1,061 matches
-
Marieva Ionescu Publicată la prestigioasa editură Gallimard, bestseller internațional, tradus în douăzeci și șapte de limbi, Prix Georges Brassens, Prix des libraires, Prix des bibliothèques pour tous, Prix Rotary, Prix Vivre livre, ecranizare (Le Hérisson, 2009, regizat de Mona Achache) - o fișă care stârnește inevitabil curiozitatea în fața succesului, mai ales într-o literatură din ce în ce mai des și mai vehement contestată în România, cea franceză. Autoarea, profesoară de filozofie și pasionată de cultura japoneză, declară
Gustul orezului cu ceai verde by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5673_a_6998]
-
materialul adunat aici poate sluji unei eventuale prelucrări artistice. „Artistic“ însemnînd aici o punere în scenă care poate îmbrăca două forme: fie turnare în peliculă cineastică, fie inserare în pagină romanescă. În primul caz avem de-a face cu o ecranizare, în al doilea caz cu o romanțare. Și întrebarea firească e: cît din aceste mărturii poate trece în lumea artei, spre a căpăta mai multă notorietate? La prima vedere răspunsul e afirmativ: totul dintr-o biografie poate fi ecranizat, la
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
acela care, în opinia mea, este cel mai sărac în semnificații. Din cîte știu, cei care scriu sau vorbesc despre acest roman menționează, aproape exclusiv prietenia, sloganul "toți pentru unul, unu pentru toți" - inexistent în carte, dar prezent în numeroasele ecranizări (una mai catastrofală decît alta) - și goana nebună după niște eghileți în diamante. Se mai vorbește, uneori, și despre un tînăr numit D'Artagnan, care luptă din răsputeri să schimbe lumea și, pe alocuri, izbutește chiar să o facă. E
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
mai bun roman al anului 1912, în SUA și Anglia, pătrunde în fabrica de iluzii de la Hollzwood, Mistuiți, debutul ca romancier al celebrului regizor canadian David Cronenberg. Și romanul Cina al prozatorului olandez Herman Koch vine însoțit de o recentă ecranizare. Nu lipsesc din „Biblioteca Polirom” scriitoarele care aduc în literatură experiențe singulare și lumi pline de culoare: Oamenii eternității nu se tem niciodată, debutul tinerei autoare israeliene Shani Boianjiu, inspirat de stagiul militar în Forțele de Apărare Israeliene, și Palatul
Tolba cu povești din alte lumi by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2907_a_4232]
-
îl fascina atât pe Amenabar au rămas doar câteva secvențe onirice, în care regizorul utilizează expert steadicam. Doar ilustrarea sonoră cu arhi-folositul ,Nessun dorma" strică puțin imaginile. H.G. Wells a avut parte la naștere de niște ursitoare prost dispuse. Ultimele ecranizări (americane) ale prozei lui ricoșează din bară în bară, vezi Mașina Timpului, iar acum Războiul Lumilor. Poate e din cauza ,upgradării" protagoniștilor, care nu au nimic în comun cu cei originali cărora le cam lipsea stofa de eroi. Filmul cu Tom
Cursa de pe circuitul cinema by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11524_a_12849]
-
destin, ideea de bruscă autoînțelegere și iluminare a personajelor. Dubliners e capodoperă cea mai citită a lui Joyce, din cauza traductibilității, a privirii atente la amănunte, a simbolisticii clare și a înțelegerii față de oamenii obișnuiți. A avut parte și de numeroase ecranizări; între acestea, The Dead/ „Cei morți”, în regia lui John Huston (1987). Acum, tot această a apărut și în limba română sub formă de audiobook, la Humanitas, în lectură lui Gabriel Liiceanu. Elogios față de limbă română a versiunii lui Radu
Cu Joyce, despre epifanie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4698_a_6023]
-
programul de consiliere pe tema „Voluntariatul în Timișoara“, adresat studenților din anul I de la Universitatea de Vest și de la Politehnica. l Cinematografele timișorene Studio și Timiș pot programa, la cerere, filme pentru minimum 50 de elevi; oferta cuprinde filme istorice, ecranizări ale unor opere celebre din literatura română și desene animate. METEO Perioada 22-28 mai În prima zi, vremea va fi schimbătoare. Cerul va fi temporar noros și vor cădea precipitații sub formă de ploaie și cu caracter de averse, însoțite
Agenda2004-21-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282459_a_283788]
-
în stil truffaultian, în primul caz, sau reluând fragmente din toate filmele ciclului Doinel, în total 18 minute, dar amestecându-le cu false flash-back-uri. Relația acestui cinema cu literatura, poarta de acces privilegiată, fără ca Truffaut să transforme filmul într-o ecranizare a unui roman sau altul constituie un alt unghi de abordare esențial. Câteva subcapitole sunt dedicate scrisului și cititului, sau mai precis scrisorilor și cărții, "un obiect numit dorință", fundamentale pentru armonia universului interior al eroilor și eroinelor lui Truffaut
François Truffaut, bărbatul care era filmul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7092_a_8417]
-
mare, încât unii critici l-au acuzat pe Dreiser de plagiat, fiindcă ar fi transcris ad litteram documente ale procesului, extrem de bogate (numai recursul a însumat 3000 de pagini, dactilografiate în trei volume). Acest lucru se va întâmpla și cu ecranizarea romanului, The place in the Sun (Un loc sub soare), având în rolurile principale pe Montgomery Clift și Elizabeth Taylor. Minerva Brown, mama fetei ucise, Grace, a dat în judecată casa de filme Paramount Picture, pentru daune morale aduse familiei
Când viața "bate" literatura... by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16381_a_17706]
-
Angelo Mitchievici Ca și Călăuza (Stalker, 1979) lui Tarkovski după celebrul roman al fraților Strugațki (Arkadi și Boris), Picnic la marginea drumului, Blade Runner (1982) nu constituie o simplă ecranizare a unui SF de succes al scriitorului american Philip K. Dick (1928-1982), ci un film-filozofie cum ar spune Deleuze. În plus, anul acesta au fost lansate două producții cinematografice inspirate din ficțiunile scriitorului american, egotrip-ul A Scanner Darkly în regia
Când androizii visează oi electrice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9478_a_10803]
-
Odeon Cineplex. Cu romanul său Planeta maimuțelor (1963), Pierre Boulle oferea una dintre distopiile remarcabile ale secolului XX și ocazia de a reflecta încă o dată asupra a ceea ce edifică sau dizolvă umanitatea. De fapt, două dintre romanele sale au cunoscut ecranizări memorabile, Podul de pe râul Kwai (1957) al lui David Lean, după romanul omonim apărut în 1952 și Planeta maimuțelor (1968) al lui Franklin J. Schaffner. Tim Burton se reîntorcea asupra temei în Planeta maimuțelor (2001) cu propriile mijloace artistice. Nu
Maimuțe între evoluție și revoluție by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5322_a_6647]
-
Andrei Moisoiu (Google) Filmul ”Divergent” a debutat pe primul loc în Box Office-ul american, cu încasări de 58 de milioane de dolari. Divergent este ecranizarea romanului cu același număr, scris de Veronica Roth. Filmul aduce pe marile ecrane povestea lui Tris Prior, care luptă pentru a-și descoperi adevărata identitate, în ciuda legilor foarte stricte după care se ghidează lumea în care trăiește. Într-un viitor
Divergent, pe primul loc în Box Office by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/62394_a_63719]
-
fost și autor de piese de teatru, și încă foarte bune - deși puține ca număr - bine primite de critică. Iphigenia și Coloana nesfîrșită au cunoscut deja cîteva montări, începînd din 1941 (România, Argentina etc.). Romanul Maitreyi are și el o ecranizare - La nuit bengali - semnată de regizorul francez Nikolas Klotz. În România s-au montat parte din prozele sale fantastice. Ce părere aveți despre aceste demersuri? - Am vrut cu tărie să imprim ideea dramatizării nuvelelor fantastice ale lui Eliade. După părerea
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
grâces. Majoritatea acestor filme au primit distincții și premii. Prozele din Maddalena, cere v-au entuziasmat și pe Dvs., n-au cunoscut, cel puțin pînă acum, montări regizorale (poate după acest interviu...). Credeți că astfel de montări, puneri în scenă, ecranizări - internaționale, cum timid s-au încercat, l-ar putea reda pe Eliade-prozatorul în adevărata lui strălucire românească? Ar fi înțeles? - Recenzia mea despre culegerea de nuvele Maddalena a apărut doar în limba română, în „Jurnalul literar”, exprimînd opiniile mărturisite mai
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
O bună traducere, credeți că ar prinde corect specificul național al prozelor sale? - Da, cititorul unei bune traduceri a lui Eliade va ajunge, inevitabil la „specificul românesc”, la esență. Totuși, uneori, comentariile ar veni în ajutorul cititorilor americani. - Iar buna ecranizare a acestor texte ar ajuta, dincolo de granițele României, la perceperea corectă a prozatorului Eliade. - Desigur. Dar întrebarea este: care e „perceperea corectă” a prozei lui Eliade? Personal, de exemplu, nu m-am convins că „guénonienii” l-au înțeles corect. De
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
esențială. În mod evident (după părerea mea), aceste filme n-ar putea fi făcute în România. Cred că, de aceea, ar trebui ca toate să fie „turnate” într-o limbă de circulație. - V-ar tenta să propuneți textele sale spre ecranizare? Ați demara o campanie în acest sens? - N-am idee! Cred că în România există un acord general asupra celor opt sau zece dintre cele mai bune nuvele ale sale. - Aveți privilegiul de a cunoaște ambele contexte - românesc și american
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
ceremoniei oficiale din Marienkirche, un ,Cvartet literar", emisiune difuzată pe 17 august pe programul doi al televiziunii publice germane, a lărgit la dimensiuni ,republicane" evenimentul. La Frankfurt pe Main, la Muzeul Filmului German pînă pe 7 septembrie sunt proiectate principalele ecranizări ale romanelor și nuvelelor autorului aniversat: Moarte la Veneția în regia lui Luchino Visconti, Muntele vrăjit, Casa Buddenbrock... La München anul jubiliar culminează cu o expoziție consacrată ,clanului Mann", în special copiiilor scriitorului: Klaus, Erika, Michael, Monica, Golo și Elisabeth
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
ar fi fost practic imposibil să ajungă în ceea ce se cheamă mainstream. După 1990 au apărut noi ediții, scriitorul a început să fie apreciat deschis de critici (între care Susan Sontag, de pildă), iar consacrarea a fost încununată și de ecranizarea din 1994, în regia lui Béla Tarr (un film alb-negru de aproape 7 ore). Romanul este cronica unor existențe sordide - ale oamenilor rămași în urma dizolvării unei cooperative agricole. Universul cărții este complet închis și cuprinde personaje puține, fără prea mari
Infernul văzut ca fractal by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3610_a_4935]
-
sine. Ambele române au beneficiat de tălmăcirea Hertei Spuhn, preocupată să transpună stilul concis al autorului și dialogurile vii, așa cum ne-a obișnuit. În așteptarea traducerii unui alt român de Martin Șuter, cititorii pot descoperi că a avut parte de ecranizări notabile în spațiul cultural francez: Un ami parfait a fost regizat de Francis Girod, în 2006, iar Small World, în 2011, de Bruno Chiche, cu alt titlu - Je n’ai rien oublié, cu Gérard Depardieu și actrița de origine română
Memoria ca teritoriu periculos by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3885_a_5210]
-
Dennis Quaid (stînga) și Andie MacDowell își radiografiază căsnicia", iar o pagină mai încolo: "Lui Andie MacDowell i-a căzut cu tronc Kenny Doughty", și încă: "Matt Dillon are lipici la bogătașa Janet Jones". l Marile probleme apar însă la ecranizările după romane celebre sau după opere. Aici prezentatorii ori ignoră cu totul modelul, ori te fac să-ți pară rău că nu-l ignoră cu totul! În PRO TV MAGAZIN (24-30 septembrie) cineva insistă să prezinte, așa cum a mai făcut-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
au la dispoziție un program de popularizare a filmelor istorice pus la punct de către RADEF România. Astfel, cinematografele timișorene Studio și Timiș pot programa, le cerere, filme pentru grupuri organizate de minimum 50 de elevi. Oferta este generoasă: filme istorice, ecranizări ale unor opere celebre din literatura românescă, și chiar desene animate. Tariful e redus: pentru grupuri organizate, vizionarea unui film costă 25 000 de lei de persoană, dacă sunt filme străine, iar la cele românești biletul costă 20 000 de
Agenda2004-20-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282414_a_283743]
-
să-mi imaginez unde începe și unde se termină legătura dintre literatură și film. Dar dacă n-ar exista, cu siguranță n-aș scrie aceste rînduri. Nu mă refer doar la conexiunea dintre cele două tipuri de critici sau la ecranizările unor romane, ci și la modul în care cele două arte trăiesc una după urma celeilalte. Se fac filme despre scriitori mai des decât se scrie ficțiune despre regizori. Există literatură bună care poate îngropa un film dacă acesta tratează
Poezia ca materie de consum pentru filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11867_a_13192]
-
arăta cum, pe fondul psihozei anti-românești care a lovit de câteva săptămâni Italia, în presa de la Roma s-a redeschis dosarul trecutului fascist al lui Mircea Eliade. Pretextul l-a constituit premiera filmului lui Francis Ford Coppola, Youth whitout Youth, ecranizare după nuvela lui Eliade, Tinerețe fără tinerețe. Deja clasicei acuze privind trecutul fascist (venită din Italia, această acuză sună cel puțin bizar, ca și cum cineva din altă țară ar fi acuzat de presa din Germania de trecut nazist) i s-au
Din nou despre Eliade și Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9079_a_10404]
-
alură de atlet, voluptuosul Înotător, cu ochii micșorați, Întrezărind mental cadrul. Răsuflând ușurat doar când scurta și lenta mișcare a travelingului așază camera Într-o finalitate obiectivă. Unde va lovi fulgerul tăieturii, lăsând deschisă În dimensiunea ideală ușa contraplanului. O ecranizare după Camil Petrescu. Stai și tu aici În lateralitatea aparatului de filmat. Asiști. Rumegi și tu la gândul dreptății absolute. Cât de aproape este adevărul tău de cel al regizorului? Refuzi acest gen de telepatie. Preferi o inocență neperturbatoare. Ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
citit cartea asta pe nerăsuflate (ceea ce mi se întâmplă foarte rar, din cauza unei înclinații naturale spre cârcoteală), senzația finală a fost că Doctorow devine câteodată cam prea tezist. Cum foarte bine spune Paul Cernat în prefață, romanul este perfect pentru ecranizarea de succes și pentru punerea în scenă pe Broadway de care a beneficiat. Dar să lăsăm cârcoteala, pentru că e un roman minunat. „Tezismul“ acesta al lui Doctorow devine evident chiar din titlu: ragtime-ul, precursor al jazzului, ritm sincopat, orchestrație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]