2,582 matches
-
celălalt al Pămîntului, criza generalizată a individului, societății și mediului". Directorul publicației Trans-versalelor era Jacques Robin, iar printre membrii grupului de orientare se regăseau cîteva figuri din Grupul celor Zece: Edgar Morin, René Passet și Joël de Rosnay 125. Mondializarea, ecologia, problema timpului de muncă, aspirația cetățeanului spre o participare mai largă, construcția europeană, progresele științifice și tehnologice, mutația în întreprinderi erau principalele subiecte tratate în această revistă. Transversales păstra o orientare ecologistă, mai ales sub influen-ța lui Armand Petitjean. Buletinul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
an, modul de funcționare e destul de închis și sînt cooptați noii veniți, puțin numeroși. Primele întîlniri dezbat obiectivele și metodele de lucru pe care participanții se gîndesc să le adopte. Sînt abordate subiectele cele mai eclectice: selecție socială, genetică, eugenism, ecologie, agresivitate, tortură, moduri de decizie ale responsabililor politici, rasism, durere, liberta-te, mod de funcționare a creierului, comportament masculin-feminin. Schimburi de puncte de vedere despre criza clasei politice a vremii, prezentarea cărții Les Découvreurs (Descoperitorii) de Henri Laborit, discuție în jurul noțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
eficacității. Jacques Robin a continuat să-și urmeze obiectivele dezbaterilor transdisciplinare. Din 1984, apariția lunară a Buletinului Știință/Cultură a GRI, care va rezista, în pofida obstacolelor, șase ani, va furniza schița unei noi etape, mai puțin naivă, mai orientată spre ecologie, atentă la aspirațiile umane. Cercetători precum André Bourguignon, Gérard Mendel, Armand Petitjean, Guy Béney, Martine Rèmond-Gouilloud, Dominique Génelot vin să-i ajute pe René Passet, Edgar Morin, Joël de Rosnay, Jacques Robin și Henri Atlan, "foștii membri ai Grupului celor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
observ evoluția unui grup care, în anii '70, încerca să-i apropie pe savanți și politicieni. În anii '80, unii dintre membrii săi constatau că "tehnica o luase înaintea științei"165, denunțau tehnoștiința și puterea acesteia și se orientau spre ecologie. Arhivele grupului ilustrează faptul că, la începutul anilor '70, se menține o viziune foarte pozitivistă despre știință, o viziune a unei științe triumfaliste, raționale și obiective. Convingerea că știința trebuie să contribuie la a îndepărta "partea magică" a deciziilor politice
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
dezvoltarea unei cunoașteri deschise, multidimensionale, indisociabile de viața noastră individulă și socială sub toate aspectele sale"172 devin mai clare, fie în articolele apărute în Science/Culture, fie în Trans-versales. În 1992, ca răspuns la apelul de la Heidelberg care denunță "ecologia ca o ideologie irațională", reafirmă că "natura se află în serviciul omului" și că doar "știința, tehnica și industria" vor salva lumea, Jacques Robin ia poziție și de-clară: "Știința a luat locul religiei în Occident pen-tru a revendica aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
clară: "Știința a luat locul religiei în Occident pen-tru a revendica aspectul absolut al cunoașterii, pentru a se considera, forțînd secretele naturii, drept singura sursă de adevăr, pentru a reprezenta progresul ineluctabil. Această atitudine este prinsă pe picior greșit de către ecologie: aceasta din urmă subliniază limitele necesare acțiunii lui Homo-sapiens-demens; ea cheamă la o co-evoluție atentă la natură; caută calea spre o conștiință planetară capabilă să reconcilieze individul și umanitatea. O astfel de atitudine este insuportabilă pentru spiritul antropocentric și orgolios
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
iar comitetul de lectură era compus din Claire Ambroselli, Annie Batlle, Guy Béney, Michel Gault, René Passet, Odile Robert, Jacques Robin și Joël de Rosnay. 110 La sfîrșitul anului '84, Guy Béney, profesor universitar cu formație în biologie, marcat de ecologie și psihanaliză, trimise o scrisoare circulară pentru a propune diferitelor personalități să fondeze un buletin care să prezinte date provenind din discipline variate și care să analizeze articole din jurnalele științifice internaționale. Doar Jacques Robin și Edgar Morin i-au
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
inatacabile. Iată de ce este nevoie ca toate generațiile, cele tinere mai ales, să se concentreze pe soluții reale și imediate pentru a salva planeta de la o iminentă distrugere. În concluzie, adoptarea unor decizii radicale privind implementarea unor legi clare pro ecologie, în paralel cu sprijinirea inițiativelor de mediu și finanțarea energiilor alternative, este următorul pas pe care ar trebui să îl facă la ora actuală liderii marilor puteri ale lumii, nu fără sprijinul masiv al tinerilor, interesați direct de asigurarea unui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
societate dominată de spiritul negustoresc, voluntariatul pare a aduce un nou suflu. Deși puterea unui singur individ este limitată, apartenența la o grupare hotărâtă să schimbe lucrurile în bine - fie că este vorba despre inițiative din sfera întrajutorării sociale, a ecologiei ori a educației - poate avea un impact neașteptat de puternic. De pildă, o petiție pe internet semnată de mii de oameni din toate colțurile lumii poate obliga un stat nedemocratic să respecte drepturile omului. Presiunea exercitată de societatea civilă poate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
După cum rezumă Gilbert Wassermann: În centrul demersului noului PCI, se situează mondializarea, interdependența oricăror probleme cruciale ale omenirii, statelor, făcînd zadarnică în ochii conducătorilor PCI căutarea unor răspunsuri exclusiv naționale. Din acest moment, tezele majore de intervenție au drept obiect ecologia, raporturile Nord-Sud, concepția modului de dezvoltare, dezarmarea. La celălalt pol, după problemele lumii, subiectul principal al acestui nou comunism este individul. Urmează accentul prioritar asupra feminismului perceput ca o asumare a diferenței sexuale, dar și ca o cucerire a individualității
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
după problemele lumii, subiectul principal al acestui nou comunism este individul. Urmează accentul prioritar asupra feminismului perceput ca o asumare a diferenței sexuale, dar și ca o cucerire a individualității în toate activitățile sociale 9. Partidul își schimbă deci perspectiva. Ecologia, feminismul o cotă de 30% dintre locuri este rezervată femeilor și nonviolența vor ocupa de acum înainte un loc central în discursul comuniștilor italieni. PCI este primul mare partid al stîngii europene care rupe cu tradițiile depășite ale mișcării muncitorești
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
obiectivelor de referință(notate cu codul din programă):OR 1.1, OR 1.2, OR 1.3, OR 3.2, OR 3.4, OR 4.1, OR 4.2, OR 5.3. Proiectarea activității didactice la clasa a X-a Ecologie și protecția mediului Secvențe de planificare calendaristică orientativă Proiectul unei unități de învățare poate fi întocmit pornind de la următoarea rubricație: Școala................................ Clasa/Nr. ore săpt........................ Disciplina......................... Săptămâna/Anul........................... Proiectul unității de învățare Unitatea de învățare................................. Nr. ore alocate.......................................... Pentru acest
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
și, ulterior, la psihiatru (la îndemnul acestuia, scrie, terapeutic, o "autobiografie", unde mărturisește două episoade de relații intime pasionale, aproape violente, cu Richard, episoade ce vor fi lecturate, accidental, de Walter!). Walter se implică, în mod similar, cu ardoare, în ecologie, pentru a suplini, simbolic, neîmplinirile unei vieți marginale. Personajele lui Franzen își ascund frecvent, cu un stoicism suspect, traumele personale. Punctul culminant al "disoluției" din Libertate îl constituie revelarea pentru Walter a vieții secrete duse de către Patty. Momentul are valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a-i înregistra, o dată și încă o dată, prezența". 51Vezi, Joaquin Maria Aguirre Romero, art. cit., p. 16: Cred că Ana Blandiana păstrează un sentiment vădit de nostalgie a unității primordiale, concepută nu ca un peisaj, nici ca o formă de ecologie, ci mai degrabă ca primordialitate lăuntrică a omului. Este vorba de aceeași unitate pe care o întîlnim la Hölderlin sau Novalis conștiința faptului că limba funcționează ca o formă de aproximare a unui fond comun, care aparține speciei prin simpla
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
repetabilul în istorie. În: Cronica (Iași), 40, dec. 2005, nr. 12, p. 19. Despre Ismail Kadare și Mihail Sadoveanu. SOROHAN, Elvira. Nevoia de elocință. În: România literară, 38, 9-15 nov. 2005, nr. 44, p. 3. SOROHAN, Elvira. Un roman al ecologiei umane. În: România literară, 38, 24-30 aug. 2005, nr. 33, p. 26. Despre Război cu salamandrele de Karel Čapek. SOROHAN, Elvira. Adriana Georgescu la Universul literar. În: Jurnalul literar, 17, ian.-mart. 2006, nr. 1-6, p. 1, 22. Adriana Georgescu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Mai bine mai tîrziu decît niciodată. În: Convorbiri literare, 149, apr. 2015, nr. 4, p. 52-55. I. Oprișan. Asaltul cetății. Dosarul de Securitate al lui G. Călinescu. București: Saeculum I.O., 2014. SOROHAN, Elvira. Război cu salamandrele, un roman al ecologiei umane. În: Fantastica, Primăvara 2015, nr. 1, p. 7-9. Text preluat din România literară (38, nr. 33, 24 aug. 2005, p. 6), publicat cu titlul Un roman al ecologiei umane. Disponibil la adresa: URL: http://fantastica.ro/ [accesat la data de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
I.O., 2014. SOROHAN, Elvira. Război cu salamandrele, un roman al ecologiei umane. În: Fantastica, Primăvara 2015, nr. 1, p. 7-9. Text preluat din România literară (38, nr. 33, 24 aug. 2005, p. 6), publicat cu titlul Un roman al ecologiei umane. Disponibil la adresa: URL: http://fantastica.ro/ [accesat la data de 13.07.2015] TEZE DE DOCTORAT COORDONATE ONȚELUȘ, Gabriel. Emil Cioran, un exeget liric al Căderii: teză de doctorat. Conducător științific: Prof. univ. dr. Elvira Sorohan. Iași: Universitatea "Al.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Buletinul Institutului Politehnic din Iași", an IX, nr. 1-2, Iași, 1963, pp. 469-474. 9 I. Cojocaru, Începuturile învățământului tehnic și profesional în Moldova și Țara Românească, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967, pp. 62-65. 10 Dumitru Vitcu, Un precursor al ecologiei românești moderne: Carol Mihalic de Hodocin, în "Codrul Cosminului" (serie nouă), an I, Suceava, 1995, pp. 179-184; idem, Carol Mihalik de Hodocin în Moldova. Idei și fapte, partea I, în "Anuarul Institutului de Istorie "A. D. Xenopol"" (AIIX), tom XXXIII, 1996
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
o explicație ce pune accentul pe imperativele de ordin tehnic, una a creșterii nevoilor psihologice și alta ce realizează o combinație dintre primele două. În orice caz, multiplicarea bunurilor materiale și a serviciilor este resimțită ca o "mutație fundamentală în ecologia speciei umane"349, care conduce la o etică de tip consumerist și la distanțarea de etica productivistă a muncii. În aceste condiții se pune și problema reificării și a alienării 350, din moment ce în dorința de personalizare a consumului, "subiectul, prin
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cea a Occidentului Extrem". (Op. cit., p. 232) Pentru aceasta, trebuie renunțat la "triedrul" propus de Foucault în anul 1966, cu psihologia, sociologia, lingvistica-istoria. Mai potrivit ar fi "tetraedrul" lui E. Morin din 1973, cu ecosistemul, cultura-societatea, individuația, specia. Și întrucât ecologia se unifică cu individul, pentru noua antropologie rămân ecologia cazuistică, etnologia socio-istorică și etologia speciei homo sapiens. Până la urmă tot un triedru, vizibil și în astrologia tradițională: Soarele, Luna și Mercur, în ecosistemul imediat. Jupiter, Marte sau Venus dau seama
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
trebuie renunțat la "triedrul" propus de Foucault în anul 1966, cu psihologia, sociologia, lingvistica-istoria. Mai potrivit ar fi "tetraedrul" lui E. Morin din 1973, cu ecosistemul, cultura-societatea, individuația, specia. Și întrucât ecologia se unifică cu individul, pentru noua antropologie rămân ecologia cazuistică, etnologia socio-istorică și etologia speciei homo sapiens. Până la urmă tot un triedru, vizibil și în astrologia tradițională: Soarele, Luna și Mercur, în ecosistemul imediat. Jupiter, Marte sau Venus dau seama de problematica socio-culturală pusă de encefalul-triencefalul individual. Planetele recent
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cel al organismelor individuale, explicațiile evoluționiste urmează să fie elaborate ținând seama de acțiunea selecției la mai multe niveluri, de la gene până la specii. Dată fiind dezvoltarea pe care au cunoscut-o până în zilele noastre discipline ca biologia moleculară, genetica sau ecologia, este firesc ca înțelegerea acțiunii selecției naturale să difere de cea pe care a putut-o avea Darwin. „Darwinismul strict este o teorie cu un singur nivel pentru interpretarea bogăției ierarhice a naturii. Critica majoră a celor ce susțin astăzi
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
la autori ca Maynard Smith sau Dawkins. Principalele lor argumente împotriva unui program de cercetare a evoluției vieții centrat în mod exclusiv pe selecția naturală care acționează asupra organismelor individuale provin din discipline ca genetica populațiilor, biologia dezvoltării, paleontologia și ecologia. Numeroase rezultate ale cercetarilor întreprinse în aceste discipline, afirmă ei, indică tot mai clar că selecția naturală nu reprezintă factorul omniprezent și exclusiv al evoluției. Și aceasta deoarece nu toate caracteristicile organismelor vor putea fi explicate prin funcțiile lor adaptative
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Cunoașterea religioasă“ ar întregi cunoașterea științifică. Cei care susțin asemenea puncte de vedere caracterizează adesea relația dintre știință și religie drept una de complementaritate. Un autor o compară cu relația dintre diferite discipline cum ar fi biochimia, biologia celulară, fiziologia, ecologia și psihologia în explicarea unor caracteristici ale ființelor vii. „În limbajul complementarității, religia oferă un alt set de explicații, dincolo de capacitatea științei de a judeca, care se referă la problemele ultimului țel, valorii și semnificației. Nu există nimic în asemenea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
anticipării comportării organismelor complexe și, cu atât mai mult, a evoluției lumii vii. Într-o încercare de sistematizare, Mayr a menționat câțiva din factorii care generează acea „indeterminare“ de care se izbește cercetătorul în domenii ca biologia evoluției, etologia sau ecologia: relația aleatorie dintre evenimente ca mutațiile și combinațiile acestora și efectele lor asupra evoluției organismelor, unicitatea ființelor vii, complexitatea lor excepțională, emergența de noi calități la niveluri mai înalte de integrare a sistemelor. Subliniind cât de mult îl îndepărtează experiența
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]