11,261 matches
-
La adăpost de iarnă stau ființe, Sârmanele, gerul apăsător indura, Făcându-și culcuș printre locuințe... Un crivat siberian își face loc sumbru, În timp ce drumuri sub omăt se ascund, Iar șuieratul vântului sună funebru, Cănd pătrunde pretutindeni furibund... Liniștea își caută ecoul în fereastră, Unde s-au așezat reci flori de gheață, Ce îmbracă sticlă în rochie măiastra Încântând ca-n povești, de dimineață... ~ Cristina P. Korys ~ 8 ianuarie 2016. Referință Bibliografica: Iarnă siberiana / Cristina P. Korys : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
IARNĂ SIBERIANĂ de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380295_a_381624]
-
mai 2017 Toate Articolele Autorului Elenei M. . Ridică capul sus, și tu să nu cazi pradă disperării. Nu e momentul, încă nu ești victima îngenuncherii. Năpasta, a lovit din nou în sufletu-ți prea tulburat; De-atâtea griji ce au ecou în colțul cel mai depărtat. . Ridică capul sus și pleacă, nu mai privi în urma ta Trecutul, a trecut, chiar dacă ți-a frânt în două inima. . Nu lăsa loc pentru regrete, atâta vreme cât mai poți Că viața n-o să te aștepte, să
DEDICAȚIE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380311_a_381640]
-
am curajul.” Finalul capitolului - ,,Și pun capul pe cruce și mă rog să-l scoată din toate colțurile, Dumnezeu să se gândească la mine, să nu mai sufăr, să aducă pace în inimile noastre, pace, nesfârșită pace, străvezie pace.” - are ecouri din ,,Upanișade”, care încep și se încheie prin silaba sacră ,,Om”, cu valoare rituală și inițiatică, urmată de cuvântul ,,pace” repetat de trei ori, în formula: ,,Om! Pace, pace, pace!”. După un autoportret în linii fugoase - și în contrast cu acela al
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
în această campanie și sunt plăcut impresionată de inițiativa unor colegi și prieteni de a se alătura acestei cauze. În final, fiecare contribuție contează pentru a da o șansă la viață acestor copii. Eu sper ca această campanie să gasească ecou în multe suflete bune și împreună vom reusi să salvăm multe inimioare”, declară Simona Pernot, inițiatorul proiectului. “Ne simțim foarte onorați și, totodată, încântați de inițiativa Simonei și de alăturarea Fundației Trafigura la acest proiect. Ne dorim ca împreună, prin
“Save a heart” – un proiect inedit al unei românce din Elveția: Sprijină copiii bolnavi de inimă din România [Corola-blog/BlogPost/94106_a_95398]
-
Ecourile taberei de creație și comunicare „ Ștefan Naciu ” tabără de jurnalism, aflată la a opta ediție, desfășurată la poalele Semenicului, la Gărâna, nu contenesc. Zilele trecute, o parte dintre participanți au ținut să se reîntâlnească, la Reșița, să memoreze, odată în
Premiantul Taberei „ Ştefan Naciu ” [Corola-blog/BlogPost/94185_a_95477]
-
de viață, purtând numele concret al persoanelor înveșnicite pe pânză, locul lor de trai, precum și anul când au fost pictate. Ariadna și-a pus scopul să publice aceste caiete cu preistoria portretelor țăranilor din Bucovina, ca mai apoi să adune ecourile descendenților acelor frumoși oameni despre care bunelul îi spunea mamei sale: „Țăranii aceștia au clădit țara, ei sunt părinții întregului popor”. Baronul Löwendal și-a învățat fiicele să-i respecte și să-i iubească pe țăranii din pânzele sale mai
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
pânzele sale mai mult decât pe domnii întâlniți în calea vieții lor. Nu mai suntem singuri pe lume Chiar cum a intrat în sala Muzeului din Cernăuți, doamna Ariadna a avut surpriza să întâlnească, în persoana a doi bărbați robuști, „ecouri” din timpurile când bunelul ei cutreiera satele bucovinene. Cu câteva minute înainte de deschiderea oficială a expoziției s-au apropiat de ea frații Gheorghe și Dumitru Bușilă din Lehuceni (astăzi Priprutie, raionul Noua Suliță), urmașii băiețelului din portretul „Singur pe lume
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
muzica Imnului lui Ștefan cel Mare, în primă audiție. Cum nu ne stă în putință să vă facem părtași la ascultarea acestuia, vă punem sub lumina ochilor aceste versuri, dintr-unul din poemele recitate de Lucia Olaru Nenati, al căror ecou l-am auzit multă vreme după aceea: “Și deodată-n ceasul tainei / Când se-ntoarce-n noapte ziua / Au venit la mine teii /Cârduri de miresme-păsări...” Doina Cernica /UZPR
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
și nu numai. Citându-l pe distinsul scriitor Răzvan Ducan, putem afirma fără să greșim că edițiile „Punților de lumină” au devenit adevărate „puncții de lumină”. Ca dovadă stă faptul că a trecut aproape o lună de la ultima ediție și ecourile ei încă nu s-au stins în inimile participanților. Cu toate că programul fiecărui eveniment este atent stabilit, cu mult timp înainte de data fixată, este lăudabilă flexibilitatea de care dă dovadă gazda și moderatoarea evenimentelor, inegalabila doamnă Mariana Cristescu, permițând în acest
Asociaţia Cultural-Patriotică „Punţi de lumină”, la Tg. Mureş [Corola-blog/BlogPost/94255_a_95547]
-
Poezie > Amprente > ORHIDEE--DE CULOAREA NUMELUI TĂU Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului mi-a înflorit secunda în palmă și ziua m-a pus să-i caut mersul în culoarea numelui tău ecou al încetățenitei exclamații ce superbă-i orhideea țesută din cuvinte și aripi de flori cu grijă extrase din fiecare cuvânt în parte parte 17 oct. 2016 cluj Referință Bibliografică: ORHIDEE--DE CULOAREA NUMELUI TĂU / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ORHIDEE--DE CULOAREA NUMELUI TĂU de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378141_a_379470]
-
libertății, oprindu-le, pacea Divinității voi afla? Cred c-a venit timpul să știu, Nu-i nici devreme, nici târziu Să îi ofer spiritului meu ceresc cadou, Pe mine, dar în tipar nou Și să refacem calea iubirii pierdută-n ecou! Voi dărui vise treze vieții mele Și voi țese lumină din gânduri noi, rebele, Cu inima le voi simți vii și nu fantezii Sub a mea visare, eu voi fi Ferită de-al lumii gând rău, el nu mă va
SUFLET DEZGOLIT de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378161_a_379490]
-
din 27 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Începem să cunoaștem marea frigul, pomul, însingurarea căldura, soarele, minciuna apoi descoperim ce-i ura. Nu vrem să ne cunoaștem prin iubire Iisus a dat o pildă zilei, păcatul ca origine ne strigă ecoul se întoarce și obligă. Ființa este unică, gândește, așa au spus toți filosofii. Poate este. Dar mult mai aproape zace pielea, cămașa este mângâierea și ne acoperim cu spumă de iluzii omul prin a fi, nu este. Referință Bibliografică: Rațiunea
RAȚIUNEA DE A FI de PETRU JIPA în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378170_a_379499]
-
veri trecute Pierdut-am dragostea plimbându-mă prin crâng Și am pornit desculț prin iarbă să o caut Strigând-o în zadar, plângând și alergând. Sperând mai tresăream câteodată Când auzeam câte-un răspuns pribeag, Dar nu era iubirea, ci ecou-mi Ce mă izbea precum un bumerang. Mă ridicam plângând fugind 'nainte Cu spini prin tălpi și stoarsă de puteri, Iar gândul ghes îmi da să nu mai caut Iubirea mea pierdută-n nicăieri. Din tălpile uscate-mi ieșeau flăcări
ÎN CĂUTAREA IUBIRII PIERDUTE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378175_a_379504]
-
Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului S-a ridicat blestemu-n termometru acolo unde un azi l-a-nlocuit pe ieri în acea noapte în care strigătul era atât de înalt și atât de adânc ecoul iar ramurile au îmbrățișat rădăcinile până s-au transformat în argint viu un intrus ce așteaptă în carnea mea punctul de topire. Referință Bibliografică: Aldehide / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1530, Anul V, 10 martie 2015. Drepturi
ALDEHIDE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378189_a_379518]
-
veșnicie, Vor fi mereu iubiți și admirați. Dar poate-n veac va ridica din nou Și va purta în luptă un stindard Și va fi iarăși curajos erou, Poate un tigru, poate-un leopard. Iar glasu-i clar își va găsi ecou, Căci patimi multe-n focul său mai ard. ( Leonte Petre ) Referință Bibliografică: JOCUL DE ȘAH / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1730, Anul V, 26 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
pedepsei soldată cu smulgerea urechilor. În pofida avertismentului, am făcut țăndări plăcuța la primul contact cu materialul. Am oprit strungul și am tulit-o înainte ca bătrânul să mă înhațe și să-și pună în practică amenințarea. M-a ajuns doar ecoul sudălmilor și amenințărilor proferate de către „păgubit”. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: PRACTICA PRODUCTIVĂ / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1694, Anul V, 21 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PRACTICA PRODUCTIVĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378267_a_379596]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Ecouri > FILOFTEIA LĂCĂTUȘU. SUB MORMÂNTUL CONȘTIINȚEI NEAMULUI... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1694 din 21 august 2015 Toate Articolele Autorului Au trecut anii, dar nu se uită! La 4 martie 1977, în numai câteva secunde, când timpul părea
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
vecinii. O soartă nedreaptă a făcut să li se curme, pesemne îngroziți, de vreme ce au avut timp și reacții conștiente de a se îmbrățișa, viețile artistei Filofteia Lăcătușu și soțului ei! Dispariția artistei are și azi, după aproape patruzeci de ani, ecouri inimaginabil de dureroase pentru familia sa, pentru consătenii săi, pentru întreaga lume muzical folclorică românească. Nu s-a rupt nicio clipă și niciun pas de rădăcinele ei sătești, păștea oile, muncea la câmp și învăța fetele satului să cânte, pe
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
din crudul... XVI. APROAPE FRUNZĂ, APROAPE NIMIC, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1607 din 26 mai 2015. Zilele mele, repezi că vară prin zăbrelele mâinilor. Sunt numai un scâncet la ușă uitării. Aproape frunză. Aproape nimic. Mă fac ecou în gări părăsite, plecând mereu, niciodată venind și nu mă mai vindec știind că voi găsi lângă țipat trandafirii ciopliți în talpă singurătății, de tine, dragostea mea. Îți fac cu mâna din bocet ca si cum ploua și cresc cimitire. Ca si cum pun
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
de-ocară Pe sufletul rece ce l-ai consumat. Dar visele-mi toate acum sunt deșarte Și-aș vrea să le-arunc iar în vechiul cavou. Secunda o simt parcă-i dusă la moarte Iar tu îmi vorbești ca simplu ecou. Se duc setimente zdrobite în zarea Cumva negăsitei și terne iubiri. Acum că eu plec aș vrea să-ți iau marea De vise nespuse și de ne-mpliniri. Aș vrea să te-ating cumva pe la spate Tu cauți minutul ce
REGRET TARDIV de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378318_a_379647]
-
tot mir de ce eu mai exist. Dar nu disper eu mă gândesc că poate Trăirile din noi nu au apus. Și vieții făcând loc mereu din coate Noi vom găsi la întrebări răspuns. Speranța ce-o trăim se recunoaște După ecoul ce acum estre banal. Iar din iubirea noastră va renaște Numai contractul nostru nupțial. Plouă nostalgic și ades profund Iar inima din mine o răcește. Arareori prin mine văd trecând O amintire care se tocmește. Eu sper că vanitatea ta
CONTRACT PRENUPȚIAL de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378322_a_379651]
-
polemic - să instaureze noi sensuri și implicații privind creația eminescienă în spiritualitatea noastră: „A considera, spune el, cum s-a făcut până astăzi, că Eminescu este un poet romantic din secolul al XIX-lea, influențat de filosofia schopenhaueriană și de ecourile gândirii budiste ( Nirvana) - ceea ce pentru o simplă critică literară este evident -, nu justifică cu nimic definiția de poet național, și nici chiar pe cea de poet universal (în măsura în care universalul trebuie să decurgă dintr-o excelență a individului, în speță a
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
mor fără să-și fi povestit istoria nici pentru ele însele, nici pentru cele ce vor urma. Când spirite ca Ahmatova și Zamiatin sunt zidite de vii, sunt condamnate până la moartea lor să creeze în tăcere, fără să poată auzi ecoul celor scrise, nenorocirea nu lovește numai în indivizi. E o calamitate pentru întreaga națiune, o primejdie pentru întreaga națiune. Uneori, e chiar o nenorocire pentru toată omenirea. De pildă, atunci când, din cauza acestei tăceri, toată istoria încetează să mai fie înțeleasă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
care îl ilustrează - se situează în proximitatea unui asemenea mod de a înțelege, a gândi, a se comunica pe sine și a cumineca în lumea Poeticului. Desigur, privind astfel lucrurile, nu trecem cu vederea nici o anume discretă vibrație rezonând cu ecouri ale Esteticii lui Hegel. Din perspectiva lor, Poezia - ca artă - își căpăta determinațiile prin situarea „în sfera care îi este comună cu religia și filosofia” constituind „un mod de a înfățișa înaintea conștiinței și de a exprima divinul, de a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
discipolii celui care, înfruntând întrega tradiție filozofică pornită de la Platon, își îngăduia să declare că timpul civilizației și culturii actuale „reprezintă eine Zeit der Dürftigkeit, o epocă a indigenței, a puținătății, a mizeriei spirituale.”[ 16] Nu este deci întâmplător că ecourile acestui gând, ca și cele ale rostirii (Sagen) heideggeriene vor popula frecvent atât ideologia poetică, cât și poemele lui Horia Stamatu. De altfel profunda cunoaștere a filosofiei heideggeriene s-a dovedit atunci când Horia Stamatu a tradus, a comentat și adnotat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]