola-website/Science/297604_a_298933]
-
19 aprilie 1954. Pleacă din satul natal la Brașov, unde absolvă Liceul „Andrei Șaguna”. Între 1974-1978 urmează cursurile "Facultății de Filologie" la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, secția română-spaniolă. După absolvire ocupă funcția de secretar general de redacție al reviste literare "Echinox". Cu repartiție de profesor de limba și literatura română, a lucrat în satul Mârșa, din județul Giurgiu, în perioada 1978-1983, iar apoi, remarcat într-un mediu revuistic favorabil, a lucrat la revistele "Flacăra", "Viața studențească" și "Amfiteatru". După 1989, a
Radu G. Țeposu () [Corola-website/Science/297603_a_298932]
-
remarcat într-un mediu revuistic favorabil, a lucrat la revistele "Flacăra", "Viața studențească" și "Amfiteatru". După 1989, a devenit directorul revistei "Cuvântul", conducând în aceeași perioadă și alte publicații din București și Baia Mare. Reprezentant de marcă al grupării clujene de la "Echinox", figură proeminentă a generației literare a anilor '80-'90, membru fondator al ASPRO, membru - de asemenea - al Uniunii Scriitorilor din România, Radu G. Țeposu a fost unul dintre cei mai valoroși critici și eseiști ai literaturii române a sfârșitului mileniului
Radu G. Țeposu () [Corola-website/Science/297603_a_298932]
-
își desăvârșeste taina botezului prin mirungere și primirea sfintei împărtășanii. După 1964, la insistențele prietenilor săi C. Noica și Al. Paleologu, reintră în viața literară prin traduceri, medalioane, eseuri, cronici publicate în Secolul 20, Viața Românească, Steaua, Familia, Vatra, Orizont, Echinox, Opinia studențească etc. În urma acestor colaborări, vor rezulta mai multe volume de eseuri și critică literară: "Între viață și cărți" (1976), "Incertitudini literare" (1980, care primește Marele Premiu al Criticii literare). După moartea tatălui său (1967) începe să-și caute
Nicolae Steinhardt () [Corola-website/Science/297608_a_298937]
-
izbi pe burghez cu idila neacademică între un poet și o biciclistă. Tristan Tzara n-a făcut dadaism în românește. L-au urmat aici alții, dintre care cel mai fanatic a fost Sașa Pană, autorul multor volume fără notă precisă ("Echinox arbitrar", " Viața romanțată a lui Dumnezeu", "Cuvântul talisman", "Călătorie cu funicularul", etc.), din care se poate cita fără alegere, totul fiind uniform și inextricabil. Trece fantoma principesei otrăvite cu oleandru/Principesa a murit de parfum/ Principesa e ca un măr
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
din Sighetu Marmației (1969-1972), „Napoca universitară", Cluj-Napoca (1974-1978), „Măiastră", Baia Mare (1990-1992), „Clipa", Baia Mare (1992-1995), „Glasul de Nord", Baia Mare (2000-2002), „Jurnalul de Sighet" (1993-1999), „Astra vișeuană", Vișeu de Sus (1996-1998). Redactor-șef al cotidianului „Opinia" — subredacția Vișeu (1996-1998). Colaborator la revistele „Echinox" (1974-1978), „Viața studențească", „Amfiteatru", „Dialog", „Astra", „Tribuna", „Orizont", „Cronica", „Urzica" și almanahul „Urzica", „Luceafărul", „Steaua", „Perpetuum comic", „Familia", „Târgoviștea", „Ziua literară", „Curierul ucrainean", „Helvetica", „Archeus", „Poesis", „Nord literar", „Poezia", „Mișcarea literară", „Oglinda literară", ,Plumb", ,Ramuri", ,Citadela", ,Nord literar", ,Bucovina literară
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
din Stirling, Scoția (Marea Britanie). Prof. de lb. și literatura română la Miercurea Ciuc (1961-1965); asistent (1965-1976) și lector (din 1976) la Catedra de literatură română și teoria literaturii a Facultății de Filologie din Cluj (pensionat medical, 1993). Colab. la Tribuna, Steaua, Echinox, Helion, Biblioteca Nova, Anticipația - CPSF (Colecția “Povestiri științifico-fantastice”), Almanahul Anticipația, Foundation (Londra), Solaris (Québec, Canada) etc. Debutează în Steaua (1971). Debut editorial cu antologia, în colab., Romanul românesc contemporan. 1944-1974 (1974). A colaborat la volumele colective Scriitori români (1978), The
Cornel Robu () [Corola-website/Science/319315_a_320644]